Radio România Internațional

Tag: Los Angeles

  • Mircea Geoană s-a întâlnit cu comunităţile românilor din Los Angeles, San Francisco şi Washington

    Mircea Geoană s-a întâlnit cu comunităţile românilor din Los Angeles, San Francisco şi Washington

    Mircea Geoană s-a întâlnit cu comunitățile românilor din Los Angeles, San Francisco și Washington (SUA) și a prezentat soluții pentru cuplarea masivă a României cu Diaspora.

    ‘România are nevoie să se cupleze organic cu masiva sa Diasporă, inclusiv cu cei 1,5 milioane de basarabeni care au dublă cetăţenie, iar ca acest lucru să se întâmple trebuie făcute trei lucruri’, a declarat dl. Mircea Geoană, Secretarul General Adjunct al NATO, cu prilejul vizitei oficiale în SUA, pe care a efectuat-o în perioada 3-14 mai. Cu acest prilej, dl. Mircea Geoană s-a întâlnit şi cu comunităţile româneşti din Los Angeles, San Francisco şi Washington.

    În capitala SUA, Washington D.C., a avut loc dezbaterea intitulată ‘Parteneriatul strategic România – SUA. Perspective, Ambiţii, Orizont 2030’, în cadrul căreia dl. Geoană a vorbit despre cum trebuie Statul român să îmbunătăţească relaţia cu românii plecaţi în străinătate.


    Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Proiectul România 2030, în parteneriat cu New Economy Trust (NET), Romanians of DC şi Federation of Romanian-American Organizations (FORA).


    Primul lucru care trebuie făcut este ‘să reinvestim în păstrarea identităţii românilor plecaţi de afară’. Mulţi vor decide să rămână afară. Şi nu ne este indiferent dacă a doua sau a treia generaţie de români din Europa, în principal, dar şi din America, uită limba română, uită că sunt parte dintr-o singură naţiune română, nu au acces sau preţuire pentru cultura română, pentru civilizaţia noastră, pentru istorie, a punctat Geoană.


    În opinia sa, ‘trebuie sprijinit rolul limbii române, investit în şcoli în limba română’. ‘Şcoli în bisericile româneşti, şcoli de duminică. În Spania este un program prin care se introduce limba română în şcolile spaniole. Foarte mulţi români de acolo cred că Statul român trebuie să reinvestească în lectori şi în catedre de limbă română. Cred că trebuie să facem mult mai mult pentru a păstra legătura cu naţiunea română şi acest lucru este o precondiţie ca noi să putem să avem o un viitor bun pentru români’, a adăugat dl. Mircea Geoană.


    De asemenea,Mircea Geoană a subliniat că trebuie găsită ‘o formulă de recirculare a talentului.’ Chiar dacă nu decizi să vii acasă, să găsim un mecanism prin care care să sprijinim dorinţa masivă a celor plecaţi de a da ceva înapoi ţării. Poate câteva idei, poate o vacanţă acasă, un medic care vrea să opereze, un profesor care vrea să predea, un om de afaceri româno- American care vrea să mentoreze un tânăr antreprenor de acasă. Şi a promovat ideea construirii unei platforme digitale, care ‘să pună cap la cap cererea cu oferta’, idee ‘bine primită în Los Angeles şi San Francisco.


    Trebuie găsite ‘mecanisme pentru a încuraja repatrierea comunităţilor româneşti.’ Dacă s-ar întoarce 10-20% din Diaspora românească, cea de-a cincea cea mai mare diasporă din lume, dacă vom găsi soluţii şi se pot găsi, de la facilităţi fiscale, la formule de echivalare a diplomelor copiilor. Se pot găsi formule pentru a încuraja de o manieră mai sistematică acest proces’, (…). Încă o dată: cine vrea să vină, perfect, cine nu vrea să vină să contribuie, dar măcar să ne păstrăm tradiţia şi identitatea naţională, a mai explicat el.


    La Los Angeles, Secretarul General Adjunct al NATO a acceptat invitaţia lui Alex Popa şi a Fundaţiei ‘Friends of Romania’ de a se întâlni cu comunitatea românescă de pe Coasta de Vest a SUA. ‘Studenţi, profesori, medici, cercetători, oameni de afaceri, magistraţi sau artişti – un evantai de românce şi români de succes, care îşi poartă Patria în suflet şi sunt gata să se implice în destinul naţiunii române’, a scris dl.Geoană pe Facebook.


    La San Francisco, el s-a întâlnit cu profesioniştii si antreprenorii români de mare succes din Silicon Valley. ‘Reuşitele lor profesionale şi dorinţa de a transfera acasă cunoştinţele si experienţele acumulate în cel mai mare ecosistem de inovare din lume reprezintă o uriaşă oportunitate pentru Romania. Sunt hotărât să o fructificăm pe deplin’, a punctat dl. Geoană.


    Secretarul General Adjunct al NATO a vizitat şi prestigioasa universitate Stanford, unde, pe lângă o întrevedere cu ambasadorii tech şi reprezentanţii corpului consular din statele aliate şi partenere NATO, a avut o întâlnire cu cercetătorul român Sergiu Paşca, director al Programului de Organogeneză a creierului uman din cadrul Stanford Neuroscience Institute. ‘Un român despre care nu ar ajunge o zi întreagă să vorbim. Sergiu este dedicat cercetărilor în domeniul bolilor neuropsihiatrice, iar laboratorul său este pionier în aplicarea tehnologiilor neuronale organoide, forţând în fiecare zi limitele biotehnologiei şi inovaţiei. Povestea lui şi a tuturor celor ce activează în cadrul Universităţii Stanford şi fac istorie în Silicon Valley mă fac să mă simt ca un vizitator al Florenţei în perioada Renascentistă. Sunt impresionat de acest conflux al ideilor noi şi curajoase şi mândru de faptul că românii noştri sunt vârful de lance al inovaţiei mondiale’, a punctat dl. Mircea Geoană pe pagina sa de Facebook.


    De asemenea, el a vizitat sediul global al Google din Silicon Valley, prilej cu care s-a întâlnit cu patru dintre românii care ocupă funcţii de mare responsabilitate în companie: Cristina Bita, Dan Ardelean, Emanuel Taropa şi Mircea Oancea. Tot la San Francisco, dl. Geoană a revenit la Casa Română, unul dintre cele mai importante centre culturale şi spirituale ale românilor din zona San Francisco. ‘Construită prin donaţiile românilor din Silicon Valley şi Bay Area, Casa Română poate şi trebuie să devină un model de promovare a limbii, culturii şi credinţei româneşti în toată lumea. Case care să adune împreună românii şi care să aducă respectul străinătăţii faţă de România şi de naţiunea română’, a scris el pe pagina sa de Facebook.


    La Washington, în afară de întâlnirea cu Romanians of DC şi Federation of Romanian- American Organizations (FORA), Secretarul General Adjunct al NATO a revenit ‘cu mare bucurie în Parohia Sfântul Andrei din apropierea Washingtonului.’ ‘Părintele Cosmin Antonescu şi o comunitate românească foarte unită construiesc o spectaculoasă nouă Biserică, o adevărată Moldoviţa de pe Potomac, pe tărâm american. Prin credinţă, limbă şi cultură românească, rămânem o Singură Naţiune, oriunde viaţa şi destinul ne-ar purta‘, a punctat dl. Mircea Geoană.

  • România la Jocurile Olimpice: Los Angeles 1984, ediţia cu cei mai mulţi români medaliaţi

    România la Jocurile Olimpice: Los Angeles 1984, ediţia cu cei mai mulţi români medaliaţi

    România
    s-a aflat în elita olimpică vreme de mulți ani. Între 1976 și 1988, mai exact
    între Jocurile Olimpice de la Montreal și cele de la Seul inclusiv, delegația
    tricoloră s-a aflat, în raport cu numărul de medalii, între primele zece din
    lume. Cea mai bună Olimpiadă, din punctul de vedere al rezultatelor, a fost cea
    de la Los Angeles, din 1984, când România s-a situat pe locul doi în clasamentul
    pe națiuni, cu 53 de medalii, dintre care 20 de aur, 16 de argint și 17 de
    bronz, depășită doar de Statele Unite.


    Jocurile Olimpice din 1984 s-au
    desfășurat sub semnul boicotului mai multor țări din blocul comunist. Uniunea
    Sovietică și-a anunțat decizia de a nu participa la Jocuri pe 8 mai 1984, fiind
    urmată de Bulgaria și de Republica Democrată Germană pe 10 mai, apoi, pe rând,
    de aproape toate statele satelite. România a fost singura țară din zona de
    influență a Uniunii Sovietice care a refuzat să participe la boicot. Ca urmare,
    sportivii români au fost priviți cu multă simpatie pe arenele olimpice
    americane.


    Fără îndoială, sportiva numărul unu
    a delegației române la Jocurile de la Los Angeles a fost gimnasta Ecaterina
    Szabo. Ea a câştigat patru medalii de
    aur şi una de bronz. În lipsa sportivelor din Uniunea Sovietică, era deja
    considerată favorita competiţiei. A ratat însă titlul de campioană olimpică
    absolută din cauza unei căderi la bârnă. S-a revanşat în finalele pe aparate şi
    a câştigat trei medalii de aur, respectiv la sărituri, sol şi bârnă, la ultimul
    aparat la egalitate cu Simona Păucă. Totodată, a contribuit hotărâtor la
    victoria echipei României în concursul pe naţiuni.


    O altă disciplină la care România a
    strălucit a fost canotajul. Cu 6 medalii de aur și două de argint, flotila
    românească a dominat competiția. A fost ediția la care Elisabeta Lipă, una
    dintre cele mai mari canotoare ale lumii, a câștigat prima sa medalie olimpică
    de aur, alături de Marioara Popescu, la dublu vâsle. Lipă urma să urce, la
    viitoarele ediții ale Jocurilor, de încă patru ori pe cea mai înaltă treaptă a
    podiumului.


    La ediția californiană a Jocurilor,
    atletismul românesc a avut cele mai bune rezultate din istorie. Grație celor
    trei medalii de aur, obținute de Maricica Puică, la 3000 de metri, de Doina
    Melinte, la 800 de metri și de Anișoara Cușmir, la lungime, România s-a situat
    pe locul 4 în ierarhia atletismului.


    Să mai notăm că Los Angeles 1984 a
    fost ultima ediție la care a luat parte Ivan Patzaichin, cel mai mare canoist
    român din istorie. Alături de Toma Simionov, el s-a impus în proba de canoe
    dublu, pe distanța de 1000 de metri. De-a lungul carierei sale, Patzaichin a
    câstigat 4 medalii olimpice de aur, la cele 5 ediţii ale Jocurilor la care a participat, între 1968 şi 1984.


  • Gimnasta Ecaterina Szabo

    Gimnasta Ecaterina Szabo

    Ediţia Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, din 1984, a fost cea la care România a obţinut cele mai multe medalii. Delegaţia tricoloră s-a situat pe locul doi pe naţiuni, după Statele Unite, cu 20 de medalii de aur, 16 de argint şi 17 de bronz. E drept, competiţia a fost boicotată de aproape toate ţările comuniste, fapt care a făcut mai uşoară calea către medalii la multe discipline.

    Cea mai titrată sportivă a Jocurilor de la los Angeles a fost o componentă a lotului român de gimnastică, şi anume Ecaterina Szabo, care a câştigat patru medalii de aur şi una de bronz. În lipsa sportivelor din Uniunea Sovietică, era deja considerată favorita competiţiei. A ratat însă titlul de campioană olimpică absolută din cauza unei căderi, la bârnă. S-a revanşat în finalele pe aparate şi a câştigat trei medalii de aur, respectiv la sărituri, sol şi bârnă, la ultimul aparat la egalitate cu Simona Păucă. Totodată, a contribuit hotărâtor la victoria echipei României în concursul pe naţiuni.

    Ecaterina Szabo s-a născut la 22 ianuarie 1967, în comuna Zagon, din judeţul Covasna. A început gimnastica la 6 ani. Odată cu primele lecţii de gimnastică a început sa înveţe şi limba română, limba ei maternă fiind maghiara. Primii săi antrenori au fost Marta şi Bela Karoly. Ulterior a mai fost pregătită de Adrian Goreac, Adrian Stan şi Maria Cosma, la Centrul Olimpic din Deva.

    Primul său succes major s-a înregistrat în 1980, la cunoscuta competiţie japoneză Chunichi Cup. Era o medalie de aur, la bârnă. În 1982 câştigă trei medalii de aur la Campionatele Internaţionale ale României, unde se impune la individual compus, paralele şi sol. Un an mai târziu, la Europene, câştigă aurul la paralele şi sol, argintul la sărituri şi bronzul la individual compus. Prima sa participare la Mondiale îi aduce, tot în 1983, aur la sol, argint la sărituri, la paralele şi cu echipa, şi bronz la individual compus.

    După Jocurile Olimpice din 1984, cariera sportivă a Ecaterinei Szabo a durat încă trei ani, cu rezultate, e drept, mai puţin strălucitoare. Nu va mai cuceri decât un singur titlu important, cel cu echipa, la Mondialele din 1987, an în care Kati se retrage.

    După încheierea carierei sportive, a fost antrenoare la centrul naţional de la Deva. A plecat apoi în Franţa, unde este stabilită şi astăzi.


  • SporteventPlus: Ecaterina Szabó bei den Olympischen Spielen 1984

    SporteventPlus: Ecaterina Szabó bei den Olympischen Spielen 1984

    Die Olympischen Spiele 1984 in Los Angeles (USA) waren das Ereignis, bei dem die rumänische Delegation die meisten Medaillen mit nach Hause nahm. Am Ende wurden es so viele, dass Rumänien in der Rangliste der Nationen den zweiten Platz belegte. An zweiter Stelle des Medaillenspiegels hinter den Vereinigten Staaten, hatte Rumänien ingesamt 20 Goldmedaillen, 16 Silber- und 17 Bronzemedaillen auf dem Konto. Dabei sollte man jedoch nicht vergessen, dass fast alle Länder des ehemaligen Ostblocks diese Olympischen Spiele boykottiert hatten. Das hatte den Teilnehmern den Gewinn von Medaillen in einer Reihe von Disziplinen erleichtert.



    Ecaterina Szabó, Mitglied der rumänischen Turnriege, gewann in Los Angeles die meisten Medaillen. Szabó gewann insgesamt vier Goldmedaillen und eine Silbermedaille. Da die Turnerinnen aus der Sowjetunion nicht an den Wettkämpfen teilnahmen, galt Szabó bereits im Vorfeld als Favoritin. Ecaterina Szabó scheiterte jedoch am absoluten Olympiasieg im Einzelmehrkampf, weil sie bei einer der Übungen am Schwebebalken stürzte. Sie holte ihren Rückstand im Finale der Gerätewettbewerbe jedoch stark auf und gewann drei Goldmedaillen in den Disziplinen Sprung, Boden und Schwebebalken, wobei sie beim letztgenannten Gerät gleichauf mit ihrer Landsfrau, Simona Păucă, lag. Ecaterina Szabós bemerkenswerter Rekord bei den Olympischen Spielen in Los Angeles trug entscheidend zur Platzierung der rumänischen Delegation im Nationenwettbewerb bei.



    Ecaterina Szabó wurde am 22. Januar 1967 in der Gemeinde Zagon im ostsiebenbürgischen Landkreis Covasna geboren. Im Alter von 6 Jahren begann sie mit dem Turnen. Da Ungarisch ihre Muttersprache war, begann Ecaterina Szabó mit Beginn ihrer Turnausbildung Rumänisch zu lernen. Am Anfang wurde sie von Marta und Bela Karoly trainiert. Später wurde ihre Entwicklung im Training von Adrian Goreac, Adrian Stan und Maria Cosma im Olympischen Zentrum in Deva beaufsichtigt.



    Die erste bemerkenswerte Leistung von Ecaterina Szabó gelang 1980 beim damals sehr bekannten Chumichi Cup in Japan. Es war eine Goldmedaille, die sie am Schwebebalken gewinnen konnte. 1982 holte Szabó drei Goldmedaillen bei den Internationalen Meisterschaften in Rumänien, wo sie am Stufenbarren und am Boden sowie im Einzelmehrkampf Anerkennung gewann. Bei den Europameisterschaften 1983 gewann Ecaterina Szabó Gold am Stufenbarren und Silber im Sprungwettbewerb sowie Bronze im Einzelmehrkampf. Ebenfalls 1983 eroberte Ecaterina Szabó bei ihrer ersten WM-Teilnahme Gold am Boden, Silber im Sprung, am Stufenbarren und im Mannschaftswettkampf, sowie Bronze im Einzelmehrkampf.



    Nach ihrem größten Erfolg bei den Olympischen Spielen 1984 in Los Angeles bewies Ecaterina Szabó weitere drei Jahre lang bei hochkarätigen Wettbewerben ihr Können. In dieser Zeit gewann sie nur noch einen einzigen bemerkenswerten Titel, nämlich 1987 bei der Weltmeisterschaft im kanadischen Montreal im Mannschaftswettkampf. Im selben Jahr beendete Ecaterina Szabó ihre Karriere. Im Anschluß daran war sie eine Zeit lang Trainerin im Turn-Leistungszentrum in Deva. Später siedelte sie nach Frankreich über, wo sie auch heute noch wohnt.

  • MAE: Revenirea în țară a 306 cetățeni români de pe vasele de croazieră din America de Nord

    MAE: Revenirea în țară a 306 cetățeni români de pe vasele de croazieră din America de Nord

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că, în dimineața zilei de 21 mai, au revenit în țară 306 cetățeni români și șase cetățeni străini, membri de familie ai cetățenilor români (un cetățean al Republicii Columbia, doi cetățeni ai Regatului Thailandei, un cetățean al Republicii Italiene, un cetățean al Republicii Serbia și un cetățean al Republicii Macedonia de Nord), în continuarea demersurilor întreprinse pentru facilitarea revenirii în țară a cetățenilor români aflați în străinătate cu titlu temporar și care au fost afectați de măsurile de protecție sanitară și de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.

    Cetățenii repatriați lucrau în calitate de personal navigant pe mai multe vase de croazieră, în zona Americii de Nord și a Caraibilor. Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei României la Washington și al oficiilor consulare ale României la Miami și la Los Angeles, a efectuat demersuri constante atât pe lângă companiile care dețineau navele, cât și pe lângă autoritățile americane, în vederea facilitării repatrierii. Astfel, cetățenii români au călătorit din SUA către Republica Croația (Dubrovnik), la bordul unei nave.

    MAE, prin intermediul Ambasadei României la Zagreb, a întreprins demersurile necesare pe lângă autoritățile croate pentru a facilita debarcarea și transportul cetățenilor români și a membrilor de familie ai acestora în vederea transferului către România. Astfel, aceștia au fost preluați din Republica Croația cu două zboruri charter operate de către o companie privată, contractate de către compania angajatoare.

    Demersurile de repatriere au fost coordonate de MAE prin intermediul Ambasadelor României la Washington și la Zagreb și al Consulatelor Generale ale României la Miami și la Los Angeles.

  • SUA, statul California – Incendii de vegetație în zona Los Angeles

    SUA, statul California – Incendii de vegetație în zona Los Angeles

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în SUA, în zona Los Angeles, că există restricții de circulație rutieră în zonele în care acționează autoritățile americane de protecție civilă pentru stingerea și limitarea incendiilor puternice de vegetație care afectează în prezent localitățile din zona adiacentă vestului orașului Los Angeles (Pacific Palisades). Se recomandă respectarea cu strictețe a indicațiilor date de reprezentanții autorităților americane pe linia normelor de prevenire a incendiilor, inclusiv pe cele care reglementează circulația pe drumurile publice.

    Cetăţenii români aflaţi în zonele afectate de aceste incendii sunt rugaţi să urmărească anunţurile făcute de autorităţile americane şi să urmeze recomandările şi instrucţiunile acestora, iar pentru cei aflați în dificultate sau care au cunoștință de existența altor cetățeni români afectați de incendiile din vestul orașului Los Angeles pot utiliza telefonul de urgență al oficiului consular al României la Los Angeles +13107210474 și adresa de poștă electronică losangeles.cons1@mae.ro. Consulatul General al României la Los Angeles este pregătit să acorde asistență consulară conform competențelor stabilite prin Convenția de la Viena privind relațiile consulare din 24 aprilie 1963. Totodată, cetăţenii români pot să se adreseze și Ambasadei României din Washington, la numărul de telefon dedicat solicitărilor de asistenţă consulară de urgenţă: +12024208350, sau la numerele de telefon ale secţiei consulare a misiunii diplomatice a României în Statele Unite ale Americii: +12023322935 sau +12023324858.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://washington.mae.ro, http://losangeles.mae.ro, www.mae.ro

  • Incendii de pădure și vegetație in zona Los Angeles

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în SUA – statul California că existența unor incendii extinse de pădure și vegetație au afectat localitățile din zona imediat adiacentă în nordul orașului Los Angeles. Se reiterează, pentru cetățenii români care sunt obligați să călătorească sau se află în zona Los Angeles, faptul că există restricții de circulație rutieră în zonele în care acționează autoritățile americane de protecție civilă și se recomandă să se respecte cu strictețe indicațiile date de reprezentanții autorităților americane.



    Cetățenii români aflați în dificultate sau care au cunoștință de existența altor cetățeni români afectați de incendiile din nordul orașului Los Angeles au la dispoziție telefonul de permanență al oficiului consular al României la Los Angeles +13107210474 și adresa de poștă electronică losangeles.cons1@mae.ro.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://losangeles.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă” (disponibilă gratuit în App Store” şi Google Play”), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!”.

  • Rockt heute in Rumänien – Austin Jesse Mitchell aus Los Angeles

    Rockt heute in Rumänien – Austin Jesse Mitchell aus Los Angeles

    Während am 22. Dezember 1989 in Rumänien das nationalkommunistische Regime von Nicolae Ceausescu einbrach, erblickte im kalifornischen Los Angeles Austin Jesse Mitchell das Licht der Welt: ein Zufall, wie es so viele im Leben gibt. Ein Zufall auch, dass dieses Leben Mitchell dann nach Rumänien verschlagen hat. Von Rumänien hörte der kalifornische Rockmusiker schon relativ früh. Einer seiner Freunde in den USA war Radu Almăşan, der aus Rumänien stammte und selbst Musiker war. Als es Almăşan vor etwa fünf Jahren wieder nach Rumänien zog, nahm er Mitchell als Bassist für seine Bukarester Rockband Bosquito gleich mit. Der Amerikaner erinnert sich an die Story — er fragte einfach, ob er mit darf. Radu hätte sich nicht gedacht, dass der Amerikaner aus Los Angeles raus und ganz Europa sehen will. Für Mitchell war es eine Spontanentscheidung: Er überlegte ganze 5 Sekunden überlegt und sagte dann — ich komme mit. Über die Band Bosquito, in der er spielen würde, wusste er wenig, über Rumänien noch weniger.



    Vom ersten Tag an gefiel es ihm hier. Die Menschen hier fragten aber verdutzt nach den Hintergründen Warum bist du da, wo wir doch nach Amerika wollen. Das konnten sie nicht begreifen. Wenn du amerikanische Filme siehst, kriegst du den Eindruck, das sei dort das Paradies und alle sind gut drauf und haben massenweise Geld und so. Aber auch wir sind Menschen wie überall und wir haben unsere Probleme mit unserer eigenen Kultur — viele Amerikaner fühlen sich also in anderen Ländern besser.“



    Als er nach Rumänien kam, sprach Mitchell einen einzigen Satz Rumänisch, den er in einem Buch aufgegriffen hatte – übersetzt geht der in etwa Dieser Herr bezahlt für alles. Als Ausländer in einem vollkommen fremden Land, wo er nichts und niemand kannte, schien ihm das eine nützliche Aussage zu sein. Am Anfang konnte er also nur freundlich lächeln, wenn um ihn herum Rumänisch gesprochen wurde — er verstand sozusagen nur Bahnhof. Zwei Jahre nach seiner Übersiedlung nach Rumänien, am 1. Januar 2013 setzen ihn die Bandkollegen vor vollendete Tatsachen — sie würden von dem Punkt an nur noch Rumänisch mit ihm sprechen. Das half und heute spricht Austin Jesse Mitchell recht passabel Rumänisch und kann, wie man hört, auch Interviews in dieser Sprache geben.



    Der junge Kalifornier feilte in der Zwischenzeit nicht nur an seinen Sprachkenntnissen, sondern auch an seiner Musikerlaufbahn. Wir haben sehr viele Konzerte gegeben; ich habe nicht mitgezählt, aber es waren ganz viele. Es gibt Menschen, die uns tatsächlich hören wollen, weil sie Radu und die Bosquitos vermisst haben, als er zeitweilig in den USA lebte.“



    Über die Musik von Bosquito sagte Mitchell, der auch für andere Bands Musik und Texte schreibt, dass sie einzigartig ist. In den USA wäre eine solche Musik nicht möglich gewesen. Viele sagen, dass sie Latino- oder Balkanakzente hat. Es ist aber viel mehr als nur das, meint Mitchell, und durch die ganzen vielen Einflüsse ist die Musik etwas ganz Besonderes.