Radio România Internațional

Tag: locuitori

  • Recensământ în România

    Recensământ în România

    În România trăiesc
    fix 19.053,8 mii de oameni. Recensămintele vorbesc în mii de oameni, altfel
    este vorba de puțin peste 19 milioane de locuitori. Sunt rezultatele, parțiale,
    ale Recensământului Populației și Locuințelor, runda 2021, date publicității la
    sfârșitul anului de abia încheiat. Recensământul din România a fost realizat în
    2022, dar trebuia făcut în 2021. Se recomandă să treacă aproximativ un deceniu
    între aceste bilanțuri complexe. Precedentul recensământ s-a derulat în
    octombrie 2011, primele rezultate fiind date publicității în ianuarie 2012.
    Toate recensămintele de până acum, după comunism, cel din 1992 și 2002, s-au
    derulat în formula clasică, recenzorii deplasându-se la locuință. Cel de acum
    s-a efectuat, în primul rând și în prima parte, online, prin autorecenzare. Într-o
    etapă ulterioară, recenzorii s-au deplasat la adresa celor care nu au făcut
    recenzarea online.

    Sunt multe elemente noi și specifice ce pot fi trecute în
    contul recensământului 2021, desfășurat în 2022. El s-a desfășurat timp de
    patru luni și jumătate, primele două fiind rezervate autorecenzării online,
    restul, până la 31 iulie, colectării datelor de către recenzori, prin
    interviuri faţă în faţă. A fost perioada în care se ieșea, șovăielnic, din
    șocanta pandemie de COVID-19, începută odată cu anul 2020.

    Pandemia a fost și
    acea etapă în care oamenii au fost obligați să folosească din ce în ce mai mai
    mult și în domenii dintre cele mai diverse tehnica de calcul, internetul. De
    aceea, autorecenzarea online, din prima parte a procesului, pare formula ideală
    pentru acest moment, respectând distanțarea socială, caracteristică pandemiei,
    și valorificând abilitățile online, căpătate în acești ani. O atenție specială
    a fost acordată și situațiilor privind reședința temporară dincolo de hotarele
    României, numărului de locuințe, condițiilor de locuit. Rezultatele recent
    anunțate arată că 19 milioane este populația rezidentă a României iar 51,5%
    sunt femei și 52,2% trăiesc în mediul urban. Dacă în 2011 erau recenzate 20,1
    milioane de locuitori, lipsește, așadar, un milion de locuitori. Se revine,
    practic, la situația din 1966, când recensământul a evidențiat 19,1 milioane de
    locuitori în România. Cea mai numeroasă populația a fost numărată în 1992, și
    era de 22,8 milioane, aproape 23. În 2002, se redusese tot cu un milion, sau
    chiar mai mult, cu 1,2 milioane.

    La recesământul din 2011 se înregistrează o
    altă scădere, de 1,5 milioane. Altfel spus, scăderea înregistrată acum se
    înscrie în trendul descendent și este chiar una mai mică, de aproape fix un
    milion. Un fenomen evident este îmbătrânirea populației, calculată prin numărul
    celor de peste 65 de ani, raportat la numărul tinerilor. La 100 de tineri,
    reveneau 101,8 vârstnici, în 2011, și 121,2 în prezent. În mod paradoxal, dacă
    Bucureștiul înregistrează o scădere de populație, județul Ilfov din care
    capitala României face parte, cunoaște o creștere importantă. Desigur, este
    vorba de mutarea bucureștenilor cu reședința în localitățile din jurul
    municipiului. În ordinea numărului înregistrat conform declarațiilor pentru
    recensământ, românii sunt aproape 15 milioane, maghiari, un milion, urmați de
    romi, mai bine de o jumătate de milion, 45 de mii de ucraineni, 23 de mii de
    germani, turci, ruși lipoveni, tătari, sârbi, slovaci, bulgari, croați, greci,
    italieni, evrei, cehi, polonezi, ruteni, armeni, albanezi, macedoneni. Cam 20
    de mii au indicat altă etnie decât cele enunțate iar 2,5 milioane nu au indicat
    vreo etnie sau limbă maternă.

    Din același total de 19 milioane de locuitori ai
    României, 14 milioane au declarat că sunt creștini ortodocși, pe locul următor
    venind cei 741 de mii de catolici. De această dată, 2,65 de milioane de
    cetățeni români cu reședința în România nu au indicat nicio religie căreia să
    îi aparțină. Etapizat, pe tot parcursul acestui an, vor fi date publicității
    noi date rezultate din prelucrarea datelor recensământului 2021, realizat în
    2022.

  • Datele ultimului recensământ

    Datele ultimului recensământ

    Datele finale ale recensământului realizat în octombrie 2011 confirmă faptul că populaţia României a scăzut în deceniul scurs de la precedentul recensământ. Astfel, românii cu domiciliul stabil în ţară sunt circa 20,1 milioane, cu peste 1,5 milioane mai puţini faţă de anul 2002. Principala explicaţie o constituie migraţia externă, justificată preponderent economic, dar nu este singura. Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei: Migraţia a contribuit în cea mai mare măsură la reducerea populaţiei. Aproape 77% din această reducere s-a datorat factorului migrator extern. Mai există factorul natural cunoaştem cu toţii că în această perioadă, chiar dacă speranţa de viaţă a crescut, rata natalităţii a scăzut, şi a scăzut destul de mult”.



    Recensământul oferă date revelatoare în ce priveşte dimensiunea migraţiei. Astfel, mai bine de 700 de mii de persoane recenzate în 2011 sunt plecate în străinătate pentru cel puţin un an, iar cifra ar reprezenta o treime din cea reală, afirmă şeful Institutului Naţional de Statistică. În rest, jocul procentelor nu aduce schimbări spectaculoase. Etnicii români sunt majoritari în proportie de 89%, în consecinţă şi cultul ortodox rămâne dominant. La capitolul componenţei etnice, românii sunt urmaţi de maghiari, 6,5% şi de romi, 3,3%. Femeile sunt mai multe, undeva la 51%, în vreme ce 54% din români locuiesc în municipii şi oraşe. Cu aproape 1,9 milioane de locuitori, capitala Bucureşti este cel mai mare oraş al României.



    Pe grupe de vărstă, copiii de până la 14 ani reprezintă doar 16% din populaţie, în vreme ce persoanele mature, ce se încadrează între 25 şi 64 de ani, formează majoritatea, respectiv 56 de procente. Numărul cetăţenilor trecuţi de 18 ani depăşeşte 16 milioane. Populaţia României este – potrivit datelor recensământului – mai bătrână, ceea ce alimentează îngrijorările cu privire la raportul descurajator economic dintre persoanele active şi pensionari, în schimb este mai educată. În ultimii 10 ani, numărul absolvenţilor de studii superioare s-a dublat, de la 7 la 14 procente.



    Prima reacţie cu privire la datele recensământului a aparţinut unui om politic şi a avut, cum altfel, o marcată componentă politică. Premierul Victor Ponta a declarat că scăderea confirmată a populaţiei certifică faptul că cvorumul de 50% necesar demiterii preşedintelui Traian Băsescu, la referendumul de vara trecută, a fost, de fapt, întrunit. Preşedintele l-a acuzat, în replică, pe premier de iresponsabilitate şi a amintit că recenzarea nu a vizat decât o parte a românilor cu drept de vot din afara ţării.



    Disputa este nu doar tardivă, ci şi falsă. Reperul luat în calcul de Curtea Constituţională atunci când a invalidat referendumul a fost numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente. Că ele trebuie, acum, actualizate este, deja, o altă discuţie.