Radio România Internațional

Tag: Londra

  • Sportivul săptămânii: Atleta Ancuța Bobocel

    Sportivul săptămânii: Atleta Ancuța Bobocel


    Atleta română Ancuţa Bobocel a ocupat locul al doilea la Cupa Europeană de 10.000 m de la Londra, cu timpul de 31 minute, 43 secunde și 12 sutimi. Pe primul loc s-a clasat israelianca Chemtai Lonah Salpeter, cu 10 secunde mai puțin decât Bobocel, iar pe locul 3 a sosit britanica Charlotte Arter, la 42 de secunde de lider. La masculin, românul Nicolae Alexandru Soare a ocupat locul 11 cu timpul de 28 minute, 25 secunde și 38 de sutimi. Cursa feminină B a fost câştigată de românca Roxana Bârcă iar alte două românce, Cristina Simion și Andreea Alina Pașcu, s-au clasat pe locurile 5 și 16. Cursele au fost luate în considerare la calificarea pentru Campionatele Europene de la Berlin din 2018.



    Pentru performanța sa, Radio România Internațional o declară pe Ancuța Bobocel sportiva săptămânii.



    Ancuța Bobocel s-a născut pe 3 octombrie 1987 la Turnu Severin, în sud-vestul României. Are 1,67 metri și 49 de kilograme. Ca junioară a concurat la cros și la obstacole, după care, la senioare, s-a specializat în proba de 3000 de metri cu obstacole. În 2008, la Olimpiada de la Beijing, s-a clasat pe locul 23 în proba ei favorită, iar la Olimpiada din 2012 de la Londra a ocupat locul 16 la aceeași probă. În 2016, la Olimpiada de la Rio de Janeiro, a ocupat locul 38. În 2007, la Mondialele de la Osaka din Japonia, Bobocel s-a clasat pe locul 23, iar peste 2 ani, la Mondialele de la Berlin, a ocupat poziția a 17-a. În același an 2009 a câștigat Campionatul European de Atletism sub 23 de ani de la Kaunas, din Lituania, și Jocurile Francofoniei de la Beirut. În palmaresul ei figurează și un argint câștigat tot în 2009 la Universiada de la Belgrad, Serbia. Cel mai bun timp al său în proba de 3000 de metri obstacole a fost 9 minute, 25 de secunde și 70 de sutimi, întregistrat în 2012.


  • Povestea microfoanelor de argint

    Povestea microfoanelor de argint

    S-au născut la Timişoara, au
    ajuns pe rând la Berlin, apoi la Londra, iar acum sunt în expoziţie şi în
    concert la Graz. Meşteşugite cu o măiestrie aflată undeva între bijuterie,
    electronică şi cunoaştere muzicală, microfoanele de argint urcă pe scenă.


    Muzician şi bijutier, Emil
    Kindlein, creatorul microfoanelor de argint, ne-a depănat povestea lor… firească: Eu mi-am descoperit familia şi numele în ceea ce am găsit în podul
    casei bunicului meu. Bunicul meu a fost bijutier începând cu 1929, tatăl meu a
    fost ucenic în atelierul bunicului meu, atelierul tatălui lui, dar în cele din
    urmă, în anii 60 a devenit electronist. Eu am fost pasionat de muzică şi am
    avut o mulţime de proiecte muzicale, dar l-am descoperit pe bunicul ca bijutier
    şi ce face o familie de bijutier, electronist şi cântăreţ? Face
    microfoane de argint!


    Emil Kindlein e profesor de muzică și are propria lui formație. Dar, spre
    deosebire de alţi artişti, microfoanele la care cântă el sunt speciale: sunt
    din argint şi le-a făcut chiar el. Ce au particular aceste microfoane? Microfoanele, în primul
    rând, sunt bijuteria cântăreţului. Fiecare cântăreţ apare în multe imagini cu
    microfonul lui şi cred că ne dorim cu toţii un inel sau un lanţ, avem bucuria
    aceasta a bijuteriei. Şi cred că microfonul de argint este bijuteria care cântă
    a cântăreţului. Sigur, putem vorbi despre particularităţile argintului şi
    despre sunetul argintului, dar deocamdată m-aş rezuma la acest aspect de
    bijuterie muzicală.


    Microfoanele meşteşugite de Emil Kindlein reprezintă o premieră mondială
    fiind realizate printr-un procedeu complex ce presupune o metodă tradiţională
    de creare a bijuteriilor. Microfoanele sunt făcute din argint, după modelul
    celor folosite în prima jumătate a secolului trecut, iar pentru realizarea unui
    microfon, Emil Kindlein a folosit până la 500 de grame de argint. Argintul,
    odată pregătit, este turnat în lingotieră, ajunge la laminor. Până şi
    şuruburile sunt făcute din argint. Prețul unei piese unicat poate depăşi patru
    mii de euro.Crearea unui astfel de mcirofon
    durează aproximativ patru luni.


    Cât despre expunerea la public, acesta a început în 2013, la Timişoara, într-un spectacol desfăşurat la Sinagoga din
    Cetate. Evenimentul numit Microfonul de
    Argint a reuşit să atragă un public numeros. Curioşii au putut admira trei
    microfoane, după cum ne-a povestit Emil Kindlein: E vorba despre trei
    microfoane de argint. Au fost lansate acum câţiva ani buni la Timişoara, la Microfonul
    de argint, dar au ajuns şi la Londra, au fost şi la Berlin şi acum, au ajuns
    la Graz, în luna designului. Graz Design Monat este un eveniment UNESCO şi o
    lună întreagă vor fi prezentate într-un atelier de bijuterie a doamnei Hermine
    Prügger, lucru care ne bucură.


    Acurateţea cu care face microfoanele şi faptul că sunt funcţionale i-au
    convins pe cei de la London Analogue Festival (festival de trei zile care
    sărbătoreşte filmul, fotografia şi arta sunetului analogic să le expună în
    toamna anului trecut). Numele artistului timişorean a apărut alături de artişti
    internaţionali ca Terry King, Josep Maria Ribas Prous (primul autor spaniol
    căruia i s-a acordat titlul de Maître de Fédération Internationale de l’Art
    Photographique) sau Jono Pomodore (Jono Pomodore de la Metanono).


    În Austria, artistul timișorean este invitat să susțină workshop-uri și
    prezentări alături de artista austriacă Hermine Prügger, în cadrul celei de-a
    zecea ediții a evenimentului Designmonat Graz, care se desfăşoară între 4 mai
    și 3 iunie. Deschiderea acestui proiect s-a făcut cu proiecția filmului despre
    SilverMics și un concert live. A fost amenajată o scenă mică în vitrină și
    sunetul a fost captat de microfoanele de argint, iar publicul, aflat afară, în
    stradă, a asistat la un concert tablou, prăvălia-atelier transformându-se în
    studio de sunet.


    L-am întrebat pe Emil Kindlein care sunt reacţiile oamenilor la vederea
    acestor bujuterii-microfoane: Reacţiile sunt foarte bune, cred că din
    cauza faptului că vorbim despre obiecte inedite. Din nou am fost foarte
    bucuroşi să vedem că deşi sunt foarte multe evenimente în această lună a
    designului şi foarte multe materiale tipărite, evenimentul nostru a fost
    selectat ca deosebit şi a fost cuprins în revista lunii de design. Sunt poveşti
    multe. La un moment dat nu ştiau cum să ia toată povestea microfoanelor de
    argint, de unde a apărut omul acesta, de ce la Graz, cum au ajuns microfoanele
    din România în Anglia, de ce Berlin Există o bucurie dar la un moment dat putem
    vorbi chiar de o suspiciune: ce-i cu minunea asta Aşa că reacţiile de astăzi
    sunt foarte bune şi sunt foarte bine promovate.



    De la Emil Kindlein am mai aflat că toate cele
    trei microfoane au fost folosite pe scenă, unde artiştii au interpretat de la
    muzică clasică, până la melodii aparţinând lui Emil Kindlein şi că deja a
    primit comenzi pentru astfel de microfoane din Irlanda şi din Italia, semn că
    povestea microfoanelor de argint merge mai departe

  • Vizita Ambasadorului României la Londra în Jersey

    Vizita Ambasadorului României la Londra în Jersey

    Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a efectuat, în perioada
    18-20 martie 2018, o vizită oficială de lucru în Jersey, la invitaţia
    Guvernului local şi a lui Sir William Bailhache, Bailiff al Jersey (funcţie
    care reuneşte atribuţiile Preşedintelui Parlamentului de la St Helier şi pe
    cele ale Preşedintelui Curţii Regale de Justiţie din Jersey).


    Vizita se circumscrie obiectivului mai amplu al Ambasadei României
    la Londra de relaţionare strânsă cu membrii comunităţilor româneşti care locuiesc
    şi muncesc în Marea Brianie, de consolidare a dialogului cu autorităţile locale
    din Marea Britanie, respectiv din teritoriile aparţinând Coroanei Britanice, precum
    şi de identificare a unor oportunităţi de colaborare economică şi culturală cu
    acestea.




    Agenda vizitei a cuprins întâlniri cu Sir William Bailhache, Bailiff al Jersey, Ian Gorst, Ministru-Şef,
    Sir Philip Bailhache, Ministrul pentru Relaţii Externe, Alan McLean, Ministru
    de Finanţe, precum şi întrevederi la nivelul conducerii autorităţii de
    reglementare financiară din insulă. Programul a inclus, de asemenea, un
    segment distinct pe dimensiunea culturală, care a presupus discuţii şi vizite
    la Arhivele Statului, Art Centre şi Art House Jersey, CCA
    Galeries, Jersey Museum, precum
    şi la Arhivele Photografice ale Société Jersiaise.




    De asemenea, a fost inaugurat noul Consulat Onorific al României în Insula Jersey. La sediul Primăriei din St
    Helier, capitala Jersey, ambasadorul României la Londra a înmânat patenta consulară
    doamnei Andreea Ghişoi, în cadrul unei ceremonii formale la care au luat parte Simon
    Crowcroft, Primarul oraşului St Helier, Sir Philip Bailache, Ministrul pentru
    Relaţii Externe, Timothy John Le Cocq, Deputy Bailiff, alături de membri ai
    comunităţii româneşti din insulă.




    În cadrul întâlnirilor cu oficialii din Jersey, Dan Mihalache a subliniat atenţia
    pe care autorităţile de la Bucureşti o acordă dezvoltării relaţiilor cu statele
    şi entităţile unde trăiesc cetaţeni români, pentru facilitarea integrării
    acestora în mediul local, în calitate de cetăţeni ai Uniunii Europene, care se
    bucură de toate drepturile ce le sunt conferite prin acest statut. Acesta a mulţumit autorităţilor din Jersey pentru sprijinul constant
    acordat comunităţii româneşti şi a insistat, totodată, asupra importanţei
    transmiterii unui mesaj de reasigurare acestora, cu precădere în context Brexit. S-a discutat şi despre modalităţi de avansare a cooperării economice între
    România şi Jersey şi a fost convenită organizarea, în Jersey, cu sprijinul
    autorităţilor locale, a unei serii de evenimente de marcare a Centenarului.




    Ambasadorul
    României a exprimat încrederea că
    relaţiile dintre România şi Insula Jersey se vor dezvolta, în continuare, pe
    baze noi, în pofida Brexit. În
    acelaşi timp, deschiderea unui Consulat Onorific al României în insulă evidenţiază
    interesul constant pe care Ambasada şi instituţiile statului român îl acordă
    situaţiei comunităţii româneşti din Jersey. El a subliniat, totodată, contribuţia
    pe care comunitatea românească o aduce economiei şi societăţii locale,
    accentuând rolul consului onorific în consolidarea relaţiilor dintre comunitate
    şi autorităţile locale, respectiv dintre autorităţile locale şi Ambasada
    României la Londra. Bailiff-ul
    din Jersey a oferit ambasadorului Dan Mihalache Medalia de argint a Jersey.

  • Clădirile verzi din România

    Clădirile verzi din România

    Construcţii
    sustenabile, durabile, realizate pe baza unor standarde şi norme
    ecologice, cu un design modern, bine izolate, non-toxice şi cu un impact minim
    asupra mediului înconjurător. Acestea sunt doar câteva dintre caracteristicile
    caselor verzi, un concept care prinde contur şi în România. Marile oraşe
    ale lumii au adoptat această iniţiativă sustenabilă, de mulţi ani,
    punând accent pe inverzirea oraşelor, pe o îmbinare plăcută a arhitecturii
    verzi cu clădirile înalte sau cu
    edificiile istorice. Trendul edificiilor verzi este încurajat şi de
    organizaţiile care certifică proiectele rezidenţiale responsabile faţă de mediu
    şi eficiente energetic. Conform organizatiei Build Green România, unul dintre
    cei mai mari auditori energetici de cladiri verzi pentru construcţiile
    realizate în România, ţara noastră stă bine la acest capitol. În topul celor
    mai verzi clădiri de birouri din România, certificate BREEAM şi LEED (cele mai
    cunoscute metodologii de certificare a cladirilor verzi), se regăsesc, în mare
    parte, construcţii din Bucureşti şi Cluj-Napoca.

    Insă, piaţa evoluează diferit, dacă ne referim la clădiri
    de birouri, comparativ cu clădirile rezidenţiale, după cum ne spune Elena
    Raştei, activist de mediu şi specialist în sustenabilitate: In privinţa ansamblurilor rezidenţiale,
    trendul e recent. Vorbim de unul
    dintre primii dezvoltatori, care au început să construiască clădiri
    certificate, Studium Green din Cluj Napoca, care în 2012 a finalizat clădirea
    abia în 2013-2014.     În Bucureşti primele clădiri sunt cele apărute în 2016-1017, extrem de
    recent. In privinţa clădirilor
    comerciale, acolo avem un procent mai mare de clădiri certificate. Primele
    clădiri certificate au apărut în 2009-2010. Este un trend accendent. Dacă
    ne referim la clădirile rezidenţiale, locatarii încep să caute locuinţe de o
    calitate mai bună şi mai sănătoasă. Lumea începe să se gândească la ce inspiră
    în interior. Aici nu e vorba de
    tehnologii, cât de soluţii precum implementarea de strategii bioclimatice în
    faza de proiectare în care se maximizează accesul luminii
    naturale în interiroul locuintei, posibilitatea de ventilaţie naturală, o
    independenţă de tehnologiile mecanice sau o reducere a tehnologiilor mecanice,
    finisaje fără compuşi organici volatili toxici care ştim că afectează sănătatea
    locatarilor. Apoi, calitatea mediului interior este influenţată şi
    de etanşeitatea anvelopei, dacă există sau nu pungi termice care
    ştim că sunt responsabile de apariţia igrasiei. Materialele joacă un rol extrem
    de important, ce fel de materiale sunt, unde sunt ele produse, cât sunt de
    toxice aceste materiale.


    Unele clădiri
    pot fi îmbrăcate complet cu plante, sunt aşa-numitele grădini verticale. Plantele nu
    numai că ornează superb celelalte materiale utilizate la construcţie, dar oferă
    şi multe alte beneficii: zgomot redus, răcoare, aer proaspăt şi o bună
    dispoziţie a locatarilor. Într-o clădire verde, fiecare apartament are acces la
    o oază de vegetaţie cu sisteme centralizate de irigaţii şi iluminare, aşa cum
    este cazul unui ansamblu rezidenţial din Bucureşti, o clădire invadată de
    vegetaţie. Aici, spaţiile de vegetaţie sunt astfel distribuite încât şi cel mai
    mic apartament are o jardinieră generoasă, pe când apartamentele mai spaţioase
    beneficiază chiar de terase verzi. Elena Raştei: Când vorbim de spaţii verzi, avem două tipuri
    de impact asupra terenului, dacă e teren verde şi dacă e teren dezafectat. Un
    teren dezafectat are o calitate mai bună, din punct de vedere sustenabil,
    atunci când este revitalizat, regenerat şi reintrodus în sistem, comparativ cu
    un teren verde pe care îl distrugem atunci când construim. Deci un teren
    verde, în faza iniţială, are un impact mai mic asupra indicelui de
    sustenabilitate. Dar putem avea şi spaţiu verde pe clădire, pe terasele şi
    pe acoperişul clădirii. Acest spaţiu verde poate fi de două tipuri:
    intensiv şi extensiv. Este intensiv atunci când avem copaci, când avem un
    substrat de cel puţin 30 cm pentru a susţine rădăcinile, costuri mai
    mari, un sistem de irigaţii prin picurare şi o atenţie mai mare la structura
    clădiri care să sustină aceste spaţii verzi. De exemplu, clădirea Central District
    din Bucureşti are această combinaţie de spaţiu verde intensiv şi
    extensiv. Extensiv înseamnă un spaţiu verde cu un substrat mai mic, de
    minim 10 cm, care poate fi irigat manual iar plantele sunt locale,
    uşor adaptabile şi care necesită mai puţină apă.


    Ansamblul a fost desemnat, în
    toamna anului trecut, ca fiind cea mai performantă clădire rezidenţială
    din România, în cadrul unui concurs internaţional de la Londra (European
    Property Awards). De altfel, România este pionieră în Europa la politici
    inovatoare pentru sectorul clădirilor verzi. A redus impozitul pe
    clădiri verzi şi a propus iniţiativa ipoteca verde, adică este încurajat atât
    dezvoltatorul proiectului să construiască proiecte ecologice, cât şi clienţii
    să poată lua un împrumt de la bancă cu o dobândă mai mică.


    Deşi
    se investeşte cu 20% mai mult în construirea unei clădiri verzi, preţul de
    vânzare al unui astfel de apartament este aproape la fel ca în cazul unei
    locuinţe clasice. In plus, clientul
    final va avea costuri de întreţinere şi mentenanţă mult mai scăzute decât la o
    clădire normală.

    La nivel european, România se
    clasează printre pieţele tinere din punct de vedere al certificărilor verzi.
    Dacă până în anul 2015, în România existau 200 de locuinţe verzi,
    în prezent sunt în proces de certificare peste 6000 de locuinţe, în 22 de
    proiecte. Iar în privinţa clădirilor comerciale, pe certificarea LEED sunt în
    jur de 50 de clădiri, iar pe certificarea BREEM sunt aproape 80 de clădiri.
    Sistemul de clasificare american LEED şi sistemul britanic de evaluare BREEAM
    sunt cele mai cunoscute şi cele ami folosite la certificările de clădiri verzi
    din România.

  • Retrospectiva evenimentelor externe 2017

    Retrospectiva evenimentelor externe 2017

    Marile dosare de pe agenda UE


    Autorităţile de la Londra au lansat, în martie, la nouă luni după referendumul care a divizat Regatul, procedura de ieşire din UE. După luni de negocieri dure, Bruxellesul şi Londra ajung, în sfârşit, la un absolut necesar acord de etapă. În decembrie, Consiliul European a constatat că au fost înregistrate suficiente progrese privind negocierile pe cele trei teme principale: drepturile cetăţenilor europeni după Brexit, frontiera dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord şi nota de plată pe care Londra trebuie s-o achite în urma divorţului. Urmează negocierile comerciale, despre care experţii spun că vor fi la fel de anevoioase. Imigraţia a rămas, şi în 2017, o temă de actualitate, chiar dacă numărul refugiaţilor care au luat cu asalt Europa a scăzut. Grecia şi Italia rămân supuse presiunii, iar mai multe state comunitare din Europa Centrală şi de Est, în special Ungaria, continuă să respingă sistemul de cote propus de Comisia Europeană. Afectată doar într-o mică măsură de presiunea refugiaţilor, Spania a trăit, spre finele anului, o tumultoasă atmosferă politico-socială, odată cu organizarea controversatului referendum privind independenţa Cataloniei. Pe 27 octombrie, Parlamentul catalan a proclamat unilateral independenţa regiunii, nerecunoscută de UE. Madridul a plasat Catalonia sub tutelă, a destituit Guvernul, a dizolvat Parlamentul regional şi a convocat noi alegeri regionale, în vreme ce preşedintele destituit Carles Puigdemont a fugit în Belgia. În materie de politică externă, UE a intrat intr-o nouă era a relaţiilor cu SUA, mult mai reci, după instalarea lui Donald Trump, şi a păstrat distanţa faţă de Rusia, mai ales pe fondul prelungirii sancţiunilor economice împotriva acesteia, din cauza implicării Moscovei în conflictul din estul Ucrainei. În schimb, un mare pas înainte este considerată finalizarea acordului comercial cu Japonia, a treia cea mai mare economie a lumii.



    În Europa, extrema dreaptă îşi continuă ascensiunea


    În 2017, alegerile care au avut loc în Franţa, Germania, Olanda şi Austria nu au făcut decât să confirme faptul ca extrema dreaptă câştigă din ce in ce mai mult teren. Anul acesta, partidele de profil au obţinut în lanţ scoruri istorice, chiar dacă nicio victorie naţională. În Franţa, lidera Frontului Naţional, Marine le Pen, a acces în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din aprilie-mai, cu un număr de voturi aproape dublu faţă de cel obţinut de tatăl său, Jean-Marie Le Pen, în urmă cu 15 ani. Scrutinul a fost câştigat, cu 66% din voturi, de pro-europeanul de centru Emmanuel Macron. La conducerea mişcării En Marche!, înfiinţată cu doar un an înainte, el i-a îndepărtat pentru prima oară de la Elysée pe socialişti şi republicani. În Germania, după alegerile federale, Alternativa pentru Germania, formaţiune eurospcetică şi anti-imigraţie, a intrat în premieră în Bundestag, după ce a obţinut peste 12% din voturi. Partidul Libertăţii din Olanda (de extremă dreaptă), al lui Geert Wilders, a devenit, în martie, a doua forţă politică în Parlament, după liberali. Partidul Libertăţii în versiunea austriacă, cel mai vechi din familia naţionalistă europeană, a încheiat legislativele din octombrie cu 26%, un scor apropiat de recordul său. Rezultatul i-a garantat prezenţa în Guvernul condus de conservatorul Sebastian Kurz, care, la 31 de ani, a devenit cel mai tânăr premier din Europa. Deşi nu a fost deplin, succesul partidelor populiste, eurosceptice şi ostile imigraţiei accelerează recompunerea peisajului politic în spaţiul comunitar.



    Primul an al mandatului lui Trump


    Pe 20 ianuarie, miliardarul republican Donald Trump devenea preşedintele SUA, cu sloganul “America mai mai întâi”, însă suspiciunile de complicitate cu Rusia i-au umbrit debutul mandatului. Dovadă a manierei unice în care-şi conturează politica externă, el a destramăt bilanţul predecesorului său democrat Barack Obama, după ce SUA au părăsit sau au ameninţat că părăsesc mai multe acorduri internaţionale. Între acestea, Parteneriatul Trans-Pacific, semnat cu 11 ţări din regiunea Asia-Pacific, între care şi Japonia, Acordul climatic de la Paris şi actul constitutiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Totuşi, recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a statului Israel a fost, poate, cea mai controversată decizie a neconvenţionalului preşedinte. Măsura a fost aproape unanim criticată de partenerii occidentali ai SUA şi a provocat un val de proteste în Orientul Mijlociu. De asemenea, pe tot parcursul anului, Trump a avut un discurs foarte agresiv faţă de ceea ce a numit “regimul brutal de la Phenian”, pe fondul obişnuitelor teste balistice ale Coreei de Nord.



    Atacuri comise în spaţiul occidental


    Sute de persoane şi-au pierdut viaţa în atacurile din 2017, în spaţiul occidental, în principal în SUA şi Marea Britanie, în pofida eforturilor depuse de comunitatea internaţională pentru combaterea terorismului.În mai, în oraşul britanic Manchester, în timpul concertului cântăreţei Ariana Grande, un britanic de cetăţenie libiană a detonat un dispozitiv explozibil improvizat. În urma atentatului, 22 de persoane şi-au piedut viaţa, iar 60 au fost spitalizate. În august, teroriştii au lovit din nou în Europa, de această dată la Barcelona. 14 persoane au fost ucise şi 100 rănite de o furgonetă care a intrat pe o arteră pietonală. Totuşi, cel mai sângeros atac a avut loc în octombrie, în Las Vegas, SUA. 59 de oameni au murit şi peste 500 au fost raniţi, după ce un sexagenar a deschis focul asupra mulţimii adunate la un concert. Carnagiul a inflamat dezbaterile privind accesul cetăţenilor americani la armele de foc.



    Final de carieră pentru mari sportivi


    Cel mai mare sprinter din toate timpurile, super-star al atletismului, sportiv cu o carismă inegalabilă. Jamaicanul Usain Bolt, supranumit Fulgerul, a spus adio sportului de performanţă în august, după Campionatele Mondiale. Cu un palmares extraordinar, care cuprinde opt titluri olimpice şi două recorduri mondiale ce par imposibil de depăşit, el a lăsat în urmă un gol uriaş. La rându-le, iubitorii fotbalului şi-au luat la revedere de la mai mulţi jucători de legendă. Italianul Francesco Totti, germanul Philipp Lahm, spaniolul Xabi Alonso si brazilianul Kaka au agăţat ghetele în cui. ound:white Cel mai mare sprinter din toate timpurile, super-star al atletismului, sportiv cu o carismă inegalabilă. Jamaicanul Usain Bolt, supranumit Fulgerul, a spus adio sportului de performanţă în august, după Campionatele Mondiale. Cu un palmares extraordinar, care cuprinde opt titluri olimpice şi două recorduri mondiale ce par imposibil de depăşit, el a lăsat în urmă un gol uriaş. La rându-le, iubitorii fotbalului şi-au luat la revedere de la mai mulţi jucători de legendă. Italianul Francesco Totti, germanul Philipp Lahm, spaniolul Xabi Alonso si brazilianul Kaka au agăţat ghetele în cui.


  • Jurnal românesc – 07.11.2017

    Jurnal românesc – 07.11.2017

    50 de expozanţi
    reprezintă România anul acesta la cel mai mare târg internaţional de turism din
    lume care se desfăşoară la Londra. Destinaţia Alba Iulia, circuitele culturale,
    turismul balnear şi cel de tip wellness, cel de aventură, turismul în natură şi
    cel rural, sunt promovate în cadrul evenimentului care se încheie joi. Tema
    standului naţional subliniază împlinirea
    celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918, iar Ministerul Turismului va
    prezenta în avanpremieră şi logo-ul Centenarului, elementul unic de
    identificare pentru toate evenimentele ce vor fi organizate de România pe
    parcursul anului viitor. Secretarul de stat în
    Ministerului Turismului, Cristina Ionela Tărteaţă, se va întâlni pe durata
    Târguluicu reprezentanţii celor mai mari companii media, în
    vederea identificării posibilităţilor de promovare a României pe canalele media
    la nivel global. Totodată, secretarul de stat va participa şi la summit-ul
    miniştrilor de resort din ţările participante la Târg (peste 160 ţări şi
    teritorii), eveniment organizat de Organizaţia Mondială a Turismului.




    Reprezentanţa
    Comisiei Europene în România a lansat, marţi, campania naţională de promovare
    InvestEU în România. Campania va dezvălui ideile unor proiecte care au crescut
    rapid cu sprijin european, au creat noi locuri de muncă sau au venit cu soluţii
    îmbunătăţite de asistenţă medicală şi infrastructură de transport eficientă, în
    întreaga Europă. Planul de Investiţii pentru Europa, o iniţiativă comună a
    Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii, propune să mobilizeze
    investiţii publice şi private în sumă totală de 500 miliarde euro până în 2020,
    pe tot teritoriul Uniunii Europene. În România, prin acest plan au fost deja
    acordate finanţări de aproape 260 de milioane euro.




    Un proiect de
    încurajare a antreprenoriatului, care se adresează persoanelor care au lucrat
    în străinătate şi au ales să revină în România, a fost lansat, marţi, la
    Galaţi, de Centrul de Dezvoltare SMART, Patronatul Tinerilor Întreprinzători
    din Regiunea Sud-Est şi Liga Studenţilor Români din Străinătate. Proiectul se
    numeşte Diaspora Invest şi este finanţat prin Programul Operaţional
    Capital Uman. Beneficiarii sunt persoane fizice cu vârsta de peste 18 ani,
    şomeri, persoane inactive, persoane care au un loc de muncă sau persoane care
    desfăşoară o activitate independentă. Toţi trebuie să aibă reşedinţa sau
    domiciliul în mediul rural sau urban, în una din cele şapte regiuni mai puţin
    dezvoltate ale României, regiunea de
    Sud-Est, cea de Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru şi
    Nord-Est. Singura condiţie este ca beneficiarii să facă dovada domiciliului sau
    rezidenţei în străinătate pentru o perioadă de minim 12 luni, anterior
    înscrierii în proiect. Solicitanţii trebuie să vină cu idei de afaceri
    non-agricole, care să se desfăşoare în mediul urban şi pot primi finanţări de
    maxim 177 de mii de lei, proiectul având capacitatea de a susţine 30 de astfel
    de afaceri, selectate în urma unui concurs de idei. Totodată, proiectul
    urmâreşte dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor necesare înfiinţării şi
    dezvoltării unei afaceri în România pentru un număr de 250 de persoane fizice
    din Diaspora prin furnizarea unui program de formare antreprenorială.

  • Explozie la metrou în Londra

    Explozie la metrou în Londra

    O explozie s-a produs într-o garnitură de metrou din Londra, în jurul orei locale 8.20, soldată cu 18 persoane rănite. Mai mulți călători au suferit arsuri la nivelul feței şi alte persoane au fost rănite în urma panicii create în subteranul londonez. Circulaţia cu metroul a fost întreruptă.



    “Misiunea diplomatică română a întreprins, în regim de urgență, demersuri pe lângă autoritățile locale, în vederea obținerii unor informații cu privire la existența unor cetățeni români printre persoanele afectate. În prezent, ancheta autorităților britanice cu privire la acest incident este în desfășurare”, se arată în comunicatul transmsi de MAE.



    Românii afectați de incidentul de la Londra pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord: 0044 20 76029833; 0044 20 76027328; 0044 20 76036694; 0044 20 76025193; 0044 20 7603 0572; 0044 20 7602 2065 sau pe numărul de urgență al misiunii diplomatice: 0044 7738716335.

  • Ziua Limbii Române în rețeaua ICR din străinătate

    Ziua Limbii Române în rețeaua ICR din străinătate




    Promovarea limbii române a constituit o preocupare
    constantă în activitatea Institutului Cultural Român, în acord cu linia
    strategică şi cu obiectivele principale ale legii de funcționare. Rețeaua
    Institutelor Culturale Românești din Străinătate susține anul acesta o serie de
    evenimente dedicate limbii române, împreună cu Ambasadele sau Consulatele din
    țările de reședință, la sediile institutelor sau în colaborare cu importanți
    parteneri culturali locali. Majoritatea proiectelor se vor derula în jurul
    datei de 31 august, declarată Ziua Limbii Române. Astfel:




    Institutul Cultural Român de la Beijing va organiza
    evenimentul Cinstirea Zilei Limbii Române, ediția a 3-a, în 26 august
    2017, la Târgul Internațional de Carte de la Beijing, desfășurat la Noul Centru
    Expozițional. Ding Chao, Gao Xing și Wang
    Chuan – buni cunoscători și promotori ai limbii române – vor susține o serie de
    prelegeri.




    Institutul Cultural Român
    Mihai Eminescu de la Chişinău va organiza în perioada 23-24 august manifestări culturale dedicate Zilei
    Limbii Române în Republica Moldova, prin marcarea a 100 de ani de la trecerea
    în eternitate a lui Alexei Mateevici și a 100 de ani de la apariția poemului Limba noastră. În cadrul colocviului
    științific vor susține comunicări
    critici literari din România și din Republica Moldova. Concertul omagial
    este un spectacol de muzică (Orchestra de Muzică Populară Folclor și de
    Capela Corală Academică Doina) și poezie (creația poetului Alexei Mateevici),
    recitalul fiind susținut de actorii Anișoara Bunescu și Nicolae Jelescu. Institutul
    Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău în colaborare cu Biblioteca
    Publică Raională Leova organizează pe 31 august 2017, ora 11.00, în incinta
    bibliotecii, vernisarea expoziției George Coșbuc – Nunta Zamfirei. Expoziția
    urmărește parcursul biografic al poetului și aduce în atenția publicului o
    serie de documente și fotografii, poezii reprezentative din opera sa, articole,
    scrisori, documente de arhivă, facsimile, articole, extrase din presa vremii.
    Vernisajul va fi urmat de simpozionul Odă limbii române, la care susțin
    prelegeri acad. Valeriu Matei și dr. hab. în filologie Anatolie Eremia. Vor
    susține recitaluri actorul Nicolae Jelescu și cantautorul Viorel Burlacu. De asemenea va fi organizat, în 4-5 septembrie, Congresul Internațional al Eminescologilor, ediția a VI-a. Evenimentul se va desfășura sub egida Academiei Române,
    Academiei de Științe din Moldova, Institutului de Filologie al Academiei de
    Științe a Moldovei și a Centrului Academic Internațional Mihai Eminescu din
    Chișinău. Congresul întrunește eminescologi importanți din România, Turcia,
    Ucraina, Austria, Bulgaria, Chile, Italia și Republica Moldova (Nicolae
    Georgescu, Victor Crăciun, Theodor Codreanu, Viorel Dinescu, Mihai Stan, George
    Condă, Dumitru Copilu Copillin, Tudor Nedelcea, Bogdan Crețu, Mihaela Mocanu).






    Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir de la
    Istanbul organizează lansarea cărţii pentru copii Florile Vieții de
    Alexandrina Olălău, cu ilustrații de Ramona Olălău, în 31 august.




    Institutul Cultural Român de la Londra
    marchează Ziua Limbii Române prin crearea unui eveniment dedicat pe pagina de
    Facebook a Institutului, cu scopul de a promova programul de cursuri de limba
    română derulat, începând cu 31 octombrie 2016. Evenimentul va fi completat cu
    scurte mărturii narative care vor ilustra motivaţiile şi experienţele foştilor
    cursanţi. Aceste fragmente narative vor fi însoţite de portretele fotografice ale
    respondenţilor.




    Institutul Cultural Român de la Lisabona va marca Ziua Limbii Române prin
    organizarea unor cursuri de limba română pe 5 septembrie 2017. Printre
    subiectele abordate se vor regăsi noțiuni generale despre istoria și geografia
    României, evocări ale unor importante personalități românești, asemănări și
    deosebiri între limbile română și portugheză, lecții demonstrative de artă
    culinară cu degustare și informații turistice despre România.




    Institutul
    Cultural Român de la Madrid propune
    proiectul Evenimente dedicate promovării limbii române, care va avea loc în 31
    august 2017. Vor avea loc multe activităţi de promovare a cursurilor
    de limbă română și de creștere a vizibilității activităţilor organizate de
    Institut. Participanţii vor primi cărţi în limba română şi alte materiale
    promoţionale.




    Institutul Cultural Român de
    la New York propune un eveniment la sediu, în 31 august 2017. Vârste și
    chipuri ale limbii române în SUA va avea două componente: o conferință susținută de dr. Mona Momescu, lector de limba și
    cultura română la Catedra N. Iorga din cadrul Columbia University, New York, și o expoziție de carte, care va conține câteva bijuterii bibliofile,
    inclusiv unele manuale la care se face referire în conferință, provenind
    din colecția particulară a dr. Mona Momescu. Expoziția va rămâne deschisă până
    pe 15 septembrie 2017.




    Institutul Cultural Român de la Paris va organiza conferința
    Limba și identitate românească în 31 august 2017, care va avea atât caracter științific, prin conferințele
    susținute de doi profesori universitari – Laura Zăvăleanu și Alvaro Rocchetti,
    de la Université Sorbonne Nouvelle -, cât și unul de popularizare a limbii
    române, a unicității acesteia în spațiul est-european.




    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare
    cu Editura Familia din Israel și cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba
    Română (ASILR), vor organiza un eveniment de celebrare a Zilei Limbii Române,
    în 31 august 2017, care va consta într-o dezbatere despre poezie ca limbă
    internațională de legătură între popoare, precum și despre poezia în cultura
    iudaică, însoțită de recitaluri de poezie românească și de momente muzicale. Sub egida Zilei
    Limbii Române, Institutul va organiza o serie de evenimente de prezentare în
    Israel a volumelor Degete mici, Zilele
    regelui și Toate bufnițele,
    semnate de Filip Florian, în colaborare cu Cercul Cultural din Haifa și
    Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva, în perioada 11-15 septembrie 2017, la Haifa, Beer Sheva și la sediu.




    Institutul Cultural Român de la Stockholm a organizat o conferință și o lectură publică de poezie în 21 august 2017. Programul a cuprins prezentarea unora
    dintre cei mai reprezentativi autori ai literaturii române precum şi o
    prezentare a editurii și a revisteiScrisul
    Românesc. De asemenea, va avea loc o donaţie de carte către biblioteca
    Institutului. Cei doi invitaţi, Florea Firan, directorul editurii şi revistei Scrisul Românesc din Craiova, respectiv
    Carmen Claudia Miloicovici, redactor-şef al revistei şi Editurii Scrisul Românesc,
    au prezentat câteva din volumele lui Mihai Eminescu, Alexandru
    Macedonski, Tudor Arghezi, Marin Sorescu şi aforisme ale lui Constantin
    Brâncuşi.




    Institutul Cultural Român de la Varșovia propune un proiect
    expozițional, menit să familiarizeze publicul polonez cu istoria și
    particularitățile limbii române. Expoziția va avea loc în perioada 31 august – 20
    septembrie și este concepută ca o serie de 25 de planșe dedicate limbii române,
    începând cu o trecere în revistă a etapelor istorice de formare a limbii,
    continuând cu influențele slave, turcești, grecești, maghiare, germane și
    romanice, oferind, în același timp, și un tablou al limbii române de astăzi,
    trecută prin etapele proprii de modernizare.




    Institutul Cultural Român de la
    Viena propune un eveniment de prezentare a Bibliotecii Institutului, inaugurată
    în data 30 august 2014, cu ocazia Zilei Limbii Române. Pe 31 august, Maria
    Demble, bibliotecar, va prezenta oferta de carte a bibliotecii, precum și achizițiile de titluri noi. http://icr.ro/pagini/ziua-limbii-romane-in-reteaua-icr-din-strainatate

  • Sport Club RRI: Încep Mondialele de atletism

    Sport Club RRI: Încep Mondialele de atletism

    De vineri, 4 august, până duminică,
    13 august, vor avea loc, la Londra, Campionatele Mondiale de atletism în aer
    liber. România va fi reprezentată în competiţii de un lot de 15 sportivi,
    dintre care 10 fete şi 5 băieţi. Dintre alergători, Bianca Răzor va concura la
    400 de metri, Claudia Bobocea – la 1500, iar Paula Todoran, Liliana Dragomir şi
    Marius Ionescu – la maraton. Patru sportivi merg la probele de marş. Ana
    Veronica Rodean şi Andreea Arşine vor concura pe distanţa de 20 de kilometri,
    iar Narcis Mihăilă şi Florin Ştirbu – pe 50 de kilometri. Trei sportive
    reprezintă România în probele de sărituri: Elena Panţuroiu la triplusalt, iar
    Alina Rotaru şi Angela Moroşanu la lungime. În probele de aruncări concurează
    Andrei Gag, la greutate, Alexandru Novac, la suliţă, şi Bianca Perie, la
    ciocan. Este de remarcat faptul; că 12 dintre sportivi şi-au asigurat
    calificarea la Mondiale prin realizarea baremurilor, iar trei dintre ei, mai precis
    Novac, Moroşanu şi Perie, au primit invitaţii din partea Federaţiei
    Internaţionale de Atletism.


    Prima parte a delegaţiei, formată
    din 11 persoane – sportivi şi oficiali – a plecat spre Londra marţi, 1 august.
    Românii sunt cazaţi în centrul Londrei, la DoubleTree by Hilton – Tower of
    London.


    Este de remarcat faptul că România
    nu a mai obţinut medalii la Mondialele de atletism in aer liber de 8 ani. La
    Berlin, în 2009, Nicoleta Grasu câştiga medalia de bronz în proba de aruncare a
    discului. La vârsta de 38 de ani, Grasu reuşea astfel ultima sa mare
    performanţă din carieră. De atunci, performanţele atletismului românesc au
    intrat într-un vizibil declin.

  • Londra: Un nou atac terorist

    Londra: Un nou atac terorist

    Un nou atac terorist a avut loc în dimineața zilei de duminică spre luni, la Londra. O camionetă a intrat într-un grup de oameni din apropierea unei moschei, iar impactul s-a soldat cu o persoană decedată și alte opt rănite. Premierul britanic Theresa May a confirmat, luni dimineață, că incidentul este trata ca un atac terorist. “Poliția a confirmat că acesta este tratat ca un potențial atac terorist. Voi prezida o reuniune de urgență mai târziu în această dimineață.”


    Posibilul autor al atacului, un bărbat în vârstă de 48 de ani, a fost reținut de poliție.

  • Banalizarea a terorismului

    Banalizarea a terorismului

    Banalizarea a arăului easti nai cama marli piricl’iu cari pasti una societate atacată di nautru. Pi aestu fenomen s-angreaca atel’i cari, di una furn’ie ica alta, anchisea priscavil’ea contra ali societati tru tru cari baneadza, contra a aprucheatlor a lor. Tora numata easti zborlu niti di religie, niti di politică, nici di vara tel importantu ti putea s-hiba invocat ca furn’iea ili ca scuză, nu easti masi una turlie di actiune antisocial, cu scupo criminal fără echivoc. Varnu nu ducheasti ananghea tra s-cata tiva tru schimbul banal’ei curmata, revendicarea nu intereseadză pi varnu.



    Tru oara tru cari ghidlu ISIS di crimă lansa ideili acutotalui iresponsabile cum aftuchnatli arcati tru lao ica spanticarea a aproapilui fizic, tut agiumsi una dementă criminală. Niti una religie nu mata ari loc tru discutie, niti un embistimen numata poate sa s-ducheasca vizat, apărat ica persecutat. Tuta easti crimă fără discriminare, oamin’i di iti religie cad victime a aistor nchisiti, emotia s-alaxeasti tru oroare si nu agiuta a varnui. Marea Britanie easti atacată tru 10-li dzali dit soni sum tuti formele di terorism. Tamama cu un mes ninti di atentatlu di Mancheastir, una aftuchina di ateali cari lipseasti s-agiuta a oamin’ilor să-si ducă bana irin’eatică fu condusă intentionat contra a oamin’ilor di pi apuntea a legendarului Parlament di Londra. Soferlu, un britanic convertit, danasi ningâ templul ali democratie si spantica mortal un politistu. Aesta turlie di actiune agiundzi s-hiba patentul a unei organizatii cu pretentii di stat dispri a curi naet numata pot s-exista mindueri pi daua.



    După un mes, un tinăr s-arucă tru aera la isearea di la un concert di cari s-avea harsită multa alta tiniri nica si adolescenta. Tru aest weekend, cându lumea yine Londra să s-discurma, banatori ali Londra agudira intentionat oamin’i cu aftuchina pi Apuntea di Londra, deapoa, dipsuria si al’I hipsira catutili la iu vidzura cu ocl’ili, tru trecătorl’ii irin’eatit, ti nu au niti una ccabati. Dementa criminală dusi ma largu cu disperarea a atilor dit soni sticuri di bană până cându fortele di securitate al’I tufichisira asasin’il’i. Cate s-aiba vrearea un tiniru dit una societate liberă si dizvoltată s-moară asasinândalui oamin’i ti nu au cabati? Ari vara religie ica ideologie cari s-alaxeasca aestă abjectie tru titlu di glorie ica barimu să-l’i da vara hairi? Cum agiumsira aesti tiniri apostoli a crimal’ei, tru loc să s-harseasca di bană deadun cu sotl’I a lor?



    Anamisa di imaginile teribile di aesti dzale s-ascunsi si una cu un tinăr cari fudzi cu una chelchi di bira tru mână. El tin’iseasti atea ti societatea ahurhi tra sa-lu veata tru ahtari catastisi: fudz una s-una di la loclu a atacal’ei, ascundi-ti, fără s-agarsesta s-dai mobilu pi vibratii, si dimanda a fortilor di securitate una s-una ti pot s-adari aesta tru sigurantă. Nascanta vidzura tru imaginea a tinirlui cari fudzi cu bira tru mână să s-asscundă si, eventual, s-da un telefon la politie tamam parabola cari explică cate terorismul nu va s-aminta. Londra avea agiumta nai cama căftată destinatie turistică a lumil’ei, loclu iu oamin’il’i yin să s-discurmă, tru pub-uri agiumti simboluri a havaiil’ei tra tinireata. Tinirlu cari s-apără ndreptul la una bira la Londra agiundzi simbolu a nascantor principii pi cari vahi nu li aproaki tuta lumea, ama cari fac parte dit ndrepturli a tinirilor cari baneadza tru societăti ti promoveadză irinea. El pălti “pahalu londonez” tra aesta distractie, spun retelili di socializari, altă trăsătură a societatil’ei contemporana evoluata.



    Ti ciudie easti faptul că atacatorl’ii, teroristil’i a aistor dzali, nu erau turisti ica oamin’i vinit s- veadă Londra si să-l’I dukeasca havaia, ca eara membril’i a societatil’ei locali, oamin’i cari aflara un refugiu ica nica si ascaparea tru societatea britanică contra a curi s-toarna tora. Aesti reactii nu pot s-hiba exighisiti si niti justificate, nu produc evolutii, ca masi victime. Ari masi crima atea nai cama lasă si ici tiva cari s-na facă s-akicasimu ti ta da bana atel’I cari s-vatama tru actiun’i teroriste nolgica a unal’ei societati cari la ascapa bana.


    Autor: Marius Tita Armanipsearea: Tascu Lala


  • Președintele Klaus Iohannis a declarat că îl admiră pe Florin Morariu, românul erou de la Londra

    Președintele Klaus Iohannis a declarat că îl admiră pe Florin Morariu, românul erou de la Londra

    Președintele
    Klaus Iohannis care efectuează, în perioada 4-9 iunie, o vizită în Statele
    Unite ale Americii a participat
    miercuri, la o întâlnire cu membri ai comunității românilor din Washington D.C
    la finalul căreia a răspuns la
    întrebările presei române prezente la eveniment.


    Mi-a plăcut foarte
    mult și recunosc că am văzut reportajele și l-am admirat. E demn de toată aprecierea.
    Astfel de oameni cu un curaj civic ieșit din comun sunt exemple extraordinar de
    frumoase și pentru tânăra generație,     a declarat șeful statului român.




    Scopul vizitei președintelui Klaus Iohannis în Statele Unite
    ale Americii este întrevederea oficială cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump.

  • Banalizarea terorismului

    Banalizarea terorismului

    Banalizare răului este cel mai mare pericol care paște
    o societate atacată din interior. Pe acest fenomen se bazează și cei care,
    dintr-un motiv sau altul, se dedau la violență împotriva societății în care
    trăiesc, împotriva semenilor lor. Acum nu mai este vorba nici de religie, nici
    de politică, nici de vreun țel important ce ar putea fi invocat ca motiv sau
    scuză, nu este decât un mod de acțiune antisocial, cu scop criminal fără
    echivoc. Nimeni nu simte nevoia de a cere ceva în schimbul vieților luate,
    revendicarea nu interesează pe nimeni.

    În momentul în care ghidul ISIS de crimă
    a lansat ideile total iresponsabile precum mașinile aruncate în mulțime sau
    înjughierea aproapelui fizic, totul a devenit o demență criminală. Nicio
    religie nu mai are loc în discuție, niciun credincios nu se mai poate simți
    vizat, apărat sau persecutat. Totul este crimă fără discriminare, oameni de
    orice religie cad victime acestor porniri, emoția se transformă în oroare și nu
    slujește nimănui. Marea Britanie este atacată în ultimele 10 zile sub toate
    formele de terorism. Cu fix o lună înaintea atentatului de la Manchester, o
    mașină dintre cele care ar trebui să ajute oamenilor să își ducă viața pașnică
    a fost condusă intenționat împotriva oamenilor de pe podul legendarului
    Parlament de la Londra. Șoferul, un britanic convertit, a oprit lânga templul
    democrației și a înjunghiat mortal un polițist. Acest mod de acțiune devine
    patentul unei organizații cu pretenții de stat despre ale cărei intenții nu mai
    pot exista îndoieli.

    După o lună, un tânăr se aruncă în aer la ieșirea de la un
    concert de care se bucuraseră mulți alți tineri și chiar adolescenți. În acest
    weekend, când lumea vine la Londra să se distreze, locuitori ai Londrei au
    lovit intenționat oamenii cu mașina pe Podul Londrei, apoi au coborât și și-au
    înfipt cuțitele la întâmplare, în trecătorii pașnici, fără nicio vină. Demența
    criminală a continuat cu disperarea ultimelor clipe de viață până când forțele
    de securitate i-au împușcat pe asasini. Pentru ce să își dorească un tânăr
    dintr-o societate liberă și dezvoltată
    să moară asasinând oameni nevinovați? Există vreo religie sau ideologie care să
    transforme această abjecție în titlu de glorie sau măcar să îi dea vreun rost?
    Cum au ajuns acești tineri apostoli ai crimei, în loc să se bucure de viață
    alături de semenii lor?

    Printre imaginile teribile din aceste zile s-a ascuns
    și una cu un tânăr care fuge cu un pahar de bere în mână. El respectă ceea ce
    societatea a început să îl învețe în astfel de situații: fugi imediat de la
    locul atacului, ascunde-te, fără să uiți să dai mobilul pe vibrații, și anunță
    forțele de securitate imediat ce poți face asta în siguranță. Unii au văzut în imaginea
    tânărului care fuge cu berea în mână să se ascundă și, eventual, să dea un
    telefon poliției exact parabola care explică de ce terorismul nu va câștiga.
    Londra devenise cea mai căutată destinație turistică a lumii, locul unde
    oamenii vin să petreacă, în pub-uri devenite simboluri ale atmosferei
    tinerești. Tânărul care își apără dreptul la o bere la Londra devine simbolul
    unor principii pe care poate nu le aprobă toată lumea, dar care fac parte din
    drepturile tinerilor care trăiesc în societăți ce promovează pacea. El a plătit
    prețul londonez pentru această distracție, spun rețelele de
    socializare, altă trăsătură a societăților contemporane evoluate.

    Paradoxal
    este faptul că atacatorii, teroriștii acestor zile, nu erau turiști sau oameni
    veniți să vadă Londra și să îi simtă atmosfera, ci membrii ai societății
    locale, oameni care au găsit un refugiu sau chiar salvarea în societatea
    britanică împotriva căreia se întorc acum. Aceste reacții nu pot fi explicate
    și nici justificate, nu produc evoluții, ci doar victime. Nu există decât crima
    cea mai lașă și nimic care să ne facă să înțelegem de ce își dau viața cei care
    se sinucid în acțiuni teroriste în mijlocul unei societăți care le-a salvat
    viața.

  • Manchester United

    Manchester United

    Desigur,
    nu vom vorbi despre celebra echipă de fotbal Manchester United, chiar
    dacă tocmai a câştigat Europa League. Deşi, să recunoaştem, o fantastică
    întâmplare face ca echipa cu acest nume să câştige singurul trofeu european ce
    îi lipsea din palmares la mai puţin de 2 zile de la atacul terorist care a
    omorât 22 de oameni la un concert, în oraşul Manchester. Paul Pogba este
    fotbalistul francez cu părinţi din Guineea, care a marcat primul gol al
    partidei câştigătoare. Este cel mai scump jucător din lume iar cu 10 zile
    înaintea atacului terorist, tatăl său pierdea lupta cu boala. La Stockholm,
    după victorie, Pogba a spus că au câştigat pentru cei care au murit în laşul
    atentat. Manchester United a devenit o deviză care a depăşit sfera fotbalului. Acum,
    Manchester United înseamnă înteaga omenire care condamnă terorismul şi
    desemnează starea de spirit al unei comunităţi omeneşti unită în faţa crimei.

    Despre
    incredibila unitate manifestată de oameni a vorbit şi regina Regatului Unit, la
    capătâiul tinerilor răniţi în atentat. Despre unitate au vorbit liderii marilor
    naţiuni şi oamenii de peste tot, la Manchester, în Marea Britanie, în Europa,
    oriunde în lume şi pe stadionul unde Mancheste United a câştigat cupa cluburilor
    europene. Crimele teroriste care au îndoliat aproape toate ţările Europei, în
    ultimul timp, au adus teamă, îndoieli şi dezamăgiri dar şi unitate. La
    Manchester, ca la Paris, Bruxelles, Nisa, Berlin, Londra şi Stockholm, au ieşit
    în faţă gesturile umane şi micile fapte de abnegaţie sau chiar de eroism care
    demonstrează că suntem încă o societate capabilă de solidaritate şi compasiune.
    Spaţiul colectiv este stăpânit, acum, de exemple de abnegaţie, de implicare, de
    participare. Totul în slujba unei comunităţi din care fac parte şi cei care i-au
    lovit şi i-au ucis pe semenii lor. Nu cu mult timp în urmă, sinistra
    organizaţie auto-intitulată Statul islamic lansa manifestul dement al crimei cu
    orice preţ, în lumea Vestului care pentru mulţi a fost adăpost, salvare sau
    tărâm al speranţei. Cei care au acţionat în aceste 7 oraşe însângerate sunt
    membrii ai comunităţii, care au primit tot ce au vrut sau au avut nevoie din
    partea celor pe care, mai târziu, i-au ucis, în numele unei idei care până nu
    demult le era străină.

    Fără îndoială, terorismul cu ce ai la îndemână vrea să
    distrugă, în primul rând, solidaritatea societăţilor dezvoltate, să arunce în
    aer încrederea şi înţelegerea. Din acel moment al discordiei, munca
    teroriştilor ar fi continuată de membrii societăţii, de vecini, de oamenii
    cetăţii. De cele mai multe ori, solidaritatea nu este rodul unui calcul sec ci
    este o reacţie firească, omenească. Această realitate nu poate fi manipulată şi
    iese mereu la iveală, în momente dramatice sau de-a dreptul tragice. Marea
    Britanie se confruntă de aproape un secol cu terorismul iar izbucnirile
    violente s-au produs, la dimesniuni incredibile, de mai multe ori. Există şi va
    exista tendinţa de a căuta vinovaţi, de a aduce răzbunare. Pe acest fundal,
    nici autoritatea statală nu oferă satisfacţia unei securităţi impecabile şi de
    aceea se naşte fenomenul de neîncredere faţă de stat şi autoritate. În ceea ce
    depinde de oameni, însă, dincolo de interese politice, economice sau
    religioase, avem gestul de la Manchester al musulmanului şi al evreicii care au
    plâns împreună la acest zid din flori al plângerii pe care oamenii îl ridică
    mereu acolo unde semenii lor sunt ucişi de terorişti. O nouă imagine
    emblematică aduce în atenţie valori sociale perene care se regăsesc în
    momentele de cumpănă. Întotdeauna adevăraţii slujitori ai lui Dumnezeu,
    indiferent de credinţă, vor avea respectul societăţii, cum şi senectutea este
    onorată de oameni. Pentru că în jurul acestor valori se unesc oameni, ca la
    Manchester, şi niciodată terorismul nu va învinge.

  • Numărul românilor ucişi sau răniţi în atentate teroriste a crescut îngrijorător în ultimii ani

    Numărul românilor ucişi sau răniţi în atentate teroriste a crescut îngrijorător în ultimii ani

    Tot mai mulţi români cad victime ale atentatelor
    teroriste sângeroase comise în diverse colţuri ale lumii şi care în ultimii 16
    ani s-au înmulţit ameninţător, atacuri soldate cu numerosi morti si raniti. In aceşti ani şi teroriştii şi-au schimbat,
    tactica şi metodele de a acţiona. Dacă înainte foloseau
    explozibili, arme automate, mijloace mult mai sofisticate şi mai periculoase,
    în ultimii 2 ani, în atentatele de la Nisa, Berlin, Londra şi Stockholm, ei au
    folosit vehicule, cu care au intrat în mulţime, omorând sau rănind oameni.

    Cea mai recentă victimă este Andreea Cristea, o româncă
    de 31 de ani care şi-a pierdut viaţa în atacul terorist de pe podul din
    Westminster, din Londra, care a avut loc în urmă cu două săptămâni. Aceasta a
    căzut în apele Tamisei, după ce atentatorul, un adept al islamului radical
    născut în Marea Britanie, a intrat cu maşina în pietoni pe podul Westminster.
    Cel de-al doilea turist român rănit – partenerul ei- a fost externat la scurt
    timp după atac. A urmat atentatul din capitala Suediei, în urma căruia o
    româncă a ajuns în spital. Femeia, în vârstă de 83 de ani, a fost
    lovită de fragmente de beton proiectate de camionul care a intrat în mulţime şi
    are piciorul fracturat în două locuri

    Şi alţi compatrioţi au fost, de-a lungul timpului, victime ale
    terorismului, deşi nu România a fost vizată direct.
    Primii români au murit în atacurile din 2001, din SUA, cele despre care s-a
    spus că au schimbat lumea. Este vorba de 4 conaţionali. A urmat
    Madrid 2004, când 16 români şi-au
    pierdut viaţa în atentatele cu bombă. De atunci, tot mai multe ţări europene, dar nu numai, au
    fost ţinta atentatelor sângeroase comise de organizaţii teroriste, precum Al
    Qaeda, Stat Islamic, adepţi ai acestora şi ai islamismului radical. In atentatele din noiembrie 2015 din
    Paris, doi români au murit, iar alţi doi au fost răniţi. In martie 2016, Bruxelles, capitala administrativă a Uniunii Europene
    şi gazda sediului NATO, a fost tinta unor atentate cu bomba la metrou şi
    aeroport. 4 romani au fost răniţi în explozii. Tot anul trecut, un
    român a fost ucis şi un altul rănit în atentatul terorist de la Nisa. Astfel de acţiuni, care pun în pericol vieţi nevinovate,
    nu pot fi justificate sub nicio formă, subliniază de fiecare data autoritatile
    de la Bucuresti, care amintesc că România rămâne ferm angajată în combaterea
    tuturor formelor de terorism şi reiterează nevoia intensificării eforturilor
    internaţionale în combaterea acestora. Cei mai importanţi lideri ai planetei
    şi-au exprimat, deopotrivă, compasiunea faţă de victime şi decizia de combate
    terorismul.