Radio România Internațional

Tag: Liviu Voinea

  • Economic growth to remain robust

    Economic growth to remain robust

    “One hundred years of sincerity. Recovering the lost memory of the Romanian economy: 1918-2018”. This is the title of a work coordinated by the vice-governor of the National Bank of Romania, Liviu Voinea, according to whom, in the past century, Romania has underwent 18 periods of economic growth and an equal number of periods of recession, the average growth periods lasting 15 quarters and those of recession spanning 7 quarters. In the same time frame, the Gross Domestic Product per capita has increased 26 times. The annual economic growth rate has stood at 3.3% on an average, but the development has had a high degree of volatility, progress has been made in unequal stages, and the differences between various social categories have been really significant.



    Here is Liviu Voinea with further details: “As compared to 1918, when Romania’s GDP equalled 10% of the GDP of the US- the benchmark back then- now, our GDP is 41% of theirs and we speak of economic growth. Either we are willing to see it or not, there is economic growth. It is rightfully mentioned. This doesn’t mean the hard work is over. 60% of the European average is still an insufficient figure for us to be equal partners in the Euro zone, but we started from 30%.”



    In this wide context depicted by central bank experts, Romania’s PM Viorica Dăncilă on Thursday congratulated herself on Romania’s economy further reporting robust growth, saying that in the third quarter of the year the economic growth rate was 1.9% higher as compared to the previous quarter. According to the Prime Minister, the data released by the National Institute of Statistics and Eurostat is relevant.



    Viorica Dăncilă: “Romania has registered the second largest quarterly economic growth rate of the whole European Union in the third quarter of 2018. In the first nine months of the year, Romania reported a supplementary GDP worth 64 billion lei (some 14bn Euro), as compared to 62.8 billion lei in the same period of 2017 and as against only 36.1 bn lei in the first nine months of 2016.”



    Viorica Dăncilă has also said that more than half of this growth has been generated by industry and agriculture, which proves it is a sustainable growth. Furthermore, the 10% increase in the volume of exports in the past 10 months shows that the Romanian economy is more competitive, winning new foreign markets. However, we should not fool ourselves! Officials from the National Bank of Romania are the first who should send an alarm signal if need be, or should invite political decision makers to be more discreet.



    This is what the central bank governor, Mugur Isărescu, has recently done, once more: “We should have a realistic approach and wisdom to look back and further away, to try to find out where we stand, what we want to accomplish, what we should do and what we can take along with us on our way to the future, of course, after having evaluated correctly the situation to see what was valuable in our past.”



    The 2018 stability report issued by the National Bank of Romania includes poor payment discipline and demographic decline among the “weak points of the Romanian economy”. Some economic analysts are adding inflation and the high rate of consumption as a source of economic growth.





  • Creşterea economică se menţine

    Creşterea economică se menţine


    “Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei româneşti: 1918-2018”. Astfel se intitulează lucrarea coordonată de viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, lucrare potrivit căreia, în ultimul secol, România a avut 18 episoade de creştere economică şi tot atâtea de recesiune, durata medie a creşterii fiind de 15 trimestre, iar a recesiunii, de 7 trimestre. În aceeaşi perioadă de timp, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut de 26 de ori. Creşterea economică medie anuală a fost 3,3%, însă dezvoltarea a avut un grad ridicat de volatilitate, s-a făcut în salturi inegale, iar diferenţele între diferitele categorii sociale au fost destul de mari.



    Cu mai multe precizări, Liviu Voinea: “Faţă de anul 1918, când ne găseam la 10% din PIB-ul pe locuitor al Statelor Unite – erau etalonul şi atunci, şi acum – astăzi suntem la 41% şi este o creştere economică. Vrem să o vedem sau nu, ea este. E corect să fie menţionată. Asta nu înseamnă că nu mai sunt multe de făcut. 60% faţă de media Uniunii Europene e, încă, insuficient pentru a fi, de exemplu, parteneri egali în zona euro, dar am plecat de la 30%.”



    În acest context amplu creionat de specialiştii Băncii Centrale, premierul României, Viorica Dăncilă, s-a felicitat, joi, că economia României continuă să fie performantă, precizând că în trimestrul trei al acestui an creşterea a fost cu 1,9% mai mare faţă de trimestrul precedent. Potrivit premierului, aceasta reiese clar din datele publicate, recent, de Institutul Naţional de Statistică şi de Eurostat. Viorica Dăncilă: “România a avut a doua cea mai mare creştere economică trimestrială din Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2018. În primele nouă luni ale acestui an, s-a înregistrat în România un PIB suplimentar în valoare de 64 miliarde lei (n.red. echivalentul a aproape 14 miliarde de euro), faţă de 62,8 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului 2017 şi de doar 36,1 miliarde lei în primele nouă luni din 2016.”



    Viorica Dăncilă a mai arătat că mai mult de jumătate din această creştere provine din industrie şi agricultură, ceea ce denotă faptul că este sustenabilă. În plus, majorarea cu 10% a exporturilor în ultimele 10 luni demonstrează că economia românească îşi îmbunătăţeşte şi competitivitatea, câştigând noi pieţe externe. Chiar şi aşa, nimeni – cu atât mai puţin guvernanţii – nu trebuie să se îmbete cu apă rece! Oficialii Băncii Naţionale a României sunt primii în postura de a trage semnale de alarmă sau de a-i invita pe decidenţii politici să păstreze direcţia.



    A făcut-o, acum, din nou, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: “Avem nevoie de mintea cea din urmă, care să ne ajute să privim înapoi cu înţelepciune, iar mai departe, să încercăm să vedem unde ne aflăm, unde vrem să ajungem, ce avem de făcut şi ce putem lua cu noi în bagajele pentru viitor, desigur, după ce evaluăm corect ce a fost valoros în trecutul nostru.” În Raportul BNR de stabilitate financiară pe 2018 sunt contabilizate, la capitolul puncte slabe ale economiei româneşti, disciplina scăzută de plată sau declinul demografic. Unii analişti economici adaugă la acestea inflaţia sau ponderea prea mare, în creşterea economică, a consumului.


  • Jurnal românesc – 27.10.2017

    Jurnal românesc – 27.10.2017

    Radio România Internaţional lansează, din
    29 octombrie, o emisiune experimentală, săptămânală, în limba ebraică, adresată
    evreilor originari din România şi descendenţilor acestora, dar şi tuturor
    vorbitorilor de limba ebraică interesaţi de România. Emisiunea se va difuza în
    fiecare duminică, între orele 19:05-20:00, ora României, şi va putea fi
    recepţionată pe unde scurte şi prin Internet, la www.rri.ro, canalul 2. De
    asemenea, conţinuturi radiofonice în limba ebraică vor putea fi găsite pe site,
    pe aplicaţiile RRI pentru Android şi iOS, pe profilul de Facebook în limba
    ebraică al RRI, dar şi pe Twitter şi SoundCloud. Radio România Internaţional
    are o bogată experienţă în emisiuni destinate sutelor de mii de evrei originari
    din România, cărora le oferă, din 1990, o emisiune în limba română.
    Descendenţii acestora, ajunşi la a treia generaţie după Aliyah, emigrarea
    evreilor către Israel, vorbesc din ce în ce mai mult limba ebraică, iar
    legătura lor cu ţara de origine a bunicilor şi părinţilor lor trebuie
    dezvoltată şi menţinută, inclusiv prin intermediul RRI.






    Aproximativ 30% din
    forţa de muncă şi 13% din populaţia României lucrează în străinătate, iar
    aceasta reprezintă Produsul Intern Brut pierdut al României, a declarat viceguvernatorul
    Băncii Naţionale a României, Liviu Voinea, la conferinţa ’10 ani de la aderarea
    României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergenţă’. Problema
    îmbătrânirii populaţiei afectează PIB-ul potenţial, a atras atentia
    viceguvernatorul Băncii Naţionale a României. El a subliniat că nivelul de trai
    şi diferenţialul de salarii continuă să explice valul de emigraţie chiar pe
    fondul ratelor înalte de creştere economică, aceasta fiind o creştere inegală
    la nivel interregional şi intergeneraţional, dezechilibrată ca structură, care
    adânceşte inegalităţile în societate.




    Românii vor putea opta fie pentru eliberarea unei cărţi de
    identitate electronice, fie pentru una simplă, fără cip, a decis Guvernul în
    şedinţa de joi. Posibilitatea va fi oferită şi minorilor, la solicitarea
    părinţilor sau a reprezentanţilor legali. Cartea electronică de identitate îi
    va permite titularului autentificarea în diferite sisteme informatice sociale,
    bancare, fiscale sau financiare. Guvernul a precizat, într-un comunicat, că
    noul document de identificare le va oferi cetăţenilor garanţii suplimentare de
    securitate, iar instituţiilor de drept public şi privat, certitudinea că
    persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor înscrise pe
    respectivul document.






    Seful diplomaţiei de
    la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, a facut, miercuri, o vizită oficială în
    Palestina, unde s-a întâlnit cu reprezentanţi ai mediului asociativ al
    comunităţii româno-palestiniene. Meleşcanu a apreciat rolul important pe care
    aceştia îl au în consolidarea relaţiilor bilaterale, în special în sectoarele
    economic, educaţional şi cultural. El
    s-a mai intalnit     cu premierul Rami Hamdallah şi omologul sau, Riad al-Malki. Potrivit MAE de la
    Bucuresti, partile au evaluat stadiul relaţiilor bilaterale şi au convenit o
    diversificare a cooperării economice. Meleşcanu a evidenţiat ca România va
    continua să acorde asistenţă instituţiilor palestiniene prin transferul de
    expertiză în sectoare precum agricultura, medicina de urgenţă, dar şi prin
    intermediul burselor oferite în domeniile medicină şi inginerie civilă.

  • Evaluări şi evoluţii economice

    Evaluări şi evoluţii economice

    România a înregistrat
    un proces continuu de recuperare a decalajelor care o separă de statele
    dezvoltate, inclusiv pe perioada crizei financiare globale, a declarat
    viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, la conferinţa
    România 10 ani în UE. Progrese, perspective de dezvoltare, provocări,
    desfăşurată la Bucureşti. El a reafirmat
    că, din
    perspectiva politicii monetare, nu există altă opţiune pentru România decât aderarea
    la zona euro, care este un proces asumat la momentul intrării ţării în Uniune.

    Liviu
    Voinea: Locul firesc al României este în zona euro. Decizia de
    a intra în zona euro a fost deja luată atunci când am intrat în UE. Trecerea la
    euro nu ţine însă loc de panaceu. Intrarea în zona euro nu asigură în sine
    bunăstarea. Bunăstarea ar trebui să ne-o asigurăm singuri, încă înainte să
    intrăm în zona euro. Este nevoie de continuarea reformelor structurale înainte
    de a intra, astfel încât să atingem o convergenţă mai ridicată a veniturilor şi
    a structurii economiei, pentru a fi mai aproape de condiţiile unei zone
    monetare optime    .

    Voinea a explicat că aderarea la zona euro nu reprezintă
    doar o schimbare de bancnote sau de monede, ci este un proces complex cu
    implicaţii diverse şi profunde, care poate fi declanşat numai printr-o decizie
    politică bazată pe un larg consens în societate.

    Prezent la Conferinţă, adjunctul
    şefului de misiune al Ambasadei SUA la Bucureşti, Dean Thompson, a subliniat că
    pe piaţa financiară actuală, România este foarte stabilă. Actualul cadru, a
    adăugat el, va aduce investiţiile străine de care România are nevoie, dar va da
    ţării şi posibilitatea de a absorbi fondurile europene alocate pentru perioada
    2014 – 2020. În opinia lui Thompson, Bucureştiul trebuie să creeze un mediu
    care să încurajeze diaspora să investească acasă, într-un mediu lipsit de
    corupţie, competitiv. Oficialul american s-a declarat încrezător în dezvoltarea
    infrastructurii ce va permite României să fie lider în ecuaţia europeană a
    energiei.

    Şi adjunctul ambasadorului Germaniei la Bucureşti, Achim Troster,
    consideră că România are în
    continuare un potenţial mare de creştere, însă acesta trebuie cultivat. El a
    spus că Germania îşi doreşte ca România să devină un partener mai puternic şi
    mai modern, care contribuie în mod activ la consolidarea şi viitorul UE.

    Pe de altă parte, o analiză a companiei KeysFin, cu sediul
    în Bucureşti, arată că agricultura
    românească este din ce în ce mai profitabilă. Afacerile
    din sectorul cerealelor s-au dublat în decurs de şapte ani în România,
    ajungând, în 2015, la peste 16 miliarde de lei (aproximativ 3,5 miliarde de
    euro). Peste 7.000 de firme cu mai mult de 40.000 de angajaţi activează, în
    prezent, în acest domeniu. Faţă de 2009, numărul acestor companii a crescut cu
    aproape 30%. Analiza relevă că, potrivit
    ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, la sfârşitul lui mai 2017,
    România a devenit principalul exportator de cereale din Uniune.

  • IWF warnt vor Risiken für das Haushaltsdefizit des Landes

    IWF warnt vor Risiken für das Haushaltsdefizit des Landes

    IWF sagt Rumänien 2017 ein Wirtschaftswachstum von 4,2% voraus und ermutigt die Bukarester Behörden zum anhaltenden Kampf gegen Korruption. In einem am Donnerstag veröffentlichten Bericht begrüßt die internationale Finanzinstitution die Fortschritte Rumäniens bei der Reduzierung der wirtschaftlichen Unausgewogenheiten nach der globalen Wirtschaftkrise. IWF empfiehlt im Anschluß den Bukarester Behörden eine Neuorientierung der Politik in Bezug auf die Anspornung des Verbrauchs zur Unterstützung der Investitionen. Der IWF macht jedoch die rumänischen Behörden auf die drohenden Risiken für die wirtschaftliche Stabilität des Landes aufmerksam. Das Gesetz zur einheitlichen Entlohnung für Staatsbedienstete sowie die neuen Steuerreduzierungen seien beachtliche Risiken für das Haushaltsdefizit, das laut Schätzungen des IWF 2017 3,7% betragen soll. Im kommenden Jahr soll das Haushaltsdefizit Rumäniens auf 3,9% liegen, so der Internationale Währungsfonds in seinem jüngsten Bericht.



    IWF empfiehlt im Anschluß den rumänischen Behörden im Kampf gegen das Haushaltsdefizit eine mittelfristige Konsolidierung und die Umsetzung nachhaltiger Reformen, die die Wirksamkeit im öffentlichen Sektor steigern sollen, damit die fiskale Stabilität nicht bedroht wird. Die internationale Finanzinstitution warnt anschließend, dass Bukarest eine umsichtige Finanzpolitik umsetzen müsse, das Gegenteil könne sich negativ auf das Vertrauen der Märkte auswirken. Eine eventuelle Steuererleichterung könnte, zusammen mit einer Steigerung der politischen Spannungen, unter anderen den Verbrauch und die Investitionen negativ beeinflussen. Infolgedessen könnte die nationale Währung Leu unter Druck geraten, warnt der IWF in seinem Bericht.



    Ein schneller Wirtschaftsaufschwung, der sich in letzter Zeit in Rumänien merken lässt, selbst wenn er in einem stabilen makroökonomischen Kontext verzeichnet wird, bringe zahlreiche Risiken mit, sagte seinerseits der Gouverneur der Nationalbank Mugur Isărescu. Eine der Aufgaben der Nationalbank liege darin, diese Risiken unter Kontrolle zu halten und die Behörden darüber zu informieren, um ihre negativen Auswirkungen zu verringern. Mugur Isărescu: Wenn diese Risiken nicht beachtlich sind, heißt es nicht, dass die Nationalbank einen Fehler gemacht hat, die Behörden darüber informiert zu haben, als ob eine Bank pleite gehen soll, damit es klar wird, dass wir recht hatten. Das ist nicht unser Ziel und wir wollen die Bevölkerung nicht alarmieren. Das ist eine europaweit verbreitete Methode, die von modernen Finanzinstitutionen angewendet wird und wir müssen uns daran anschließen.



    Der Vizegouverneur Liviu Voinea ist der Anischt, dass seit der Veröffentlichung des letzten Berichtes, die Stabilität des Landes robust geblieben sei. Die Zahl der bestehenden Risiken sei gesunken, sie seien jedoch vielfältiger als zuvor, so Liviu Voinea: Es gibt nach wie vor, ein von der externen Konjunktur bedigtes Risiko. Seine Dynamik ist jedoch nicht so stark wie vor einigen Monaten, es handelt sich um der Vertrauensverlust der Investoren in Schwellenländer. Man kann zudem drei gemäßigte Risiken feststellen, die von der rumänischen Konjunktur bedingt werden: makroökonimische Spannungen, eine unbefriedigende Entwicklung der Kreditgewährung im Sektor der nicht finanziellen Kapitalgesellschaften sowie der Rechtsrahmen im finanziellen –und Bankensektor. Neuerdings kann man in der rumänsichen Wirtschaft von einem neuen Risiko sprechen: es handelt sich um die beschleunigte Entwicklung der Immobilienpreise, fügte der Vizegouverneur der Nationalbank hinzu.



  • Evoluţii economice româneşti

    Evoluţii economice româneşti

    Fondul Monetar
    Internaţional prognozează pentru 2017 o creştere a economiei româneşti de 4,2%
    şi încurajează autorităţile de la Bucureşti să menţină ritmul
    luptei anti-corupţie. În raportul adoptat joi, FMI salută progresele realizate
    de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară
    globală, însă recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea
    consumului către sprijinirea investiţiilor. În privinţa riscurilor, FMI
    subliniază că proiectul legii salarizării unice, majorarea pensiilor şi noile
    reduceri de taxe ar putea afecta negativ deficitul bugetar, care ar putea
    ajunge în acest an la 3,7% din PIB, pentru ca în 2018 el să se deterioreze până
    la 3,9 procente.

    Pentru a evita ca majorarea deficitelor să pună în pericol
    stabilitatea fiscală, FMI recomandă consolidare pe termen mediu, sprijinită de
    reforme care să crească eficienţa sectorului public. Totodată, percepţia de
    relaxare a prudenţei fiscale ar putea afecta negativ încrederea pieţelor, iar
    acest risc, cumulat cu creşterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul
    şi investiţiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile şi ar pune presiune
    asupra cursului de schimb. Pe de altă parte, la prezentarea raportului asupra
    stabilităţii financiare 2017, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur
    Isărescu, a apreciat că o creştere economică rapidă, aşa cum se înregistrează
    în ultima perioadă în România, chiar într-un context macroeconomic stabil,
    implică şi riscuri în creştere. Guvernatorul a explicat că datoria Băncii
    Centrale este să urmărească aceste riscuri şi să le comunice, pentru a diminua
    eventualele efecte negative, nu să sperie populaţia. Mugur Isărescu: Faptul că riscurile sunt reduse nu trebuie să ducă la concluzia
    Banca Naţională a greşit că a transmis un risc, ca şi cum asta ar
    fi trebuit să se întâmple, să se prăbuşească o bancă, să se dovedească că noi
    am avut dreptate. Nu acesta este scopul nostru şi nici să speriem populaţia.
    Este o practică europeană, pentru că într-o lume sofisticată, cu instituţii
    financiare sofisticate, cum este lumea în care am intrat, riscurile sunt
    inerente    .

    La rândul său,
    viceguvernatorul Liviu Voinea consideră
    că, de la precedentul raport, stabilitatea financiară a rămas robustă în
    România, iar riscurile au scăzut ca intensitate şi număr, dar s-au
    diversificat. Liviu Voinea: track Apreciem că există un risc sistemic ridicat
    de natură preponderent externă, dar cu o dinamică mai puţin accentuată decât în
    urmă cu câteva luni, şi anume riscul deteriorării rapide a încrederii
    investitorilor în economiile emergente. De asemenea, identificăm trei riscuri
    moderate de natură internă, şi anume tensionarea echilibrelor macroeconomice,
    riscul de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare a
    sectorului companiilor nefinanciare şi cadrul legislativ în domeniul
    financiar-bancar. Liviu Voinea a
    adăugat că un risc nou apărut, deocamdată redus, este riscul unei accelerări a
    preţurilor imobiliare.

  • Nationalbank: Risiken für die finanzielle Stabilität sind bedeutsam

    Nationalbank: Risiken für die finanzielle Stabilität sind bedeutsam

    Die makroökonomische Entwicklung Rumäniens sei gut, die Risiken für die finanzielle Stabilität bleiben jedoch bedeutsam, stellt die Nationalbank Rumäniens in ihrem jüngsten Bericht fest. Unter diesen Bedingungen sei eine umsichtige Wirtschaftspolitik zu empfehlen, zeigt der Bericht zur finanziellen Stabilität, den der Vizegouverneur der Nationalbank Liviu Voinea vorstellte. Es bestehe die Gefahr einer schnellen und ernsthaften Beschädigung des Vertrauens der Investoren in die Wirtschaft der Entwicklungsländer.



    Weitere Risiken seien die unsichere und unberechenbare finanzielle Situation des Bankenbereichs, die Unsicherheit in Bezug auf die Haushaltsbildung und die Zukunft der Europäischen Union. Dazu Liviu Voinea: “Die makroökonomische Situation Rumäniens ist derzeit günstig und die Risiken für die finanzielle Stabilität des Landes sind gesunken. Sie bleiben dennoch bedeutsam und unter diesen Bedingungen ist eine umsichtige Haltung des Ministers für makroökonomische Politik unentbehrlich. Darüber hinaus hat der Bankenbereich die Fähigkeit, ungünstige Entwicklungen richtig zu managen. Die Solvabilitätsrate lag zudem im September 2016 mit 19% auf einem hohen Niveau, die Wirtschaftlichkeit und die Zahlungsfähigkeit wurden verbessert.”



    Laut der Nationalbank habe die Wirtschaft Rumäniens in der letzten Zeit eine der grö‎ßten Wachstumsraten in der EU verzeichnet. Die dynamische Entwicklung der Wirtschaft sei nachhaltig, weil der im Zeitraum 2011-2016 verzeichnete Nachfrageüberschuss vom internen Angebot gedeckt worden sei, so Liviu Voinea. Das von der instabilen Gesetzgebung des Banken- und Finanzbereichs verursachte Risiko sei nach dem Beschluss des Verfassungsgerichtes in Bezug auf das Privatinsolvenzgesetz deulich gesunken, sagte anschlie‎ßend der Vizegouverneur der Nationalbank. Im Monat April galt der Gesetzentwurf über die Privatinsolvenz als ernsthaftes Risiko: “Laut dem Beschluss des Verfassungsgerichtes sollen die Verluste der Banken auf die kommenden Jahre richtig verteilt werden. Das Gesetz über die Privatinsolvenz und das Gesetz zur Umwechslung der Kredite in Schweizer Franken in Landeswährung werden individuell behandelt, deswegen werden sie aus Sicht der europäischen Regelungen zu den Provisionsverlusten keinen Verlust verursachen.”



    Das Privatinsolvenzgesetz gilt für zahlungsunfähige natürliche Personen, die ihr Hypotheken- oder Immobiliendarlehen im Wert von höchstens 250.000 Euro nicht mehr zahlen können. Sie dürfen sowohl auf die Zahlung der Raten als auch auf das Eigentumsrecht völlig verzichten. Das Gesetz zur Umwechslung der Kredite in Schweizer Franken in Landeswährung erlaubt den Kreditnehmern, ihre Kredite in der Landeswährung zum Wechselkurs der Vertragsunterzeichnung zu zahlen.

  • Starea economiei româneşti

    Starea economiei româneşti

    România are o evoluţie macroeconomică bună, însă riscurile la adresa
    stabilităţii financiare rămân semnificative. În aceste condiţii, este esenţială
    o conduită prudentă a mixului de politici economice. Informaţiile sunt cuprinse
    în raportul asupra stabilităţii financiare prezentat de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României,
    Liviu Voinea. Principalul risc ţine
    de posibilitatea deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile
    emergente. Însă există şi alte riscuri – cadrul incert şi impredictibil în domeniul
    financiar bancar, incertitudinile privind construcţia bugetară şi cele legate
    de spaţiul comunitar.

    Liviu Voinea: România
    este într-o situaţie macroeconomică favorabilă, iar riscurile s-au diminuat,
    dar ele rămân semnificative şi din acest motiv este importantă o conduită
    prudentă a ministrului de politici macroeconomice. În ce privşte sectorul
    bancar, acesta are capacitatea de a gestiona evoluţii nefavorabile. Rata
    solvabilităţii a rămas la un nivel ridicat, aproape de 19% în septembrie 2016,
    profitabilitatea s-a consolidat, lichiditatea nu reprezintă o constrângere
    pentru bănci – toate acestea pe fondul menţinerii unui grad de acoperire cu
    provizioane peste valoarea medie din UE.

    Potrivit oficialului BNR, economia românească a înregistrat în
    ultima perioadă una dintre cele mai mari rate de creştere la nivel european. Liviu Voinea a explicat că dinamica pozitivă a economiei
    este sustenabilă, deoarece majoritatea excedentului de cerere din perioada
    2011-2016 a fost acoperit de oferta internă.

    O altă concluzie a raportului
    este că riscul privind instabilitatea legislativă din domeniul financiar-bancar
    a scăzut în intensitate în urma deciziei Curţii Constituţionale a României
    privind Legea dării în plată. În luna aprilie,
    iniţiativele legislative pe marginea dării în plată şi a conversiei creditelor
    în franci elveţieni erau considerate un risc sever.

    Liviu Voinea: Pentru
    bănci, pierderile vor fi eşalonate pe mai mulţi ani, în urma deciziei Curţii
    Constituţionale, iar câtă vreme deciziile vor fi individuale, cele două legi,
    în ansamblul lor, nu mai pot fi considerate evenimente cauzatoare de pierderi
    la momentul aprobării acestora, în înţelesul regulamentelor europene privind
    provizioanele.

    Conform Legii dării în plată, cei care nu-şi mai pot plăti datoriile către bancă, în cazul unui credit
    ipotecar sau imobiliar
    de maximum 250.000 de euro, pot
    renunţa definitiv la
    plata ratelor,dar şi la
    dreptul de proprietate asupra bunului respectiv. În ceea ce
    priveşte crediele în franci elveţieni, acestea pot fi plătite în lei, la cursul
    de schimb de la data încheierii contractului.

  • România şi FMI

    Agenţia di rating Standard & Poors feaţi ma bun, stămâna ţi tricu, cu dauă scări, calificativlu dat tră România, di agiumsi aşe tra s-hibă tru idyea scară cu alanti dauă mări agenţii di rating cari avea faptă alăxeri pozitive di calificativ tră Bucureşti. Di furn’ia a aiştei apofasi, ma mulţă investitori va u află România atractivă, spuni ministurlu delegat tră buget, Liviu Voinea, iara custuserli la cari Bucureştiul poati să s-mpărmută pi payarea externă va sa scadă ma largu. Relevanţa easti cu ahât ma mari cu cât apofasea yini tru un an electoral şi tru condiţiile a unui conflictu la sinur şi, nica spuni ministurlu Voinea, scoati tu migdani că economia românească easti sigură. Analiştil’i dit dumeni lugursescu că apofasea eara aştiptată, tru contextul tru cari indicatorl’i macroeconom’iţ s-feaţiră ma bun’i. Tsi parametri angricară ţi feaţiră ma bun aestu rating di vâsilie?



    Liviu Voinea: N’icşurarea a dificitlui bugetar, nu maş di la 9 % tru 2009, la 2 % practic tora, şi anvârtuşearea a aiştui. Tru 2013 avum 2,3 % – dificitlu nai cama n’ic dit istoria ali Românie, faptu isapi după standardili a contabilitatil’ei europene. Deapoa n’icşurarea a dificitlui di contu curentu, dimec fluxurli a noastri cu exteriorlu să spun, cari scădzu până la 1 % dit PIB, nai ma n’ic ţi lu avum vârâoară. Anlu ţi tricu s-nregistră aestu nivel, di furn’ia a criştearil’i cabaia multu di multu a exporturlor. Deapoa inflaţia cari agiumsi la minimi istoriti, di 1- 1,5 % anlu ţi tricu, tora scădzu ş-ma nghios di 1,5 % anualizată. Ma multu, criştearea econon’ică di 3,5 % anlu ţi tricu.”



    Tendinţa pozitivă s-duţi ma largu, datili statistiţi spun că România avu tru protlu trimestru a aluştui an nai cama marea crişteari dit Europa: 3,8 %. Iara autorităţli români spun că, după 2015, România numata va s-vuluseascâ un nău acordu cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială.Aestă turlie, Bucureştiul va s-da un semnu că ari una economie anvâtuşita, spuni Liviu Voinea, cari, tru un interviu tră Radio România, feaţi unâ trişeari tru revistă a angajamentilor financiari cu creditorl’ii internaţionali: Fu unâ achicâseari di 20 miliardi tru 2009, s-loarâ şi pâradzl’i. Altâ achicâseari di 5 miliardi tru 2011, nu s-loarâ paradzl’i şi fu preventivâ. Altu acord tru 2013, di 4 miliardi, FMI şi Comisia Europeană, iara nu s-l’ia pâradzl’i, ama easti unâ achicâseari preventivâ, di stabilitate, asiguripseaşti un cinghel’iu. Criza s-bitisi. Ti ţâ lipseaşti achicâseari? Aestâ easti cadealihea aţea dit soni achicâseari cu FMI şi Comisia Europeană.” Nivelu a borgil’ei externâ ali Românie easti tru plan să scadă până la 15% dit PIB tru 2015, di la unâ chiptâ di 22% tru 2012.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Economia, ş-yini tru ori

    Meatrili serti di sirţâl’ie ţi li lo guvernul di Bucureşti nica dit proţl’i meşi a crizal’ei economiţi adusira niifharistuseari ti unâ bunâ parti a bânâtorlor ali Românie. Eali dusirâ, ama, la unâ redresari zilipsitâ di multi alte stati europene: chiro tru cari eali s-ampulisea, ma largu, cu recesiunea prilundzită, cu şomajlu tut ma criscut ili cu imposibilitatea tră n’icşurarea a deficitlui, autorităţli române dimânda, ţifri ţi hârsescu. Trendul hâirlatic armâni ş-tru anlu aestu. Aşi cum spuni ministurlu delegat tră buget, Liviu Voinea, tru 2014 economia ali Românie ari tuti nâdiili tra s-crească ma multu andicra di anlu ţi tricu. Cu alti zboarâ, datili di până tora spun unâ posibilă crişteari economică di 3,5% ş-cama, cât s-nregistra tru 2013, nai ma marea dit Uniunea Europeană.



    Ia ti spuni Liviu Voinea: Tru protlu trimestru 2013, andicra di primlu trimestru 2012, fu unâ crişteari di 2,1. Protlu trimestru 2014 andicra di trimestrul 2013 va s-hibâ cadealihea cu unâ crişteari di cama di 3%, vahi nica aproapea di 4%. Aestâ nâ da ndriptati tra s-pistipsim, avândalui tru videalâ alinărli şi archişurărli trimestriali a criştearil’ei economiţi, că pi ansamblu a anlui 2014 criştearea economică va s-hibâ nai pţânu isa, cara nu ma mari andicra di aţea dit 2013. Pistipseareaa tru economie a bânâtorlor, a firmilor şi a bănţâlor s-yilipsescu tru consum şi investiţii. Ti aţea, ministurlu Voinea lâ caftâ a român’ilor s-agiutâ la crişteari prit un consum ma mari. Câlisi, tutunâoară, firmili să s-mpârmutâ şi s-inveastească, iara bănţâli — s-da mpârmuturi tra consum şi investiţii.



    Diznău, cu a lui mindueri Liviu Voinea: Statlu numata va s-facâ niţi alathusurli di politică economică di până tru 2008, niţi ajustărli pi napandica nica unâ ş-unâ dit 2009 şi 2010. Ma multu, statlu easti protlu cari ari pistipseari şi lu yilipseaşti lucărlu aestu prit aţea că tru 2014 investiţiili publiţi suntu programati s-crească cu aproapea 1 miliaradu di euro andicra di 2013, tru condiţiile tru cari dificitlu bugetar easti ma largu bâgat tru plan tra să scadă. Un semnu di stabilitate ali economie va s-hibâ triţearea la moneda unică europeană, şi tru aestâ noimâ apofasea a autorităţlor easti câ, dit 2019, România s-aproachi moneda euro.



    Naetea fu dimândată la Comisia Europena. Bânâtorl’i s-hibâ isihâsiţ, ti furn’ia câ nu va s-hibâ fapti isa hărgili şi, dimec, nu va s-creascâ pâhadzl’i — spuni ministurlu delegat tră buget, Liviu Voinea. Tra ntreprinderli n’iţ şi di mesi, triţearea la euro va s-echivaleadzâ cu chirearea a piricl’iului valutar şi cu scădearea tru idyea scarâ a hargil’ei la mpârmutari. Tora ma ninti, guvernatorlu a Băncâl’ei Naţionalâ ali Românie, Mugur Isărescu, declara că scupolu di adoptari a monedâl’ei uniţi europeani tru 2018 – 2019 nu easti nafoara a averlui. Tu ţi mutreaşti mediul di emburlâchi românescu, aestu andrupaşti naetea a Guvernului, ca pân tru soni s-hibâ loati meatrili cari aduc pistipseari.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Investissements étrangers en Roumanie

    La Banque Nationale Roumaine a récemment publié les informations définitives concernant les investissements étrangers en Roumanie en 2012. Selon ces données, les investissements étrangers directs nets ont augmenté l’année dernière pour la première fois depuis 2008, l’avancée étant de 18,7% vis-à-vis de 2011 à hauteur de 2,14 milliards d’euros. En 2008, l’année de début de la crise, le niveau des investissements étrangers était de quelques 9,5 milliards d’euros.



    Tandis que les investissements greenfield enregistraient l’année dernière un très bas niveau, de seulement 18 millions d’euros, le poids prédominant dans le flux de participations de capital a été représenté par les développements des sociétés: 99,5% du total. Ainsi, le niveau des investissements étrangers a atteint, fin 2012, 59,12 milliards d’euros. Seulement, pendant le premier semestre de l’année courante les investissements étrangers directs n’ont atteint que 666 millions d’euros, en baisse de 19% par rapport à la période semblable de 2012. Le président du Conseil Fiscal, Ionut Dumitru, estime que les raisons d’une telle réduction du niveau des investissements étrangers directs est rattaché tant aux évolutions à l’échelon international qu’aux problèmes structurels de l’économie roumaine : « Actuellement, nous pouvons dire pouvoir réussir attirer les ainsi dits investisseurs de portefeuille qui achètent, par exemple, des titres d’Etat roumains avec un horizon d’investissement assez bref. Nous ne réussissons pas à capter plusieurs investisseurs à long terme, cette explication étant liée, premièrement , du sentiment des investisseurs à l’échelon global, beaucoup plus précautionneux et, également, d’une composante locale. Ceci puisque, aux yeux des investisseurs, l’économie roumaine n’est pas brillante et ceux-ci sont beaucoup plus attentifs quant à leur argent et leurs investissements. »



    Ionut Dumitru dit que, si pendant toute l’année 2013 les investissements étrangers directs sont de 1,5 — 2 milliards d’euros, ce montant serait assez bon dans le contexte actuel. Et d’ajouter qu’il est nécessaire que la Roumanie attire davantage d’investisseurs à long terme qui créent de la valeur ajoutée et des emplois et ne pas se limiter à offrir des facilités ou des aides d’Etat : « Pour pouvoir les attirer et parler de montant plus importants investis en Roumanie par de tels investisseurs il faut mieux travailler en marge de l’agenda des reformes structurelles , de la compétitivité de l’économie. En premier chef, les investisseurs se plaignent actuellement en Roumanie, et en ont des raisons, de la qualité de l’infrastructure car c’est la zone la plus déficitaire de l’économie. Personne ne vient investir dans un pays qui n’a pas d’infrastructure. Ils l’ont fait par le passe se fondant sur des promesses de l’Etat de procéder à mettre au point l’infrastructure nécessaire mais les obligations n’ont pas été concrétisées. Or , on ne peut pas tromper un investisseur deux fois et la fois prochaine il sera beaucoup plus attentif , tout comme les autres. »



    Les représentants de l’exécutif de Bucarest, tels le premier ministre Victor Ponta, sont plus optimistes: « D’une part, nous sommes un des pays, peu nombreux, de l’Union Européenne qui avions une consolidation fiscale-budgétaire importante, adoptant en même temps des mesures de croissance économique, de création d’emplois, de stimulation de la consommation. Ceci ne veut pas dire que la méthode roumaine est, nécessairement, une méthode à exporter, mais je pense que cela nous donne le droit d’être plus optimistes quant au rôle et la place de la Roumanie , d’un élève qui était , toujours, envoyé au fond de la classe et, éventuellement sorti au tableau pour être grondé, à un membre actif, puissant et impliqué dans toutes les décisions qui devraient être adoptées à l’échelon européen. »



    Le ministre délégué au budget, Liviu Voinea estime que: « Aux côtés des améliorations en matière d’absorption des fonds européens, les reformes structurelles représentent le principe le principal moteur de croissance économique soutenable à moyen terme et pour pouvoir mieux faire face dans le cadre des accords de partenariat international qu’en dehors de ces accords. Une partie des améliorations perçues vis-à-vis de l’image de la Roumanie aux yeux des investisseurs étrangers est due à la stabilité politique et aux reformes , surtout dans la zone de consolidation fiscale, une autre partie étant due à l’existence de l’accord avec nos partenaires, FMI et la Commission Européenne. »



    A son tour, la base de défense anti-missile que les Américains développent dans la localité de Deveselu (dans le sud) est estimée comme étant importante pour la confiance des investisseurs étrangers, selon Bogdan Aurescu, secrétaire d’Etat au Ministère Roumain des Affaires Etrangères: « Tout environnement de sécurité plus sur est, en même temps, un milieu meilleur pour les investissements étrangers, pour les affaires et je peux constater , des informations directes que j’ai en vertu de ma profession qu’après septembre 2001, en dépit de la crise économique, l’intérêt des compagnies américaines de venir faire des affaires en Roumanie a augmenté. »



    Le secrétaire d’Etat Bogdan Aurescu a aussi affirmé qu’il y a déjà deux groupes de travail roumano – américains qui son préoccupés d’attirer des investissements dans le domaine de la sécurité énergétique et dans celui de l’infrastructure stratégique…(trad. : Costin Grigore)

  • 23.10.2013

    23.10.2013

    Accord – La mission conjointe du FMI, de la Banque mondiale et de la Commission européenne examine à Bucarest l’accord le plus récent conclu avec la Roumanie. Cet accord de précaution a été approuvé le 27 septembre dernier par le Conseil directeur du FMI pour une période de deux ans. Il se monte à près de deux milliards d’euros auxquels s’ajoutent deux autres milliards de la Commission européenne. Les entretiens avec le ministre délégué au budget, Liviu Voinea, ont porté sur l’exécution budgétaire au troisième trimestre et sur les données les plus récentes sur les arriérés. Les pourparlers avec des responsables de la Banque centrale sont dominés par la balance commerciale de la Roumanie, le compte courant, ainsi que sur les dernières informations et estimations visant les investissements étrangers directs. Les experts internationaux auront des entretiens jusqu’au 5 novembre avec des responsables de Bucarest, des représentants des partis politiques, des syndicats, des associations d’affaires, des banques et des organisations de la société civile.



    Visite – La visite de trois jours aux Etats-Unis du chef du gouvernement roumain, Victor Ponta, touche à sa fin. Aujourd’hui, le chef de l’exécutif de Bucarest doit s’entretenir avec des représentants du Congrès de la modification législative permettant la libéralisation du régime des visas. Le premier ministre roumain a également eu des entrevues avec des représentants des grandes compagnies américaines, le président de la Banque mondiale, Jim Yong Kim et le vice-président américain Joe Biden. Les discussions avec ce dernier ont visé le partenariat stratégique politique et militaire entre les deux pays.



    Entretiens – Le ministre roumain de la Justice, Robert Cazanciuc, entame ce mercredi une visite de travail à Madrid, où il doit rencontrer son homologue Alberto Ruiz Gallardon. L’occasion de faire le point sur des sujets d’intérêt pour la coopération roumano-espagnole dans le domaine de la justice et qui concernent directement la communauté roumaine d’Espagne. Parmi eux, la protection des mineurs roumains non-accompagnés, le rapatriement des personnes condamnées ou l’application du mandat d’arrêt. La visite de Robert Cazanciuc en Espagne intervient après que les premiers ministres roumain et espagnol eurent décidé, l’été dernier, du développement de la relation bilatérale, en vue d’un partenariat stratégique.



    Défense – Les travaux de construction en Roumanie du système de défense antimissile AEGIS, seront lancés d’ici fin octobre aux termes du projet du bouclier antimissile en Europe, a déclaré à Bruxelles, le secrétaire général de l’OTAN, Anders Fogh Rasmussen. Il s’exprimait à l’issue de la réunion des ministres de la Défense des Etats membres de l’Alliance. Selon Rasmussen, le bouclier antimissile en Europe va protéger d’ici 2018 l’ensemble de la population des pays membres de l’OTAN. Le secrétaire général de l’Alliance a réitéré que le bouclier, dont le but est contrecarrer les menaces de la Corée du nord et de l’Iran, revêt un caractère strictement défensif. Il a également proposé à la Russie d’y participer. Celle-ci considère que le système est dirigé contre elle.



    Foot – Le champion de Roumanie de football, Steaua Bucarest a terminé à égalité, 1 partout, le match à domicile contre les Suisses de FC Bâle, dans le groupe E de la Ligue des Champions. Dans l’autre match du groupe, les Londoniens de Chelsea ont battu en déplacement, sur le score de 3 à 0, les Allemands de Schalke 04. Avec un seul point, Steaua Bucarest se classe dernier dans son groupe. La deuxième représentante de la Roumanie dans les coupes européennes, les vice-champions Panudrii Tg Jiu doit rencontrer jeudi, en déplacement, dans la Ligue Europa, les Italiens de Fiorentina.

  • 12.09.2013

    12.09.2013

    Inondations – Le cabinet de Bucarest a convoqué jeudi le commandement pour les situations d’urgence après les inondations qui ont fait 9 morts dont un enfant dans le département de Galati dans le sud-est du pays. Plusieurs centaines de personnes ont été évacuées en raison des crues qui ont affecté 700 maisons du département. Les météorologues ont émis une alerte code jaune valable dans 8 départements de l’est du pays, y compris celui de Galati, où des pluies abondantes sont attendues jusqu’à vendredi matin.



    Protestations – Une commission spécialisée dans l’étude du projet d’exploitation aurifère de Rosia Montana sera mise sur pieds au sein du Parlement roumain, a affirmé jeudi le président du Sénat, Crin Antonescu, à l’issue d’un entretien avec le premier ministre, Victor Ponta. Et Antonescu d’ajouter que la procédure d’urgence démarrée au Parlement sera stoppée. Rappelons que le projet de loi en faveur de l’exploitation aurifère de Rosia Montana a provoqué un tollé en Roumanie où des milliers de personnes ont protesté et continuent à le faire contre ce controversé projet comparé par les ONGs écologistes à une véritable bombe écologique. Par ailleurs, 22 mineurs se sont retranchés dans une galerie de la mine de Rosia Montana et demandent au cabinet de Bucarest de décider en faveur de l’exploitation de l’or et de l’argent de la région, un projet censé créer des emplois.



    Visas – Le Parlement européen a adopté jeudi une résolution censée modifier l’actuel règlement des visas et autoriser les pays communautaires à appliquer le principe de réciprocité. La mise à jour du règlement européen sur les visas inclut un “mécanisme de réciprocité” qui vise à réagir lorsquun pays tiers, dont les citoyens bénéficient de lexemption de visa dans lUE, continue dexiger que les citoyens de lUE obtiennent un visa pour voyager dans ce pays. À lheure actuelle, les États-Unis, par exemple, maintiennent une obligation de visa pour les citoyens de Bulgarie, de Chypre, de Roumanie et de Pologne. Le Canada impose les mêmes conditions aux ressortissants de République tchèque, de Bulgarie et de Roumanie. Le nouveau règlement sur les visas entrera en vigueur d’ici deux ans.



    Téléphonie – La Commission européenne a présenté le projet du paquet législatif sur le marché unique des télécoms. Une fois adoptée, celui-ci engendrera une baisse des factures des consommateurs ainsi que la réduction de la bureaucratie pour les opérateurs de téléphonie mobile et d’Internet. Selon le correspondant de la radio publique roumaine à Bruxelles, en quelques mois les tarifs de roaming pourraient disparaître à l’intérieur de l’UE. Ce qui plus est, les opérateurs de réseau mobile demanderont une seule autorisation au lieu de 28, afin de pouvoir fonctionner dans l’espace communautaire. Ce paquet législatif est le plus ambitieux plan mis en œuvre depuis le début des réformes démarrées par la Commission il y a 26 ans dans le domaine des télécoms.



    Lancement – Le ministère roumain des finances a lancé une émission d’euro-obligations dont la maturité est de 7 ans et la valeur d’un milliard et demi d’euros. La semaine dernière, le ministre chargé du budget Liviu Voinea a annoncé que la Roumanie souhaitait émettre des obligations sur le marché étranger afin de financer son déficit budgétaire. Depuis le début de l’année, par le biais des obligations en devises, le ministère des finances de Bucarest a attiré du marché financier international 1,4 milliards d’euros et un milliard et demi de dollars.



    Visite – Le chef de la diplomatie ukrainienne, Leonid Kozhara, fera vendredi une visite officielle dans la capitale roumaine dans le cadre d’une tournée européenne censée apporter du soutien à l’intégration européenne de l’Ukraine. Leonid Kozhara qui se trouve en même temps à la tête de l’OSCE a également visité la Slovénie, la République Tchèque et la Slovaquie.



    Foire – Plus de 250 sociétés roumaines et étrangères participent à partir de jeudi et jusqu’au 15 septembre à la Foire Internationale d’Agriculture et Industrie alimentaire Agromalim organisée à Arad, dans l’ouest de la Roumanie. Dans un message adressé en ouverture de l’événement, le commissaire européen à l’Agriculture, Dacian Ciolos, a réitéré l’idée que la nouvelle PAC en place à partir du 1 janvier 2014 apporterait des bénéfices concrets aux fermiers et à l’industrie agroalimentaire. La XXIVème édition de la Foire Agromalim réunit des participants de Roumanie, Hongrie, Italie, Allemagne, Espagne, Pologne, Autriche et Pays Bas.

  • Le FMI confirme l’évolution de la Roumanie

    Le FMI confirme l’évolution de la Roumanie

    A travers les années, la Roumanie a fait plusieurs fois appel aux crédits du Fonds monétaire international. Le dernier accord de type préventif signé au printemps 2011 s’inscrivait dans le sillage de celui parafé en 2009 et devait prendre fin en mars, cette année. Le Comité directeur du FMI a pourtant approuvé la demande de Bucarest de prolonger de trois mois cet accord, jusqu’à la fin juin, le gouvernement roumain ayant ainsi plus de temps à sa disposition pour réduire les arriérés et améliorer le management des compagnies d’Etat.



    L’institution financière internationale a approuvé mercredi les deux dernières évaluations de l’accord avec la Roumanie, mettant à la disposition de Bucarest la dernière tranche de 520 millions d’euros, du total de 5 milliards. La croissance reste néanmoins faible et les risques pour l’économie roumaine ne sont pas éloignés, a affirmé la directrice adjointe du Fonds, Nemat Shafik. Elle a qualifié de critiques les réformes structurelles pour la réalisation du potentiel de croissance de la Roumanie et pour la création d’emplois, la discipline financière étant essentielle pour la stabilité macro-économique. Le FMI rappelle aussi que l’ajustement fiscal important opéré après 2009 a permis à la Roumanie de sortir en juin de la procédure de déficit excessif de l’UE.



    Selon le ministre roumain délégué au budget, Liviu Voinea, le Fonds a constaté la réalisation de tous les objectifs importants, ce qui constitue un très bon signal, dont la Roumanie avait besoin, sur le marché international. Parmi ces objectifs, comptent la réduction des arriérés au budget de l’Etat et la privatisation de CFR Marfa (la compagnie de fret ferroviaire), une des compagnies d’Etat qui enregistrent de grosses pertes. Les autorités de Bucarest réfléchissent en ce moment à conclure un autre accord avec le FMI.



    L’ancien représentant de la Roumanie au Fonds, aujourd’hui vice-président de la Banque européenne d’investissements, Mihai Tănăsescu, considère que c’est avantageux pour le pays: « Moi, je suis persuadé qu’un nouveau partenariat avec la FMI est une ancre de stabilité pour l’économie roumaine et peut avoir comme effet une accélération des réformes structurelles. »



    Le ministre des finances, Daniel Chiţoiu, a fait savoir que Bucarest contacteraient au mois de juillet les représentants de l’institution financière internationale pour arrêter la date de la visite en Roumanie au cours de laquelle serait conclu un nouvel accord. (trad.: Ileana Taroi)