Radio România Internațional

Tag: locale

  • Coaliţia PSD-PNL a câştigat alegerile europarlamentare, iar Nicuşor Dan Primăria Bucureştiului

    Coaliţia PSD-PNL a câştigat alegerile europarlamentare, iar Nicuşor Dan Primăria Bucureştiului

    Lista de candidaţi a coaliţiei PSD-PNL la alegerile europarlamentare a întrunit 53% din voturile alegătorilor, în timp ce candidaţii AUR au obţinut 15% din sufragii, iar cei ai Alianţei Dreapta Unită (ADU) 11%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS-Avangarde, valabil la ora închiderii urnelor.

    Primarul în funcţie al Capitalei, Nicuşor Dan, susţinut de Alianţa Dreapta Unită, a obţinut 44% din voturile bucureştenilor pentru un nou mandat, iar candidatul PSD, Gabriela Firea, a fost creditată cu 25%. Pe locul trei se plasează Cristian Popescu-Piedone, cotat cu 12% din voturi. Cele mai multe voturi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) au fost obţinute de Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei) 30%, urmată de Partidul Social Democrat (PSD) 28% şi Partidul Naţional Liberal (PNL) 13% şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) 10%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului CURS-Avangarde.

    PSD a câştigat la capitolul vot politic în ţară (consilii judeţene) cu 33%, fiind urmat de PNL 28%, ADU şi AUR, câte 12%, conform exit-poll-ului CURS-Avangarde.

    Prezenţa la vot a fost de peste 52,4% la alegerile europarlamentare şi de puţin peste 50% la alegerile locale.

  • Coaliţia PSD-PNL a câştigat alegerile europarlamentare, iar Nicuşor Dan Primăria Bucureştiului

    Lista de candidaţi a coaliţiei PSD-PNL la alegerile europarlamentare a întrunit 54% din voturile alegătorilor, în timp ce candidaţii AUR au obţinut 14% din sufragii, iar cei ai Alianţei Dreapta Unită (ADU) – 11%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS-Avangarde. Uniunea Democrată Maghiară din România a obţinut 5%. Potrivit cercetării, Partidul S.O.S. România a obţinut 3%, Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) 3 %, Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) 2,00%, candidaţi independenţi 4.00%, iar celelalte partide 4,00%. Sondajul a fost realizat la comanda PSD şi PNL, iar datele sunt valabile pentru ora 20.30.

    Primarul în funcţie al Capitalei, Nicuşor Dan, susţinut de Alianţa Dreapta Unită, a obţinut, duminică, 45% din voturile bucureştenilor pentru un nou mandat, iar candidatul PSD, Gabriela Firea, a fost creditată cu 24%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS-Avangarde. Pe locul trei se plasează Cristian Popescu-Piedone, cotat cu 13% din voturi. Datele sunt valabile pentru ora 20,30. Cele mai multe voturi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) au fost obţinute de Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei) – 30%, urmată de Partidul Social Democrat (PSD) 28% şi Partidul Naţional Liberal (PNL) 12% şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) 10%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS-Avangarde.

    PSD a câştigat la capitolul vot politic în ţară (consilii judeţene) cu 35%, fiind urmat de PNL – 28%, ADU şi AUR – câte 12%, conform exit-poll-ului CURS-Avangarde transmis duminică seară în urma alegerilor locale.

    Prezenţa la vot a fost de 52,38% la alegerile europarlamentare şi de 50% la alegerile locale.

    PSD a câştigat alegerile, iar scorul de la Primăria Capitalei reprezintă o lecţie de democraţie, a declarat, duminică, liderul social-democraţilor, Marcel Ciolacu. Măsurile luate de PSD la guvernare au fost apreciate de către români, a precizat Ciolacu, la sediul partidului.

    Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că votul de la alegerile europarlamentare şi locale reprezintă o victoria a românilor care au dat o lecţie de democraţie. El le-a mulţumit celor 54% dintre români care au ieşit la vot şi au optat pentru valorile europene.

    Candidatul independent Nicuşor Dan, actualul edil al Capitalei, a declarat, după afişarea exit-poll-ului parţial de la alegerile locale, că este copleşit de încrederea pe care bucureştenii i-au acordat-o, după ce a obţinut cel mai bun scor la alegerile locale din Bucureşti. El afirmă că va declanşa, cu sprijinul Consiliului General, un referendum local despre cum se vor împărţi banii între Primăria Capitalei şi primăriile de sector.

  • An superelectoral în România

    An superelectoral în România

    În România vor avea
    loc, în 2024, alegeri europene, locale, legislative şi prezidenţiale, un
    maraton electoral fără precedent al cărui scenariu rezonabil este să
    stabilească noile raporturi de forţă din politică fără a produce perturbări
    majore în economie.


    Aliaţi la guvernare, social-democraţii şi liberalii au
    decis să meargă separat în alegeri, iar competiţia dintre ei poate afecta
    funcţionarea majorităţii guvernamentale. PSD este creditat cu prima şansă: un sondaj recent arăta că ar primi 30% din
    voturi, în vreme ce PNL s-a blocat la 20 de procente.


    Comentatorii spun că pe
    liberali i-a costat alianţa cu rivalul tradiţional, în vreme ce
    social-democraţilor le-a provocat pierderi minore, pentru că au un electoral
    stabil. Împreună sau separat, partidele sistem îşi pierd, constant, din
    atractivitate, pe fondul problemelor economice şi al incapacităţii lor de a veni
    cu soluţii valide, de durată, la acestea. Nu este doar cazul României.
    Partidele anti-sistem, radical-naţionaliste, populist-suveraniste şi extremiste
    speculează oriunde lipsa de vigoare a formaţiunilor tradiţionale şi dovedesc
    ingeniozitate în tentativa lor de a cuceri segmente largi din electorat.


    În
    România, exponentul principal al acestor curente este Alianţa pentru Unirea
    Românilor, creditată cu 19,5 procente în sondajele de opinie. AUR a adunat în
    jurul său partide cvasianonime şi a creat un pol suveranist, iar la scrutinul
    european din 9 iunie, care îi va oferi o tribună perfectă, speră să facă pasul
    decisiv spre marea politică. Nici nu a apărut bine pe scena politică şi AUR se
    confruntă, deja, cu o aripă dizidentă, S.O.S, creată în jurul unei senatoare,
    Diana Şoşoacă, pe care agresivitatea, conspiraţionismul vulgar, antivaccinismul
    şi poziţia pro-rusă, întâlnite şi printre membrii AUR, o fac chiar mai nefrecventabilă
    decât reprezentanţii partidului-mamă. Această formaţiune e la cota de 5%,
    limita de acces în legislativ.


    Există, totuşi, şi o opoziţie democratică la
    binomul social-liberal: Uniunea Salvaţi România, Partidul
    Mişcarea Populară și Forța Dreptei au lansat oficial, la sfârşitul anului
    trecut, Alianța Dreapta Unită, considerată alternativă la PSD-PNL, şi au decis
    deja lista candidaţilor la alegerile europarlamentare.


    În Parlament, USR este a treia forţă politică, însă lipsa unui contur
    ideologic, imaturitatea şi erorile de comunicare au retrogradat această formaţiune
    pe locul al patrulea în intenţiile de vot, cu aproape 12 procente. Lângă USR au
    venit PMP, partid creat în jurul fostului preşedinte Traian Băsescu, şi
    dizidenţii liberali conduşi de fostul premier şi lider PNL Ludovic Orban.


    Nu
    poate fi exclusă din calculele electorale UDMR, pe care disciplina votanţilor
    de etnie maghiară şi apatia celor majoritari au dus-o, de fiecare dată, în
    legislativ. Cu excepţia europarlamentarelor, calendarul electoral nu a fost
    decis. Ca o curiozitate, niciunul dintre competitori nu şi-a ales candidatul pentru
    cea mai pasionantă cursă electorală, cea prezidenţială.