Radio România Internațional

Tag: Londra

  • Ți yinitoru ari TAROM?

    Ți yinitoru ari TAROM?

    Numirlu a câlâtorlor ânreghistraţ pi aeroporturli româneșțâ easti pi crișteari andicra di añilli di ma ninti – aspunu datili a Suțatâllei Naționalâ a Aeroporturlor. România antricu livellu a anlui 2019, luyursitu nai ma bunlu anu ti turismu tu dechenlu ditu soni.
    Tu proțlli şasi meși ditu 2024, aproapea 12 miliuni di oamiñi tricurâ pritu aeroporturli româneşțâ, pi crișteari cu 10,5% andicra di idyiul kiro ditu 2019 ş-cu aproapea 5% ma multu andicra di protlu semestru ditu anlu ți tricu. Criștearea a pâhălui a biletilor di avion, dânâserli i amânărli, ama și scâdearea a gradlui di siguranţâ a niscântor destinaţii externi dusirâ la unâ crișteari mari a rezervărlor di vacanțâ câtâ România. Ama ari ș-unu lucru slabu: pi planu internu s-urdinâ niheamâ cu avionlu: maș 7% ditu numirlu acutotalui di câlâtori.
    Tu aestu kiro, compania naţionalâ di transportu aerian TAROM deadi tu șteari, di pțânu kiro, că vindu sloturli di pi Aeroportul londonez Heathrow câtâ Qatar Airways. Pâzarea va s-bitiseascâ tu dzuua di 26 di sumedru.
    TAROM dzâsi că eara anghi di unâ ahtari vindeari ș-easti strateghicâ ti asiguripsearea a sustenabilitatillei icunomicâ ali companie, anda calea Heathrow nu mata aduțea pâradz tu añilli di ma nâpoi – da tu șteari TAROM. Iara vindearea a sloturlor di Londra va u agiutâ sâ mutreascâ maș pi flotâ ș-călliuiri ta s-li adarâ ma buni, câțe ari unu planu mari ți mutreaști s-aducâ pâradz ahurhindalui cu añilli 2025 și 2026. Aduțemu aminti, pi șcurtu, că TAROM – companie țânutâ di cratlu românescu – s-pidipsești di multu kiro s-bâneadzâ. Maș tu aeșțâ șasi añi ditu soni, chirerli furâ di aproapea 300 di miliuni di evradz, dirmi 55 di miliuni di evradz tu anu. Iara, uidisitu cu spusa a Ministerlui di Finanți, ațea ditu soni oarâ cându lo pâradz fu tu 2007.
    Tu 2023, bircheavis a pidimolui/gairețloru, chirerli scâdzurâ la 17 miliuni di evradz, iara ti 2024 s-așteaptâ s-llia ș-pâradz. Tutnâoarâ, tu bitisita a meslui apriiru, Comisia Evropeanâ fu di câbuli cu unu agiutoru di 95,3 miliuni di evradz ti TAROM, ta s-u andreagâ compania.
    Tora di oarâ, compania aerianâ – dzâți cumândârsearea di tora – nu ari tu umuti s-tragâ mânâ di la alti călliuri tu kirolu ți yini, ama fați tâmbihi că catastisea easti slabâ ș-că pâzarea di aviaţie poati s-aducâ alâxeri.
    Directorlu gheneral interimar ali companie TAROM, Costin Iordache, dzâsi că, dicara va s-facâ restructurarea acutotalui, dupâ 2026, compania poati s-acațâ călliuri năi. Pânâ atumțea, ama, TAROM va s-vindâ 4 aeronavi Airbus 318 și s-modernizeadzâ flota, prit aduțearea di năi Boeing-uri 737 MAX 8, ți lipseaști s-agiungâ tu România anlu ți yini. TAROM fu thimilliusitâ tu 1954 ş-easti membrâ a Alianţâllei SkyTeam ditu cirișaru 2010. Iara ditu 1993, easti membrâ ali Suțatâ Internaţionalâ a Transportatorlor Aeriani (IATA).

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • ICR: peste 30 de evenimente cu ocazia Zilei Naționale a României

    ICR: peste 30 de evenimente cu ocazia Zilei Naționale a României

    Institutul Cultural
    Român organizează peste 30 de evenimente în străinătate cu ocazia Zilei
    Naţionale a României, marcată pe 1 Decembrie – concerte, expoziţii şi proiecţii
    de film, colocvii, spectacole de teatru şi evenimente literare. Între acestea
    se numără Turneul Corului Madrigal în SUA, spectacolul Teatrului Naţional din
    Sibiu la Paris, recitalul sopranei Teodora Gheorghiu şi al bas-baritonului
    Sorin Coliban la Londra, prezenţa violonistului Alexandru Tomescu şi a
    pianistei Sînziana Mircea pe scene din Beijing, Budapesta şi Viena.


    În Spania sunt
    anunţate, de asemenea, concerte, proiecţii de film şi expoziţii de fotografie,
    iar, în Italia, programul include o serie de concerte de colinde tradiţionale.

  • Jurnal Românesc – 14.07.2023

    Jurnal Românesc – 14.07.2023

    Premierul român Marcel Ciolacu i-a transmis, joi, un mesaj de mulţumire omologului său spaniol, Pedro Sanchez, pentru susţinerea comunităţilor de români din ţara sa. ‘Îi mulţumesc prietenului meu Sanchez Castejon pentru susţinerea constantă acordată românilor din Spania şi dorinţa sa de a schimba legislaţia pentru a le permite să îşi păstreze cetăţenia română. O mare recunoaştere pentru diaspora română şi dovadă a prieteniei pe care o poartă României’, a transmis Ciolacu, într-un mesaj postat pe pagina de Twitter a Guvernului. Spania deţine, de la 1 iulie, Preşedinţia rotativă semestrială a Consiliului UE, iar printre prioritățile anunțate se numără finalizarea negocierilor pentru ca România și Bulgaria să adere la spațiul Schengen. Miercuri, Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie bazată pe petiţia depusă în PE de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării Bucurestiului la spaţiul Schengen. Reamintim că, la sfârșitul anului trecut, in consiliul JAI, nu a fost adoptată o decizie în unanimitate cu privire la intrarea în spaţiul Schengen a celor două ţări membre ale UE din 2007, după ce Austria și Olanda s-au opus. Oficialii austrieci au motivat această poziție aducând în discuție migranții ilegali ajunși în țara lor, despre care afirmă că mulți ar fi venit prin România și Bulgaria, date contrazise însă de autoritățile de la București. La rândul său, Olanda a precizat că susține aderarea României, dar nu la pachet cu Bulgaria.

    Cu ocazia comemorării personalității Reginei Maria a României (n.1875- d.1938), ICR Lisabona prezintă pe 18 iulie, la sediul său, spectacolul 1919 Misiune Regalăˮ, un monolog dramatic conceput, redactat, regizat și interpretat de către Liana Ceterchi. Adaptarea scenică este după cartea Dianei Mandache Regina Maria a României – Capitole târzii din viața meaˮ. Spectacolul – one woman show (de și cu Liana Ceterchi) – trece în revistă turbulentul an 1919, în care Regina Maria debutează, contactând gripa spaniolă, de care reușește să scape, pentru a-și îndeplini misiunea diplomatică (neoficială) la Conferința de Pace de la Paris, și mai apoi turneul diplomatic în Anglia. Întoarsă în țară, întreprinde împreună cu Regele Ferdinand celebrul turneu în Transilvania, proaspăt devenită pământ românesc. Este relatată deschiderea primului Parlament al României Mari, ce avea reprezentanți din toate provinciile țării și culminează cu memorabilia dată de 15 octombrie 1922, încoronarea de la Alba Iulia. Misiune regală a avut premiera în noiembrie 2019, ca un omagiu pentru a celebra 100 de ani de la Conferința de pace de la Paris. Misiune regală a fost bine primit de presa de specialitate și de marele public, cu turnee în țară și în străinătate. Spectacolul se va desfășura cu subtitrare în limba portugheză.

    Tânăra interpretă Maria Atănăsoaei, în vârstă de 14 ani, va susține două recitaluri de acordeon clasic la Londra, în cadrul evenimentului Pas cu Pas, care își propune să spună povestea experiențelor de viață, personală și muzicală, ale unei adolescente talentate, care cântă la două instrumente: vioară și acordeon clasic. Primul recital va avea loc pe 20 iulie, la sediul Institutului Cultural Român de la Londra, iar cel de-a doilea este programat pe 21 iulie, la Biserica St. James’s Piccadilly. Participantă și laureată a unor concursuri internaționale, pe baza unui repertoriu atent selectat și studiat, Maria Atănăsoaei a devenit la 14 ani o ambasadoare a muzicii, reușind să introducă pentru prima oară acordeonul, ca instrument de muzică clasică, în cadrul unei emisiuni dedicate tinerelor talente, pe postul național francez de televiziune, France 2. Maria Atănăsoaei este născută la Monaco în 2008, iar părinții săi sunt români. Din 2014 începe să studieze acordeonul, iar din 2015 vioara. În 2015 intră la Academia de Muzică Rainier III din Monaco direct în anul II de studiu, iar la recomandarea profesorilor la teorie muzicală va mai sări doi ani.

    Spaniolii sunt invitați să descopere România sălbatică, într-o expoziție fotola ICR de la Madrid, deschisă până pe 30 august. Fotograful Dan Dinu a strâns o arhivă impresionantă de imagini care să ilustreze atât peisajele naturale, cât și flora sau fauna. Concepută atât pentru exterior cât și pentru interior, expoziția cuprinde imagini în format mare, acoperind cât mai mult din biodiversitatea țării – o trimitere călduroasă către România ca destinație de ecoturism. Cele douăzeci de fotografii care alcătuiesc expoziția din capitala Spaniei au fost surprinse în urma călătoriilor autorului prin România. Dan Dinu este un fotograf pasionat de natură și animale. Și-a început cariera în 1997. Din 2000 a fost implicat în protejarea naturii, la început ca simplu voluntar în diferite organizații, mai apoi ca manager de proiecte de mediu, iar ulterior ca fotograf. Alături de cameramanul Cosmin Dumitrache, Dan Dinu este autorul celui mai amplu documentar despre natura României, România sălbatică. Filmul a avut premiera internațională în 2021 la Festivalul Internațional Transilvania (TIFF), unde a fost distins cu Premiul Publicului.


  • Gheorghe Cârciu, vizită de lucru în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    Gheorghe Cârciu, vizită de lucru în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    Delegația DRP, condusă de secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a întâlnit românii din conunitatea din Londra, în prima zi a vizitei oficiale, ce se desfășoară în perioada 16-19 iunie 2023.

    Discuțiile au vizat proiectele și programele DRP, precum și identificarea de noi acțiuni care să răspundă nevoilor comunitătii românești din Marea Britanie, în vederea promovării și păstrării elementelor identitare românești.

    Vom demara mai multe programe pentru păstrarea identității naționale, pentru respectarea drepturilor lor peste tot pe glob și pentru susținerea reintegrării celor care își doresc să revină în țară., a transmis demnitarul român în timpul discuțiilor.

    ???? Mulțumim Excelenței Sale Laura Popescu, ambasadorul României la Londra și domnului Robert Marin, gerant interimar al Consulatului General al României la Londra, pentru primirea organizată și, în special, pentru constanta muncă în slujba românilor din această parte a lumii.

  • Dzuuă istorică tră Marea Britanie

    Dzuuă istorică tră Marea Britanie

    Văsillelu Charles al III-lea al Marii Britanii şi nicukira a lui, Camilla, fură ncurunaţ, sâmbătă, la catedrala Westminster Abbey ditu Londra, tru cadrul a unăllei ţeremonii di mari simasie. Charles al III-lea agiumsi văsille tru yismăciuni anlu tricut, după moartea a dadăllei a lui Elisabeta a II-a, la ilikia de 96 de ani. Purtânda pi anumiri firigei văsilikească, el deadi giuratlu ta s’cilăstăsească ti populu. Fu ti prota oară tru aeşţă ditu soni 70 de ani cându Regatlu Unit lo parti la ncurunarea a unui şef de stat. La ţeremonia de sâmbătă eara viiniţ cama di 2000 de oaspiţ. Anamisa di elli prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, şi Custodele a Cărunăllei române, Margareta.



    Klaus Iohannis spusi mari tiñie ti cllimarea faptă s’yină Londra tră festivităţli ţănuti cu furñia ancurunarillei a Majestatillei a Lui Văsillelu Charles al III-lea, ncurunari ti cari spusi că easti un momentu istoric şi ună ţelebrare a tradiţiilor monarhiillei britaniţi.



    “Văsillelu Charles al III-lea easti un soţ ali Românie şi ari ună ahăndoasă akicăseari a continentului european, tut cu tut”, spusi, tu arada a llei, Custodili a Cărunăllei română, Margareta, tru mesajul dimăndatu cu furñia ancurunarillei suveranului britanic. “Ncurunarea… leagă tricutlu di prezentu pritu ună adeti istorică di ună ñille di añi. Ună adeti cari s’dusi ninti, neise, di tricu pritu polimi, cataclisme, revoluţii şi fundamentale alăxeri a lumillei. Majestatea a Lui Văsillelu Charles easti ncurunat după aproapea şasi dekenii di cilăstăseari cu vreari si tiniseari a Regatlui Unit şi a Commomwealth. Tută bana a mea fui martora a devotamentului a lui andicra di Cărună şi Naţiune”, nica spusi Margareta.


    Suntu ligături vărtoasi, nu maş ca di soe, anamisa di Casa Văsilikească ali Românie şi atea ali Mari Britanie. Neise, Charles, tru harea di prinţu clirunomu, loa parti la arădzli di ngrupari a aţilui ditu soni monarhu ali Românie, Văsillelu Mihai, afendilu ali Margareta, cari dusi la Aţelu di analtu tru andreu 2017, la ilikia di 96 di ani.



    Membri a comunitatillei di români ditu Marea Britanie s-adunară Londra tră s’nsmneadză, cu muzică şi măcări di adeti, dzuua a ancurunarillei. “Nă hărsimu ti năulu văsille, Charles al III-lea, şi îlu tiñisimu tră aţea că easti nai ma mari ambasador ali Românie pi mealeaguri britaniţi. Totna zbură multu muşeatu ti văsilia a noastră şi u prezentă ca hiinda fără preaclle” spusi ună româncă.



    Charles vizită România, prota oară, aoa şi 25 de ani. Di atumţea, daima u feaţi, declarânda-si un admirator a văsiliillei şi maxus ali Transilvaniei, provincia istorică ţi poartă toarăli a clirunumiillei culturali a etniţloru ghirmañni ţi avea vinită aoa şi 8 secoli. Charles cilăstăsi ti ţănearea tu bană a patrimoniului cultural românesc, neise ancupără şi znui case veclli di pritu hori, pi cari li ascăpă di la aspărdzeari. Tru 2015, fu lansată Fundaţia Prinţul de Wales România, ună organizaţie caritabilă ţi ndrupaşti conservarea patrimoniului arhitectural, agricultura şi dezvoltarea durabilă tru România. Prezidenţillea lu tiñisi, tru 2017, cu Ordinlu Naţional “Steaua Româniillei” tru Grad de Mari Cruţi, ca semnu di “tiñiseari ti tută activitatea tru România şi tră promovarea a imaginillei aliştei tru lumi”.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Zi istorică pentru Marea Britanie

    Zi istorică pentru Marea Britanie

    Regele Charles al
    III-lea al Marii Britanii şi soţia sa, Camilla, au fost încoronaţi, sâmbătă, la
    catedrala Westminster Abbey din Londra, în cadrul unei ceremonii fastuoase. Charles
    al III-lea a devenit rege în septembrie anul trecut, după moartea mamei sale
    Elisabeta a II-a, la vârsta de 96 de ani. Purtând pe umeri mantia regală, el a depus jurământul de slujire faţă de popor. A fost pentru prima dată în ultimii
    70 de ani când Regatul Unit a asistat la încoronarea unui şef de stat. La
    ceremonia de sâmbătă au fost prezenţi peste 2000 de invitaţi. Între ei, preşedintele
    României, Klaus Iohannis, şi Custodele Coroanei române, Margareta.


    Klaus
    Iohannis s-a declarat onorat să se afle la Londra pentru festivităţile
    prilejuite de încoronarea Majestăţii Sale Regele Charles al III-lea, încoronare
    despre care a afirmat că este un moment istoric şi o celebrare a tradiţiilor
    monarhiei britanice.


    Regele Charles al III-lea este un prieten al României şi
    are o profundă înţelegere a continentului european, în întregimea lui,     a
    afirmat, la rândul ei, Custodele Coroanei române, Margareta, în mesajul transmis
    cu prilejul încoronării suveranului britanic. Încoronarea… leagă trecutul de
    prezent printr-o tradiţie istorică de o mie de ani. O tradiţie care a continuat
    trecând prin războaie, cataclisme, revoluţii şi fundamentale schimbări ale
    lumii. Majestatea Sa Regele Charles este încoronat după aproape şase decenii de
    slujire devotată a Regatului Unit şi a Commomwealth. Întreaga mea viaţă am fost
    martora devotamentului său faţă de Coroană şi Naţiune,     a mai spus Margareta.

    Sunt legături puternice, nu doar de rudenie, între Casa Regală a României şi
    cea a Marii Britanii. De altfel, Charles, în calitate de prinţ moştenitor, a
    participat la funeraliile ultimului monarh al României, Regele Mihai, tatăl
    Margaretei, care s-a stins din viaţă în decembrie 2017, la vârsta de 96 de
    ani.


    Membri ai comunităţii de români din Marea Britanie s-au strâns la Londra
    pentru a marca, cu muzică şi mâncare tradiţionale, ziua încoronării. Ne
    bucurăm pentru noul rege, Charles al III-lea, şi îl onorăm pentru că este cel
    mai mare ambasador al României pe mealeaguri britanice. Tot timpul a vorbit
    atât de frumos despre ţara noastră şi a prezentat unicitatea ei     a spus o
    româncă.


    Charles a vizitat România, prima dată, în urmă cu 25 de ani. De
    atunci, a făcut-o frecvent, declarându-se un     admirator al ţării şi în special al Transilvaniei, provincia
    istorică ce poartă urmele moştenirii culturale a etnicilor germani veniţi în
    urmă cu 8 secole. Charles s-a implicat în păstrarea patrimoniului cultural
    românesc, achiziţionând şi restaurând case vechi din mediul rural, pe care le-a
    salvat de la distrugere. În 2015, a fost lansată Fundaţia Prinţul de Wales
    România, o organizaţie caritabilă ce sprijină conservarea patrimoniului
    arhitectural, agricultura şi dezvoltarea durabilă în România. Preşedinţia i-a
    conferit, în 2017, Ordinul Naţional
    Steaua României în Grad de Mare Cruce, în semn de preţuire
    pentru activitatea în România şi pentru promovarea imaginii acesteia în
    lume.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.04 – 06.05.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.04 – 06.05.2023

    Londra s’ngrăpseaşti istorie


    6 mai 2023 intră tru istorie ca dzuuă a ncurunarillei, la Londra, a Văsillelui Charles al III-lea şi a Văsiloañillei Camilla. Capitala britanică s-ndreapsi mintişu, tută stămăna, tră ceremoniile de sâmbătă, mutriti di dzăţ di miliuñi de oameni ditu lumea tută. Nica şi membrilli ali familiei regale britanice loară parti la ună repetiţie tru catedrala Westminster Abbey ! Sute de şefi de stat — nica şi prezidentulu ali României, Klaus Iohannis, văsilleadz şi văsiloañe titu lumi dimăndară că va s’llia paryi la sărbătoarea ndreaptă cu niscănti misuri di securitate speciale. Reprezentanţăllii ali familie văsilikească ali României – custodele coroanei, Margareta, şi Principele Consort, Radu — agiumsiră nica di gioi dicseară la Londra tră ţeremoniile a ncurunarillei. Uidisitu cu Casa Regale, tru aţelli 157 de ani de existenţă a Familiei Regale ali Românie, ligătura cu Familia Regală ali Mari Britanii fu constantă, thimilliusită pi admiraţie, vreari şi tiñie, emu tru dimensiunea a llei oficială, emu familială. Aestu easti reilu eveniment di mari vazi ditu Marea Britanie tru ma pţăn de un an, după Jubileulu di Platină al Văsiloañillei Elisabeta a II-a tru cirişaru anlu tricutu, a depoa tu yismăciuni cu ngruparea a suveranei. Ncurunarea di sâmbătă a Văsillelui Charles al III-lea ari scupolu s’nsimneadză naua dumnille, ahurhită di facto ună ş-ună dupu moartea a dadăllei a lui.



    Agiutoru european tră agricultori


    Comisia Europeană adoptă, marţă, misuri preventive excepţionale şi temporare mutrinda importul de produse agricole ditu Ucraina. Ma ghini spus, până pe 5 cirişaru, gărnulu, misurlu, rapiţa şi seminţele de floarea-soarelui ucrainene pot s’urdină liber tru tuti statele membre ale Uniunii, cu excepţia României, Bulgariei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei, pi iu produsele pot maş s’treacă. Aesti misuri fură completate cu ună a daua pachetă di agiutoru financiar tră fermierii ditu aţeali ţinţi state, vărtosu zñiipsiti di importul fără taxe a yipturloru ieftine ditu Ucraina. România va s’llia aproape 30 de milioane de euro, care s’adavgă la alti 10 milioane aprobate de Comisia Europeană. Tut săptămâna aesta, Guvernul român probă s’păltească hărgili cu cazarea pi proţlli trei meşi a anlui tră arifugaţllii ditu Ucraina. Aesta adună cama di 100 de milioane de euro şi va s’hibă păltiţ integral ditu bugetul naţional, a deapoa di veara, sumele va s’hibă completate cu fonduri de la Uniunea Europeană. Pisti 4 milioane de ucraineni tricură pritu România di la ahuhrita a fuvirsearillei militare aruse şi aproapea 100 de ñilli armasiră pi teritoriul a văsiliillei.



    Rezerva de valută a României, tru creastire


    Banca Naţională a României adună ună rezervă-record de valută, de pisti 53 de miliarde de euro, la bitisita a meslui ţi tricu – s-dimăndă, stămâna aesta, la București. Andicra di marţu, creastirea easti de 112 miliuñi di euro. Nivelu a rezervăllei di malămă armasi tut la 103,6 tone, ase că, rezervele internaţionale ale României – valută plus malămă — s’aproaki tut ma multu di 60 di miliarde de euro, un recordu tru istoria României. Analiști economiţ spun că tendinţa di creaştire s’faţi di itia că intrară fonduri europene, lucru ţi va s’dzăcă că păradzlli europeni nu s’consumă tru economie. Tu idyiulu kiro, ună rezervă valutară mari da pistipseari la investitori.



    “Casa vearde fotovoltaică” 2023 la start


    Pe 2 mai, tru România ahurhi “Casa vearde fotovoltaică 2023”. Prima fază easti ahărdzită ti ngrăpsearea tru program a firmilor şi instalatorlor cari monteadză ahtări sisteme alternative de energhie veardi. Cama deapoa, va s’ahurhească procedurile și tră persoanele care vor s’aibă hăiri di aţelli maximum 20 ñilli di lei (4 ñilli de euro) de la Stat tra ş-bagă panouri fotovoltaiţi cu ună puteari di minimum 3 kWh. Bugetlu ahărdzitu easti di 2 miliarde de lei (500 de milioane de euro), păradz ţi suntu ananghi tră 100.000 de beneficiari. Pritu instalarea-a sistemilor fotovoltaiţi, aţelli ţi au naeti va s’poată ş-anvălească anăghisita di consum, ama şi s’livreadză surpluslu di energhie tru reţeaua naţională.



    1 Mai, la munti și la amari


    Suti de ñilli de români aleapsiră, tră minivacanţa de 1 Mai, litoralu la Amarea Lae, Delta Dunăllei, stațiunile di munti ică locurli nvirdzăti tamam buni tră un picnic tru familie extinsă. Mealu ali amarea fu, ama, nai cama vruta atracţie. Festivalurli de muzică și zaeafeţli tru aer liber, cabaia multi tu numiru, s-ţănură şingiru. Fură, ama aumbriti di darea loarea și consumul de droguri şi substanţele interzise, cari adusiră prublemi a poliţiştilor. Neise, ma multi persoane, cetățeni xeñi, fură băgaţ tru arestu preventiv, stipsiti di trafic de droguri di mari risc. Fură confiscate cama di doi kiladz di droguri di mari risc şi importante sume di păradz.



    Amintaticlu a handbalui masculin românesc


    Calificarea la Campionatlu European va s’hibă ună nauă nkisită tră handbalul masculin românesc – spusi prezidentulu ali Federaţiei Române de Handbal, Constantin Dinu, după ţi naţionala s-califică la Campionatul European EHF EURO 2024, lucru ţi nu s’avea faptă ditu 1996. Calificarea easti ună performanţă şi faptul că yine după 28 de ani îlli da ună griutate nica ma mare. România fu, tru handbal, ună furteaţă europeană şi mondială, em ti atea istoria nă caftă borgea – spusi Constantin Dinu. Trădzearea şcurtică a grupilor Campionatului Europeanva va s’facă tru 10 di mai.Competiția di anlu yinitoru va s’dizvărtească tru Ghirmănie, anamisa di 10 şi 28 di yinaru.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Retrospectiva săptămânii 30.04 – 06.05.2023

    Retrospectiva săptămânii 30.04 – 06.05.2023


    La Londra se scrie istorie


    6 mai 2023 intră în istorie ca zi a încoronării, la Londra, a Regelui Charles al III-lea şi a Reginei Camilla. Capitala britanică s-a pregătit intens, pe tot parcursul săptămânii, pentru ceremoniile de sâmbătă, urmărite de zeci de milioane de oameni din întreaga lume. Inclusiv membrii familiei regale britanice au participat la o repetiţie în catedrala Westminster Abbey ! Sute de şefi de stat – inclusiv președintele României, Klaus Iohannis, regi şi regine de pe întreg mapamondul şi-au anunţat participarea la sărbătoarea plasată sub spectrul unor măsuri de securitate speciale. Reprezentanţii familiei regale a României – custodele coroanei, Margareta, şi Principele Consort, Radu – au ajuns încă de joi seară la Londra pentru ceremoniile încoronării. Potrivit Casei Regale, în cei 157 de ani de existenţă a Familiei Regale a României, legătura cu Familia Regală a Marii Britanii a fost constantă, bazată pe admiraţie, afecţiune şi respect, atât în dimensiunea sa oficială, cât şi familială. Acesta este al treilea eveniment de mare fast din Marea Britanie în mai puţin de un an, după Jubileul de Platină al Reginei Elisabeta a II-a în iunie anul trecut, urmat, în septembrie, de înmormântarea suveranei. Încoronarea de sâmbătă a Regelui Charles al III-lea este menită să marcheze noua domnie, începută de facto imediat după încetarea din viaţă a mamei sale.



    Sprijin european pentru agricultori


    Comisia Europeană a adoptat, marţi, măsuri preventive excepţionale şi temporare privind importul de produse agricole provenite din Ucraina. Mai precis, până pe 5 iunie, grâul, porumbul, rapiţa şi seminţele de floarea-soarelui ucrainene pot continua să circule liber în toate statele membre ale Uniunii, cu excepţia României, Bulgariei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei, pe unde produsele pot doar tranzita. Aceste măsuri au fost completate cu un al doilea pachet de sprijin financiar pentru fermierii din cele cinci state, puternic afectați de importul fără taxe al cerealelor ieftine din Ucraina. România va primi aproape 30 de milioane de euro, care se adaugă altor 10 milioane aprobate de Comisia Europeană. Tot săptămâna aceasta, Guvernul român a aprobat plata cheltuielilor de cazare pe primele trei luni ale anului pentru refugiaţii din Ucraina. Acestea însumează peste 100 de milioane de euro şi vor fi achitate integral din bugetul naţional, urmând ca, la vară, sumele să fie completate cu fonduri de la Uniunea Europeană. Peste 4 milioane de ucraineni au trecut prin România de la începutul agresiuni militare ruse şi aproape 100 de mii au rămas pe teritoriul ţării.



    Rezerva de valută a României, în creștere


    Banca Naţională a României a acumulat o rezervă-record de valută, de peste 53 de miliarde de euro, la sfârşitul lunii trecute – s-a anunțat, săptămâna aceasta, la București. Faţă de martie, creşterea este de 112 milioane de euro. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone, astfel că, rezervele internaţionale ale României – valută plus aur – se apropie tot mai mult de valoarea de 60 de miliarde de euro, un record în istoria României. Analiști economici spun că tendinţa de creştere ar fi datorată în mare parte intrărilor de fonduri europene, ceea ce ar însemna că banii europeni nu se consumă în economie. Deopotrivă, o rezervă valutară mare dă încredere investitorilor.



    “Casa verde fotovoltaice” 2023 la start


    Pe 2 mai, în România a început “Casa verde fotovoltaice 2023”. Prima fază este destinată înscrierii în program a firmelor şi instalatorilor care montează astfel de sisteme alternative de energie verde. Ulterior, ar urma să înceapă procedurile și pentru persoanele care vor să beneficieze de cei maximum 20 de mii de lei (4 mii de euro) de la Stat pentru a-și instala panouri fotovoltaice cu o putere de minimum 3 kWh. Bugetul alocat este de 2 miliarde de lei (500 de milioane de euro), bani necesari pentru 100.000 de beneficiari. Prin instalarea sistemelor fotovoltaice, doritorii își vor putea acoperi necesarul de consum, dar şi să livreze surplusul de energie în reţeaua naţională.



    1 Mai, la munte și la mare


    Sute de mii de români au ales, pentru minivacanţa de 1 Mai, litoralul la Marea Nagră, Delta Dunării, stațiunile montane ori locurile înverzite tocmai bune pentru un picnic în familie extinsă. Malul mării a fost, însă, de departe principala atracţie. Festivalurile de muzică și petrecerile în aer liber, foarte numeroase, s-au ținut lanț. Au fost, însă, umbrite de comercializarea și consumul de droguri şi substanţele interzise, care le-au creat probleme poliţiştilor. De altfel, mai multe persoane, cetățeni străini, au fost plasate în arest preventiv, acuzate de trafic de droguri de mare risc. Au fost confiscate peste două kilograme de droguri de mare risc şi importante sume de bani.



    Reușită a handbalului masculin românesc


    Calificarea la Campionatul European va fi un nou start pentru handbalul masculin românesc – a afirmat preşedintele Federaţiei Române de Handbal, Constantin Din, după ce naţionala s-a calificat la Campionatul European EHF EURO 2024, ceea ce nu se mai întâmplase din 1996. Calificarea în sine este o performanţă şi faptul că vine după 28 de ani îi dă o greutate şi mai mare. România a reprezentat, în handbal, o forţă europeană şi mondială, or istoria o obligă – a spus Constantin Din. Tragerea la sorţi a grupelor Campionatului Europeanva avea loc pe 10 mai.Competiția de anul viitor se va desfăşura în Germania, între 10 şi 28 ianuarie.





  • Jurnal Românesc – 18.01.2023

    Jurnal Românesc – 18.01.2023

    Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a declarat că guvernul pe care îl conduce doreşte să includă subiectul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen pe ordinea de zi a Consiliului Uniunii Europene. Pe scurt – principalele noastre priorităţi au ca scop să contribuie la o Europă mai verde, mai sigură şi mai liberă, a precizat acesta. Declaraţia a fost făcută, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, la finalul dezbaterii dedicate prezentării programului de şase luni al Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, care a început la 1 ianuarie. României i-a fost refuzată intrarea în spaţiul european de liberă circulaţie după ce reprezentantul Austriei a votat împotrivă la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care s-a desfăşurat în 8 şi 9 decembrie 2022 la Bruxelles. Aderării Bulgariei i s-au opus atât Austria, cât şi Olanda, în vreme ce Croaţia a fost acceptată în spaţiul Schengen. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat recent că aderarea României la Schengen este unul dintre obiectivele sale prioritare în acest an.

    Inspectorul general al Poliţiei Române, Benone Marian Matei, s-a întâlnit cu directorul general al Poliţiei Naţionale din Spania, Francisco Pardo Piqueras, cu care a discutat, printre altele, despre prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. Cele două părţi au dezbătut modalităţi de intensificare a cooperării bilaterale, în special pe linia prevenirii şi combaterii traficului de persoane pentru exploatare sexuală sau prin muncă. Poliţia Română şi Poliţia Naţională Spaniolă, împreună cu Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, au lansat, în octombrie 2022, Campania Internaţională de Conştientizare şi Prevenire Împotriva Traficului de Persoane. Obiectivul acesteia este prevenirea acestui fenomen prin reducerea vulnerabilităţilor la trafic şi descurajarea cererii care-l favorizează. Potrivit Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, din cadrul Poliţiei Române, Spania este în continuare o ţară ţintă pentru traficanţii români şi se situează pe locul 4 în topul destinaţiilor unde românii ajung victime ale traficului de persoane, cu un procent anual de aproximativ 13%. Pe primele locuri în acest clasament se află Germania, Marea Britanie şi Italia.

    Institutul Cultural Român din Londra organizează, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, conferința cu tema Mihai Eminescu, spațiul anglo-saxon și german: influență și receptare. Evenimentul va avea loc pe 19 ianuarie, iar invitat este profesorul universitar doctor Marina Mureșanu Ionescu, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști și cercetători români în domeniul creației eminesciene, membră a Uniunii Scriitorilor din România și laureată, în 1990, a Premiului Lucian Blaga al Academiei Române, pentru lucrarea de sinteză Eminescu și intertextul romantic. Reprezentanţa culturală transmite că materialele care stau la baza conferinței provin din manuscrisele lui Mihai Eminescu, precum și din documentele puse la dispoziție de Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu din Iași, Muzeul Literaturii Române Casa Pogor din Iași și Arhivele Naționale Iași. De asemenea, va fi adus un omagiu celui mai iscusit și recunoscut traducător în limba engleză al liricii eminesciene, Corneliu M. Popescu, decedat la 18 ani în cutremurul din 1977, şi al cărui nume îl poartă Premiul pentru Traducere de Poezie al Societății Britanice pentru Poezie.

    Expoziţia Artişti români pe mapamond, dedicată creatorilor români care s-au afirmat în special peste hotare, este deschisă la sediul Institutului Cultural Român. Manifestarea, organizată cu prilejul Zilei Naționale a Culturii, reuneşte, printre altele, lucrări din colecția avocatului George Șerban, realizate de peste 50 de artiști români care s-au stabilit în țări din întreaga lume, unde au activat sau încă activează. Am considerat că este un gest simbolic pe care îl putem face având în vedere misiunea Institutului Cultural Român şi anume (…) să facem o punte între România şi diaspora artistică românească, încercând să-i facem mai accesibili publicului din România şi, în acelaşi timp, să dăm un semnal pentru toată reţeaua reprezentanţelor ICR că e important să avem în vedere artiştii români care creează în străinătate, a spus preşedintele ICR, Liviu Jicman. Acesta a anunţat că proiectul de la Bucureşti va fi multiplicat şi peste hotare. Expoziţia poate fi vizitată până pe 28 februarie.


  • Catinca Mălaimare din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    Catinca Mălaimare din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    Artista Catinca Mălaimare, care trăieşte la Londra, expune până pe 14 ianuarie, sub titlul “Emergency Ex”, la galeria bucureşteană “Catinca Tăbăcaru”.



  • Jurnal românesc – 21.11.2022

    Jurnal românesc – 21.11.2022

    Specialiştii
    Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică le recomandă suporterilor
    români care călătoresc în Qatar pentru Campionatul Mondial de Fotbal şi îşi fac
    griji cu privire la confidenţialitatea datelor să ia în considerare utilizarea
    a două telefoane mobile. Unul dintre
    dispozitive poate fi folosit pentru a instala şi utiliza aplicaţiile
    Hayya şi Ehteraz şi care ridică probleme de siguranţă, iar al doilea, un
    telefon mobil personal. Directoratul transmite că nu mai este obligatorie
    instalarea pe dispozitiv a aplicaţiei Ehteraz. De asemenea, suporterii care au
    nevoie de cardul Hayya pentru a avea acces pe stadioane pot obţine unul şi fără
    să utilizeze aplicaţia problematică, prin intermediul portalului web. Cardul
    Hayya mai oferă acces la evenimentele din zonele dedicate fanilor şi facilităţi
    precum transport gratuit şi un card SIM gratuit. Recent, presa europeană a
    publicat informaţii citate dintr-o avertizare emisă de Comisarul federal pentru
    protecţia datelor şi libertatea de informare din Germania, referitoare la
    pericolul de confidenţialitate şi de securitate a datelor călătorilor care
    urmează să viziteze Qatarul pe perioada Campionatului Mondial.

    Avertizarea a
    fost dublată de Autoritatea pentru Protecţia Datelor din Norvegia, care şi-a
    exprimat oficial îngrijorarea în legătură cu aplicaţiile pe care un turist este
    invitat să le instaleze înainte de a intra în Qatar, care ar putea fi folosite
    pentru a monitoriza vizitatorii. A doua aplicaţie problematică, Ehteraz, are
    drept scop urmărirea infecţiilor COVID în Qatar. Şi aceasta a primit critici
    puternice la nivel european, pentru că ar putea fi utilizată pentru a extrage
    date de pe telefoanele mobile ale utilizatorilor. Sfaturi suplimentare de
    securitate a datelor în cazul călătoriilor în străinătate se găsesc pe site-ul
    Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, dnsc.ro. Totodată, românii
    care vor să călătorească în Qatar pentru Cupa Mondială au la dispoziţie un Ghid
    online, elaborat de Ministerul de Externe de la Bucureşti, ce poate fi
    consultat pe site-ul mae.ro. Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar are loc
    între 20 noiembrie şi 18 decembrie.




    Gerantul
    interimar al Consulatului General al României la Londra, Robert Marin, a fost
    distins cu premiul Consulul Anului 2022 pentru Europa şi cu trofeul
    Consulul Anului 2022, în cadrul unei ceremonii organizate de
    publicaţia britanică Embassy Network, care se adresează corpului diplomatic şi
    consular acreditat în Marea Britanie, mediilor politice, de afaceri şi think
    tank-urilor britanice. Desemnarea câştigătorilor premiilor regionale a fost
    făcută de un juriu format din reprezentanţi de rang înalt ai Ministerelor
    britanice de Externe şi de Interne, ai Poliţiei Metropolitane, ai unor ONG-uri
    şi ai Corpului Consular Londra. Câştigătorul trofeului Consulul Anului a fost
    decis de reprezentanţii Corpului Diplomatic şi Consular, care au votat
    reprezentantul României dintre cei şapte diplomaţi nominalizaţi pentru fiecare
    regiune geografică. Aceştia au luat în calcul atât modul de gestionare a crizei
    COVID-19, cât şi răspunsul la provocările Brexit. Cele două premii
    reprezintă recunoaşterea, la nivelul întregii comunităţi diplomatice şi
    consulare din Marea Britanie, a performanţelor echipei Consulatului General al
    României la Londra, a transmis instituţia în cauză. Consulatul General al
    României la Londra este cea mai mare misiune consulară a ţării noastre. Acesta deserveşte aproximativ 750.000 de cetăţeni români din Anglia şi Ţara
    Galilor, potrivit datelor Ministerului de Interne britanic.




    Lungmetrajul
    Întregalde de Radu Muntean reprezintă România la a treia ediţie a
    Europa 61 – Săptămâna Filmului European, manifestare care are loc
    între 17 şi 26 noiembrie în cadrul festivalului Porto/Post/Doc. Pelicula a avut
    premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Cannes și a fost
    prezentată la cea de-a 33-a ediție a Festivalului de Film de la Trieste, unde a
    fost distinsă cu Marele premiu pentru Cel mai bun film. Întregalde
    va fi proiectat pe 22 noiembrie, la Cinema Trindade din Porto, și pe 24
    noiembrie, la Cinema Passos Manuel din Porto. Alături de filmul lui Radu
    Muntean vor fi prezentate 11 pelicule produse în Europa. Ciclul de cinema
    Europa 61 a împlinit 61 de ani de existență şi își propune să sărbătorească
    Europa ca identitate culturală, socială și politică prin intermediul filmelor,
    medii importante în înțelegerea a ceea ce înseamnă Europa de astăzi. Proiectul
    Europa 61 este organizat de EUNIC Portugalia și Biroul Europa Creativă, cu
    sprijinul ambasadelor europene la Lisabona şi al reprezentanţelor institutelor
    culturale europene în Portugalia, între care şi Institutul Cultural Român.


  • Jurnal românesc – 03.11.2021

    Jurnal românesc – 03.11.2021


    Oficiul Național de Statistică al Marii Britanii (ONS) a dat publicității rezultatele recensământului pentru anul 2021 în privința migrației. Potrivit datelor, Regatul Unit avea anul trecut 59,6 milioane de rezidenți, dintre care zece milioane (sau 16,8% din total) erau cetățeni născuți în afara granițelor. Spre comparație, la precedentul recensământ din 2011, numărul acestora din urmă era de 7,5 milioane.ONS arată că după indieni, polonezi și pakistanezi, persoanele care au venit din România reprezintă a patra minoritate în Anglia și Țara Galilor. Dacă în 2011 erau 80 de mii de cetățeni care declarau că au imigrat din România, anul trecut erau 539 de mii. Creșterea a fost determinată de ridicarea restricțiilor de muncă pentru cetățenii români în 2014, explică biroul de statistică.În Anglia și Țara Galilor sunt 920 de mii de persoane care au imigrat din India, 743 de mii venite din Polonia și 624 de mii din Pakistan. Datele pentru Scoția și Irlanda de Nord nu au fost încă publicate.



    O nouă incursiune în minunata lume a poveștilor copilăriei are loc pe 4 noiembrie, în cadrul unei noi ediții a Serilor Acasă la Ambasada României de la Madrid. Astfel, este răsfoită o minunată culegere de 34 de basme populare scrise de renumitul autor Petre Ispirescu. Antologia de Povești minunate românești (Cuentos maravillosos rumanos) este tradusă în limba spaniolă de Mihai Iacob și este presărată de minunatele ilustrații ale Roxanei Irimia, artistă atât de îndrăgită de comunitatea românească din Spania și iubită de micuții care, în fiecare zi de luni, la sediul misiunii diplomatice, află tainele picturii de la talentata Roxana Irimia. Evenimentul va fi moderat de Maria Pop. Sunt povești în care smerenia, simțul dreptății, onestitatea, hărnicia, umanitatea și dragostea sunt calități mai importante decât îndrăzneala sau curajul, după cum spunea scriitorul și jurnalistul Stelian Țurlea.



    Institutul Cultural Român susține participarea artistului Petrică Ștefan la prestigiosul târg de artă contemporană Artissima, care se desfășoară anul acesta în perioada 4- 6 noiembrie, la Torino, în Italia. Ediția actuală este structurată în secțiuni specifice. Petrică Ștefan a fost acceptat la secțiunea DISEGNI, iar lucrările sale vor fi prezentate într-un stand special amenajat în acest sens. În cadrul acestei secțiuni sunt acceptați doar 10 artiști din întreaga lume. Absolvent al Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara, Petrică Ştefan este preocupat deopotrivă de pictură şi de fotografie.



    Cea de-a XVII-a ediție a Festivalului de Film Românesc (FFR) de la Londra va avea loc în perioada 24 – 28 noiembrie. Unul dintre cele mai importante evenimente dedicate culturii române în Marea Britanie, FFR prezintă o selecție atractivă și provocatoare de titluri. Invitați speciali din România vor fi prezenți la proiecții și evenimente conexe. Printre ei se numără actorii Vlad Ivanov (Metronom, Crai Nou) și Andreea Grămoșteanu (#dogpoopgirl), alături de regizorii Bogdan George Apetri (Miracol, Neidentificat), Ștefan Constantinescu (Om-Câine), Alina Grigore (Crai Nou) și Andrei Huțuleac (#dogpoopgirl). Festivalul de Film Românesc de la Londra este un brand care a împlinit șaptesprezece ani, un eveniment de tradiție, care se bucură de un public foarte dedicat. Când am inițiat FFR în 2003, noul val al cinematografiei românești tocmai se lansa, aducând în prim-plan actori și regizori remarcabili. Susținut și inspirat de aceste noi talente extraordinare, festivalul a devenit din ce în ce mai puternic. FFR a crescut constant, prin prezentarea unor producții cinematografice românești foarte diverse, de cea mai bună calitate, spune Ramona Mitrică, directoarea evenimentului. FFR are în program un spectru larg de filme în limba română: succese incontestabile, producţii semnate de regizori de ultimă oră şi retrospective. Scopul său a fost să contribuie la eforturile comunităţii româneşti de a-şi face cunoscută vocea în capitala britanică.



  • Florin Constantin Pașcu din Marea Britanie

    Florin Constantin Pașcu din Marea Britanie

    Toboșarul Florin Constantin Pașcu, stabilit în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cofondator al grupului Arta Duo și al AB Music Academy din Londra



  • Andrada Maria Paşcu din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    Andrada Maria Paşcu din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    Andrada Maria Paşcu din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, soprană, pianistă, profesoară de canto şi pian, co-fondatoare a grupului Arta Duo şi a AB Music Academy din Londra



  • Teo Benea din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    Teo Benea din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    Timișoreanca Teo Benea, cu studii în Scoția şi Țările de Jos, angajată a unei companii londoneze de consultanță, aleasă în 2022 consilier local în Marea Britanie, în districtul metropolitan londonez Brent