Tag: locuinte sociale

  • Proiect edilitar cu impact social la Sfântu Gheorghe

    Proiect edilitar cu impact social la Sfântu Gheorghe

    Cartierul Örkö este locuit în
    proporție de peste 80% de romi și reprezintă una dintre cele 3 zone
    marginalizate ale municipiului Sfântu Gheorghe, fiind încadrată în categoria
    zonelor de tip mahala.


    Oamenii
    locuiesc în casele construite de ei, de cele mai multe ori ilegal, fără
    autorizații, pe terenuri care nu le aparțin. Majoritatea persoanelor stau în case
    supraaglomerate, de multe ori cu o singură cameră,
    iar accesul la utilități lipsește aproape în totalitate, foarte puține locuințe
    fiind branșate la rețeaua de apă și canalizare.


    Primăria
    Sf. Gheorghe a încercat, în ultimii ani, să îmbunătățească situația în această
    zonă prin implementarea unor proiecte, care sunt cofinanțate din fonduri
    europene, și care fac parte dintr-un amplu program de dezvoltare locală.


    Viceprimarul
    municipiului Sfântu Gheorghe, Tóth-Birtan Csaba:




    Studiul premergǎtor acestei stategii de
    dezvoltare locală arată o situație deplorabilă a condițiilor de locuit din zona
    Örkö, de exemplu 526 de locuințe au fost numărate dintre
    acestea 66, 2% sunt locuințe supraaglomerate.




    În
    urmă cu aproape trei săptămâni conducerea Primăriei Sf. Gheorghe şi cea a Agenţiei
    de Dezvoltare Regională (ADR) Centru au semnat contractele prin care va fi
    finanțată construcția unei grădinițe și a 50 de locuințe sociale în cartierul
    Örkö.


    Construirea
    grădiniţei va fi finanţată din fonduri europene cu circa 2,4 milioane de lei,
    din cele peste 3,5 milioane de lei cât reprezintă valoarea totală, iar termenul
    de finalizare a proiectului este 31 octombrie 2023.


    Potrivit viceprimarului, grădinița va
    fi una modernă și va avea o capacitate de 120 de locuri, va avea o sală de mese
    şi încăperi complementare. De asemenea, va fi dotată cu un teren de joacă şi de
    sport pentru copiii care o să frecventeze grădiniţa.


    În ceea ce privește construcția de
    locuințe, proiectul prevede ridicarea a 50 de case duble, lipite, cu o
    suprafaţă construită de peste 60 de metri pătraţi, care vor fi branșate la
    toate rețelele edilitare din zonă.


    Aceste
    locuinţe vor fi tratate ca locuinţe sociale, deci beneficiarii vor avea acces
    la acestea pe baza regulamentului de locuinţe sociale.


    Valoarea
    totală a proiectului pentru construirea de case este de peste 17,7 milioane de
    lei, dintre care 13,8 milioane reprezintă fonduri nerambursabile, iar termenul
    de finalizare este de 26 de luni, până pe 30 noiembrie 2023.



  • Reabilitarea zonei Mociur, a căminelor de locuinţe sociale din municipiul Reşiţa

    Reabilitarea zonei Mociur, a căminelor de locuinţe sociale din municipiul Reşiţa

    La sediul Agenţiei pentru Dezvoltare
    Regională Vest a fost semnat contractul pentru proiectul Reabilitarea și
    modernizarea fondului locativ existent – reabilitarea blocului Cămin nr. 2 de
    locuințe sociale și demolarea blocului Cămin nr. 1 de locuințe sociale, cartier
    Mociur, al cărui beneficiar este Primăria Municipiului Reșița. Dacă e să
    sintetizez într-un titlu: Faţa urâtă a Reşiţei, Zona Mociur, va avea o
    frumuseţe de 8,3 milioane de lei! Pe larg, ne spune despre ce este vorba, Ionuţ
    Suciu, purtător de cuvânt la ADR Vest.


    În cadrul proiectului, Căminul nr.2 va fi
    reabilitat, iar spațiul interior va fi recompartimentat, generând 50 de
    apartamente. Căminul nr.1 va fi demolat, iar zona va fi reamenajată, astfel
    încât să devină una de petrecere a timpului liber pentru localnici, cu spații
    verzi, parcare, piațetă, loc de joacă și alei. În total, vor fi reabilitați
    peste 2.600 mp de suprafață de clădire, iar spațiul exterior creat se va
    întinde pe o arie de peste 3.500 mp. Obiectivul general al proiectului este
    creșterea siguranței și nivelului calității vieții pentru populația din zona
    urbană marginalizată Mociur, din Municipiul Reșița, iar investiția totală este
    de aproape 8,3 milioane lei, dintre care 7,4 milioane, bani nerambursabili.
    Durata de implementare este de 26 luni.





    Proiectul este implementat prin Programul
    Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 9 – Sprijinirea regenerării
    economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban,
    Prioritatea de investiții 9.1 – Dezvoltare locală sub responsabilitatea
    comunității (DLRC)


    Mai trebuie precizat că peste 3.000.000 de
    lei, bani tot din fonduri europene, vor fi investiți pentru reabilitarea a trei
    străzi din cartierul Mociur, una dintre zonele marginalizate ale Reșiței pe
    care Primăria municipiului încearcă să le scoată din zona gri în care se află
    de peste 30 de ani. La aceste sume seadaugă contribuția
    proprie a Municipiului Reşiţa – peste 900 de mii de lei reprezentând cheltuieli
    neeligibile și cota de 2% din valoarea eligibilă a proiectului.


    Programul de regenerare și de incluziune a
    comunităților marginalizate constituie o prioritate pentru primărie, iar POR a
    venit în întâmpinarea noastră cu această sursă de finanțare pentru proiectele
    ce prevăd activități de regenerare a zonelor urbane marginalizate
    , a precizat
    primarul Reşiţei, Ioan Popa.





  • Proiecte edilitare în orașul – stațiune Borsec

    Proiecte edilitare în orașul – stațiune Borsec

    Primăria
    oraşului Borsec, judeţul Harghita, a anunțat că a accesat un proiect european
    de aproximativ 31 milioane de lei.
    Proiectul
    este finanţat prin Axa Prioritară 13 a Programului Operaţional Regional REGIO
    2014-2020.



    Edilii
    locali spun că este cel mai important proiect finanțat din fonduri europene din
    ultimii 15 ani și că va contribui la îmbunătățirea calității vieții atât a
    localnicilor, cât și a turiștilor care vizitează orașul-stațiune.


    Cererea de finanțare contractată
    pentru orașul Borsec are ca obiective dezvoltarea serviciilor sociale prin
    construirea de locuințe sociale, dezvoltarea serviciilor culturale, precum și
    protejarea unui element reprezentativ din patrimoniul cultural construit al
    stațiunii Borsec, prin realizare unui centru cultural.


    În
    plus se vor moderniza peste 4 km străzi urbane și se vor reabilita peste 14 mii
    de mp de spații verzi și urbane în centrul civic, spații care vor cuprinde și
    parcări și terenuri de sport.


    Un alt obiectiv important îl reprezintă
    reabilitarea liceului industrial din localitate.


    Ne
    spune mai multe primarul orașului Borsec, Mik Jozsef: Cel mai
    important obiectiv e reabilitarea școlii din localitate, adică reabilitare
    exterioară și interioară a clădirii școlii, a sălii de sport anexate și a
    curții. Va fi reabilitată și casa de cultură din centrul stațiunii și vor fi
    demolate 3 vile vechi care funcționează, în momentul de față, ca locuințe
    sociale și se vor construi 2 clădiri noi, una cu 12 apartamente și alta cu 8
    apartamente, în total se vor construi 20 de apartamente sociale.





    Reabilitarea
    Liceului Tehnologic Zimmenthausen va începe în această vară, iar lucrările
    cuprinse în proiect vor fi finalizate în decembrie 2023.


    Edilii din Borsec estimează că mai mult de 5.000 de oameni,
    dintre care jumătate sunt turiști, vor beneficia în mod direct de aceste
    investiții.




  • Locuințele sociale în Europa

    Locuințele sociale în Europa

    Comitetul Economic şi Social European organizează astăzi la Bruxelles o dezbatere pe tema crizei de locuinţe ieftine şi sociale din Uniunea Europeană, în contextul în care creşterile de preţuri din ultimii ani şi lipsa investiţiilor în domeniu afectează pături tot mai largi de oameni şi modifică inclusiv structura socială în numeroase oraşe şi regiuni.

    Oraşele din Uniunea Europeană se confruntă cu o criză generalizată a locuinţelor ieftine. De la criza financiară din anii 2008 şi 2009, investiţiile publice în construirea de locuinţe ieftine au scăzut la jumătate. Costurile mari ale caselor în marile oraşe au obligat mulţi oameni să se mute în alte localităţi şi să facă naveta, uneori pe distanţe foarte lungi. De asemenea, închirierea online de către turişti lasă tot mai puţine opţiuni rezidenţilor. Sunt o parte din motivele care au determinat lansarea iniţiativei Case pentru toţi, prin care cetăţenii europeni au cerut Comisiei o nouă legislaţie care să readucă locuinţele ieftine în Europa. Prin Conferinţa de astazi, Comitetul Economic şi Social European aduce faţă în faţă factori de decizie, investitori şi experţi pentru a găsi posibile soluţii.




    Criza locuinţelor în Europa – cauză majoră a degradării coeziunii economice, sociale şi teritoriale în Uniunea Europeană este tema primei părţi a conferinţei şi va începe cu prezentarea situaţiei imobiliare în Europa. Se va discuta apoi despre impactul creşterii cheltuielilor legate de locuinţe. Care sunt actualele provocări în sistemul locuinţelor sociale? Cum putem implica investiţiile private în acest domeniu? Ce recomandări pot fi făcute pentru îmbunătăţirea Parteneriatului pentru Locuinţe ca parte integrală a Agendei Urbane a Uniunii Europene ? Va fi prezentata apoi iniţiativa Case pentru toţi, lansată prin intermediul Initiaţivei Cetăţenilor Europeni, instrument al Comisiei care permite oamenilor să sugereze noi proiecte legislative.

    Cea de-a doua dezbatere se va axa pe modalităţile de încurajare a statelor membre să investeasca puternic în construcţia de locuinţe ieftine. Uniunea Socială pentru Habitat va prezenta un Plan de Acţiune pentru construcţia de locuinţe ieftine 2019 – 2024. Oficiali ai Comisiei vor prezenta Pilonul European al Drepurilor Sociale din pespectiva accesului la locuinţele sociale şi politicile europene de housing şi coeziune pentru perioada 2012 – 2027. În final, vor fi emise recomandări pentru statele membre, în urma analizei pieţelor imobiliare ale acestora.

  • Voluntariat şi locuinţe sociale

    Voluntariat şi locuinţe sociale

    Locuinţele, personale
    şi decente, constituie încă o problemă în România, pentru multe categorii
    sociale. Iar dintre acestea, cele mai defavorizate sunt şi cele care au cea mai
    stringentă nevoie de o casă. E vorba de copii care nu au o cameră sau o masă
    adecvată pentru lecţii. E vorba de familii care stau înghesuite fie în cămine
    de nefamilişti, fie în locuinţe lipsite de electricitate şi de încălzire.
    Pentru că autorităţile nu fac faţă de multe ori acestor situaţii, se apelează
    la coalizarea comunităţii sau la ajutorul semenilor dă roade. Oamenii se
    mobilizează pentru a se ajuta între ei, iar acest ajutor e de bun augur atât
    pentru beneficiari, cât şi pentru cei care-i susţin. Un exemplu în acest sens
    îl constituie organizaţia Habitat for Humanity din România. Prezentă aici de 20
    de ani, organizaţia se bazează pe voluntariat şi construieşte locuinţe pentru
    familii cu venituri mici sau refac locuinţele vechi ale familiilor nevoiaşe. De
    programele lor au beneficiat până acun 64.000 de persoane, prin construirea a
    600 de locuinţe noi şi renovarea unui număr de peste 2000 de clădiri. Ele sunt
    răspândite în Transilvania, pe lângă Cluj şi Mediaş, în Moldova, la Bacău,
    Comăneşti şi Botoşani, dar şi în judeţul Constanţa. Despre beneficiarii lor,
    aflăm mai multe de la Loredana Modoran, coordonatoare în cadrul organizaţiei
    Habitat for Humanity: Oamenii
    trebuie să îndeplinească trei criterii. Nevoia unei locuinţe fiind foarte mare
    şi răspândită, acesta e primul criteriu. Al doilea este acela ca beneficiarul
    să aibă un venit pentru ca în felul acesta, să-şi permită să ne returneze
    preţul materialelor de construcţie achiziţionate de noi pentru case. Fiindcă
    programele noastre sunt orientate către responsabilizarea beneficiarilor, noi
    căutăm oameni care, deşi muncesc de dimineaţa până seara, au un venit prea mic
    pentru obţinerea unui credit de la vreo bancă. Aceşti oameni rămân prinşi
    într-un cerc al sărăciei din care nu mai pot să iasă. Noi mobilizăm nişte
    resurse care pe ei îi ajută să-şi ia viaţa în mâini. Al treilea criteriu este
    acela ca beneficiarii noştri să lucreze alături de noi şi de voluntarii noştri
    la construirea casei sau la renovarea propriilor locuinţe. Chiar până să fie
    selectaţi, candidaţii trebuie să facă un anumit număr de ore de voluntariat,
    iar, după aceea, numărul de ore de voluntariat trebuie să ajungă până la o mie
    sau peste. Noi nu oferim oamenilor nimic de pomană, ci un imbold ca să-şi
    continue cu bine viaţa după aceea.

    Alături
    de beneficiari, lucrează cot la cot voluntarii. Ei vin din toată lumea, aparţin
    tuturor claselor sociale şi practică meseriile cele mai diverse. Unul dintre
    aceştia este şi Veronica Soare, jurnalistă de radio, implicată în multe alte
    proiectele caritabile descrise pe site-ul ei minuni.ro. Veronica Soare a
    început să lucreze pe şantierele noilor locuinţe acum câţiva ani şi acum ne
    împărtăşeşte experienţa ei: Câteva
    ore de muncă pe şantier te lasă cu un sentiment unic. Te uiţi la peretele pe
    care l-ai zidit, te uiţi la oamenii pe care i-au cunoscut acolo pe şantier şi
    înţelegi că şi noi, oamenii obişnuiţi, putem schimba lucrurile. E un sentiment
    măreţ să ajungi într-o dimineaţă de luni pe şantier, unde erau doar fundaţiile,
    pentru ca apoi, sub ochii tăi şi de sub mâinile tale, să se înalţe nişte case.
    Când eu le-am spus prietenilor că o să merg 5 zile pe şantier, s-au mirat: Ce
    să faci tu acolo?, Cum crezi că poţi să faci munca unui zidar?. Dar e mult mai
    uşor decât pare. Oboseala nici nu intră în discuţie. Au fost 5 zile în care
    n-am simţit că muncesc.


    Beneficiarii, la rândul
    lor, devin voluntari şi susţinători ai altor beneficiari. Ratele prin care
    plătesc, fără dobândă, materialele cu care le-a fost zidită casa intră într-un
    fond rotitor din care sunt alimentate alte proiecte de construire a altor
    locuinţe pentre nevoiaşi. Veronica Soare a fost martora bucuriei cu care
    contribuie oamenii la întrajutorarea semenilor: Anul acesta am vizitat una din familiile beneficiare de
    anul trecut. Şi m-au impresionat două lucruri. Mama era foarte fericită că are
    unde să-şi crească de acum încolo copiii, că are o locuinţă decentă. Al doilea
    lucru pe care l-a spus a fost că vrea să fie şi acolo, pe şantier, să-i ajute
    pe alţii, aşa cum şi alţii au ajutat-o pe ea. Nu ştiu dacă aceşti oameni au
    făcut voluntariat înainte, dar au înţeles ce înseamnă să fie ajutaţi şi iată că
    vor să ajute şi ei, la rândul lor.

    Judeţul Bacău, o regiune
    cu mai multe zone defavorizate, beneficiază de acest sistem de construire a
    caselor prin voluntariat de 12 ani. Despre problemele sociale de aici, am
    vorbit cu Andrei Chirilă, coordonatorul filialei din Comăneşti a organizaţiei
    Habitat for Humanity: La
    nivelul întregii ţări, stocul disponibil de locuinţe e unul învechit, multe au
    nevoie de reparaţii. Dacă ne referim la familiile noi, cu copii, aş putea da ca
    exemplu situaţiile în care aceştia stau în acelaşi apartament cu părinţii
    vârstnici sau cu familiile fraţilor. Pentru aceştia, nevoia unui spaţiu doar al
    lor este foarte mare. Am avut chiar şi solicitări din partea unor familii de a
    le ajuta să-şi achiziţioneze centrale termice de apartament. Am avut familii
    care au vrut să-şi eficientizeze energetic locuinţa prin înlocuirea ferestrelor
    vechi, din lemn, cu unele noi, din termopan sau să-şi izoleze cu polistiren
    apartamentul pentru a avea mai multă căldură în casă.



    Cererile
    fiind multe, în continuare, la Comâneşti şi în împrejurimi, vor fi demarate şantiere.
    Ele oferă şi ocazia ca oamenii să lege prietenii şi să renunţe la scepticism.