Radio România Internațional

Tag: LSRS

  • Jurnal românesc – 22.06.2021

    Jurnal românesc – 22.06.2021

    ***Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a cerut omologului ucrainean Dmytro Kuleba recunoaşterea oficială de către administraţia de la Kiev a inexistenţei aşa-zisei limbii moldoveneşti şi a amintit faptul că, în luna aprilie, partea ucraineană a confirmat deja sinonimia între limba română şi aşa-zisa limbă moldovenească. Aurescu a pus accent pe necesitatea identificării cât mai curând de soluţii durabile pentru drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina şi a subliniat necesitatea reluării activităţii Comisiei mixte interguvernamentale privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a finalizării negocierilor pe marginea Protocolului de cooperare bilaterală româno-ucraineană în domeniul învăţământului. Aurescu şi Kuleba discutat şi despre demersurile privind extinderea reprezentării consulare în cele două state, prin înfiinţarea unui Birou consular la Ismail, parte a Consulatului General al României la Odessa şi, respectiv, a unui Consulat al Ucrainei la Sighetu Marmaţiei. Cei doi miniştri de externe au avut o întrevedere, în weekend, în marja Forumului de Diplomaţie desfăşurat la Antalya, în Turcia. În cadrul înrevederii au mai fost dezbătute aspecte privind situaţia de securitate la Marea Neagră şi aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei.

    ***Românii care sosesc pe cale aeriană în Spania nu trebuie să mai prezinte certificatul care atestă vaccinarea completă, un test negativ PCR sau antigen ori certificatul de recuperare post-COVID-19, a transmis Ministerul român al Afacerilor Externe. Modificarea vine ca urmare a faptului că România nu mai face parte din categoria statelor cu risc sporit de infectare. Bucureştiul atrage însă atenţia că rămâne valabilă obligaţia ca toate persoanele care călătoresc spre Spania, pe cale aeriană sau maritimă, să completeze, anterior efectuării călătoriei, un formular privind starea de sănătate, prin intermediul aplicaţiei Spain Travel Health sau a paginii de internet spth.gob.es. În situaţia în care pasagerul este minor sau o persoană dependentă, formularul poate fi completat de către tutore, care va fi responsabil pentru veridicitatea informaţiilor furnizate. MAE român precizează că, ulterior completării formularului, va fi generat un cod unic QR de sănătate, care va trebui prezentat în format digital sau pe hârtie la controlul de sănătate efectuat în aeroportul sau portul de destinaţie. Dacă formularul va fi semnat din aplicaţie, acesta va apărea în secţiunea Călătoria mea, iar utilizatorul va recepţiona şi un e-mail care poate fi imprimat.

    ***Liga Studenţilor Români din Străinătate – Filiala Italia organizează, începând cu 23 iunie, evenimentul IEs to tradition, IEs to modernity, dedicat Zilei Iei marcată pe 24 iunie. Evenimentul, organizat cu patronajul Ambasadei României la Roma, se va desfăşura atât în mediul online cât şi în format fizic, cu respectarea normelor de protecţie sanitară impuse de guvernul italian. Pe 23 şi 24 iunie, LSRS Italia va lansa un teaser video pe pagina Facebook şi Instagram cu scopul de a sărbători ia şi a arăta evoluţia sa naturală din cele mai vechi timpuri până în prezent. Materialul video intenţionează să pună în lumină portul tradiţional combinat cu diverse alte articole vestimentare moderne. Pe 25 iunie va fi organizat un workshop online cu experţi în ţesuturi şi cusături, care le vor explica participanţilor tehnicile şi procedurile prin care se realizează cămaşa cu altiţă. Seria de evenimente se va încheia pe 26 iunie cu o expoziţie de ii din mai multe regiuni ale României, organizată la Villa Fornarola din Albano Laziale, în zona metropolitană a Romei şi cu o petrecere la care vor participa studenţi români şi italieni. Cei interesaţi pot găsi detalii pe pagina de Facebook a LSRS Italia.

    ***Regizoarea de teatru Ioana Păun, aflată în rezidență artistică la Viena, a prezentat pe 20 și 21 iunie performance-ul Pick the color of my tears cu actriţa Bianca Pintea. Evenimentul, un prim proiect dintr-o serie de reflecții post-pandemice, s-a desfăşurat în spaţiul expoziţional frei_raum Q21 din MuseumsQuartier, unul dintre cele mai mari spaţii culturale din lume. ICR Viena, care susţine rezidenţa Ioanei Păun, transmite că Pick the color of my tears i-a oferit fiecărui participant acces privat la o reprezentație live a plânsului. Actriţa Bianca Pintea a fost angajată să plângă autentic, în mod repetat, pornind de la un stimul diferit de fiecare dată, iar privitorul a avut ocazia de a-i ajusta lacrimile, în acord cu propriile dorințe și limite. Pe tot parcursul reprezentației, spectatorul a fost invizibil și anonim. Ioana Păun este interesată de a explora modalitățile în care oamenii se comportă în circumstanțe dificile politice, economice sau cu implicații asupra sănătății şi a colaborat deja cu teatre şi muzee din Franţa, Belgia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Palestina, Austria, Grecia şi România. Actriţa Bianca Pintea are două licențe în actorie şi, în căutarea de noi forme de expresie, a înfiinţat în România Experimental Acting Laboratory. În 2020, s-a mutat la Viena din dorința de a descoperi noi forme de artă.


  • Daniel Prelipcean, tânărul fizician care ciocnește particule în acceleratorul de la CERN

    Daniel Prelipcean, tânărul fizician care ciocnește particule în acceleratorul de la CERN

    Daniel şi-a
    obţinut licenţa în matematică-fizică, dar mai departe, la master, a ales fizica
    particulelor elementare şi cum nu există un loc mai bun pentru studiul acestui
    domeniu decât Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară, CERN, s-a mutat
    la Geneva în iunie 2020, unde lucrează cu cel mai mare accelerator de particule
    din lume.

    În Elveţia am
    ajuns prima dată acum doi ani, în 2019, pentru un Summer Student Internship, un
    program de stagii de vară de trei luni în cadrul CERN şi m-am îndrăgostit de
    CERN şi de ceea ce are de oferit zona Genevei şi am ales să revin pentru
    master. La CERN este o bulă. Este o societate, eu aş numi-o utopică. Un amalgam
    de naţionalităţi, de mentalităţi, cu oameni cu o educaţie foarte diversă, deci
    mi-a fost foarte uşor să mă integrez fiind egal cu ceilalţi.


    Primul
    contact al lui Daniel cu LSRS s-a petrecut în Munchen la unul dintre
    evenimentele de socializare organizate de Ligă, numit Meet the students.
    Spune că a întâlnit nişte oameni foarte faini cu care a realizat că poate
    construi ceva pentru sine şi pentru România.

    Am devenit membru LSRS Germania. Am fost membru pentru
    opt sau zece luni, după care m-am mutat în Elveţia pentru master. În Elveţia nu
    a existat o filială LSRS activă şi mi-am propus să o reînfiinţez eu. Astfel am
    făcut uz de toate cunoştinţele pe care le am în Elveţia şi suntem o filială
    mică. Suntem şase oameni momentan şi încercăm să creştem. Ne-a fost un pic cam
    greu în perioada asta pandemică cu creşterea deoarece nu putem să mergem fizic
    la universiăţi. Ne-am axat doar în mediul online, care este oricum foarte plin
    de tot felul de activităţi. Încercăm să facem un Ghid al Studenţilo şi să
    începem să ne vedem, pe cât posibil. Deci suntem la început de drum şi vrem să
    ne formăm o echipă, să stabilim un contact şi cu ambasada sau cu diferite
    entităţi.


    România
    a devenit membru CERN în 2016, iar Daniel spune că, în prezent, în cadrul
    institutului îşi desfăşoară activiteatea circa 230 de cercetători români şi 3-4
    stundenţi de aceeaşi naţionalitate. L-am întrebat pe Daniel ce presupune
    activitatea sa la acceleratorul de particule şi de ce este ea importantă.

    Studiul meu este să văd cât
    de multă radiaţie poate suporta acest accelerator, pentru că atunci când
    ciocnim particule se produce o radiaţie foarte puternică, care este foarte
    nocivă nu doar pentru corpul uman, ci şi pentru materialul în sine, pentru
    electronice, pentru detectori. Atunci când facem cercetare, sau atunci când
    facem ceva ce nu s-a mai făcut avem nevoie de metode ce nu s-au mai
    implementat. De exemplu, la CERN a fost inventat Internetul în 1989 şi
    menţionez asta pentru că acum, în perioada pandemică ne-am axat foarte mult pe
    digital pe mediul online. Deci ce vreau să spun este, chair dacă facem ceva ce
    pare neesenţial – fizica particulelor elementare – noi în această cercetare
    dezvoltăm foarte multe aplicaţii care au un rol foarte important în viaţa de zi
    cu zi. Şi aş menţiona detectorii de securitate la aeroport, detectorii pentru
    catscans (radiografii ale sistemului osos – n.r.) sau pentru x-rays
    (radiografii ale ţesuturilor moi – n.r.) în spital, deci facem aplicaţii
    diverse.


    Daniel
    Prelipcean spune că a primit deja o confirmare pentru a continua cu un doctorat
    în cadrul Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară. Pe termen mediu,
    i-ar plăcea să rămână cercetător la CERN încă 5, 10 sau chiar 15 ani. În
    prezent, este asistent de cercetare în cadrul Universităţii Suceava, într-o
    colaborare cu CERN, şi mărturiseşte că, pe termen lung, vrea să revină acasă şi
    să dechidă un departament de cercetare în fizica particulelor elementare la
    Suceava.

    România are
    foarte mult potenţial şi, din ce simt, România merge în direcţia bună. Nu
    plănuiesc să vin acasă mâine şi să încerc să mă lupt cu morile de vânt. Sper să
    mă număr printre cei care vor veni peste cinci, zece, cincisprezece ani să pun
    în practică ceva într-un ecosistem deja creat. Nu mă consider capabil să vin
    acasă şi să schimb România, dar atunci când România începe să se schimbe, voi
    veni şi o voi sprijini să se schimbe în direcţia pe care eu o consider cea
    bună.


  • Jurnal românesc – 20.05.2021

    Jurnal românesc – 20.05.2021

    Persoanele care trec prin punctele de frontieră ale României cu sume în numerar egale sau mai mari de 10.000 de euro nu vor mai risca să le fie confiscaţi banii, se prevede într-un draft de hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Finanţelor. Proiectul de act normativ înlocuieşte măsura confiscării sumelor cu amenzi cuprinse între 3.000 şi 50.000 de lei. În condiţiile în care proiectul stabileşte o diferenţă substanţială între minimul şi maximul amenzii contravenţionale, autoritatea vamală va avea posibilitatea de a decide cuantumul sancţiunii în funcţie de pericolul social al faptei. Ministerul de Finanţe arată că prin aceste modificări va fi pusă în acord legislaţia autohtonă cu un regulament european privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniunea Europeană. Pentru ca acesta să poată fi implementat corespunzător, va fi necesară şi modificarea unor documente, care se va realiza ulterior printr-un ordin al şefului ANAF. Potrivit proiectului, aflat în prezent în dezbatere publică, data de intrare în vigoare a amenzilor este 3 iunie.



    Bucureştiul și Chişinăul au parafat un Acord privind reglementarea construirii mai multor apeducte, transmite Ambasada României în Republica Moldova. Documentul oferă cadrul juridic necesar pentru ca o companie din România să poată să construiască apeducte pe sub albia râului Prut în vederea alimentării cu apă potabilă din județul Iași a localităților din raioanele Nisporeni, Ungheni, Glodeni și Fălești din Republica Moldova. Apeductele vor fi construite între localitățile cu acelaşi nume de pe ambele părţi ale frontierei Măcărești, Sculeni şi Ungheni și în sectorul localității Tabăra, aflată în România. Acordul a fost semnat de Ambasadorul ţării noastre în Republica Moldova, Daniel Ioniță, și de secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului de la Chişinău, Ghenadie Iurco. Diplomatul român a declarat că prin acest demers România “demonstrează din nou, seriozitate și consecvență în susținerea tuturor cetățenilor” din stânga Prutului.



    Expoziția “Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor. Un proiect de antropologie vizuală”, a antropologului Cătălin D. Constantin, va fi inaugurată pe 27 mai la Galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona. Expoziția cuprinde 100 de fotografii realizate în peste 20 de țări europene cu ajutorul unei drone profesionale, din unghiuri inaccesibile ochiului omenesc. Autorul a spus că manifestarea are o dublă latură, arhitecturală, dar și antropologică, pentru că piața este înțeleasă ca loc viu al orașului european, spațiu ce adună comunitatea și condensează istoria orașului. Scopul expoziției este să surprindă, prin imagine, spiritul orașului evidenţiind şi modelul istoric european al pieței. Cu prilejul vernisajului va fi lansat şi albumul “Somewhere over the Square”. Expoziția a fost itinerată în peste 20 de orașe din 10 țări europene şi va fi deschisă publicului la sediul ICR Lisabona în perioada 28 mai — 22 iunie.



    Autorităţile vamale din Ungaria au transmis că nu vor permite accesul camioanelor cu o capacitate mai mare de 7,5 tone în timpul sărbătorii Rusaliilor Catolice, în perioada 22 – 24 mai. În acest interval, şoferii automarfarelor vor avea obligaţia să staţioneze în parcările special amenajate, deoarece au interdicţie de ciculaţie pe drumurile publice din Ungaria. Atât traficul de călători, cât şi cel de autoturisme prin punctele de trecere a frontierei se vor desfăşura în condiţii normale. Poliţia de Frontieră Română le recomandă şoferilor de automarfare ca, după ridicarea restricţiilor, să nu se îndrepte doar spre marile puncte de trecere a graniţei pentru a se evita aglomeraţia şi formarea de coloane mari de TIR-uri. Aceştia pot tranzita graniţa prin punctele de trecere a frontierei din judeţul Arad – Nădlac I, Nădlac II, Vărşand şi Turnu, din Bihor – Borş I, Borş II şi Salonta şi Petea din Satu Mare.



    Liga Studenţilor Români din Străinătate anunţă că prima ediţie a Forumului Studenţilor Români de Pretutindeni se va desfăşura în perioada 20-24 august, la Universitatea din Bucureşti. LSRS arată că forumul, la care vor participa 100 de tineri români din ţară şi din străinătate, îşi propune să devină catalizatorul schimbării politicilor publice şi să găsească soluţii pentru problemele cu care generaţia actuală se confruntă. Timp de 5 zile vor avea loc dezbateri în comitete, workshop-uri şi conferinţe. Proiectele de Lege elaborate şi concluziile celor 5 zile de discuţii se vor regăsi într-o rezoluţie care va fi înaintată autorităţilor competente. Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni marchează 150 de ani de la congresul de la Putna, unde sute de tineri studenţi români din ţară şi din străinătate s-au reunit pentru a găsi modalităţi prin care pot ajuta la dezvoltarea României.





  • Roxana Ungurenuş – Comunicatorul LSRS care ajută la proiectarea de spitale în Marea Britanie

    Roxana Ungurenuş – Comunicatorul LSRS care ajută la proiectarea de spitale în Marea Britanie

    Roxana Ungurenuş este din
    Piteşti şi are 22 de ani. Studiază arhitectură la Universitatea Sheffield din
    Marea Britanie şi este vicepreşedinte al Ligii Studenţilor Români din
    Străinătate, responsabil de Comunicare. A ajuns în Regatul Unit în 2017,
    imediat după ce a absolvit liceul, iar hotărea de a-şi continua studile acolo a
    luat-o încă din perioada gimnaziului. Spune că s-a acomodat rapid stilului de
    viaţă britanic, în mare parte graţie faptului că UK este un spaţiu cosmopolit
    şi internaţional, gazdă primitoare a numeroase culturi şi tradiţii.

    În
    Marea Britanie eram destul de convinsă că o să ajung. Mediul universitar din
    Anglia este foarte internaţional. Ei, înainte de Brexit cel puţin, luau sute de
    studenţi internaţionali pe an aşa că au dezvoltat programele în aşa fel încât
    să te ajute să te acomodezi foarte uşor. Facultatea te ajută cu foarte multe
    lucruri: să-ţi găseşti cămin, să-ţi deschizi cont la bancă, să te orientezi.
    Iar o parte un pic dificilă a fost vremea, limba, accentele. Eu sunt în partea
    de nord a Angliei aşa că lumea aici vorbeşte foarte diferit de limba academică,
    dar în mare parte pentru mine a fost o experienţă foarte plăcută şi integrarea
    mea a fost foarte foarte uşoară.


    A devenit membru al LSRS în
    urmă cu un an şi spune că a găsit o comunitate deschisă, de oameni extrem de
    frumoşi. A preluat partea care ţine de
    imaginea organizaţiei şi de prezenţa online, dar şi-a propus să înţeleagă şi
    problemele cu care se confruntă studenţii români plecaţi la studii şi să le
    ofere acestora atât informaţii, cât şi ajutor.


    Eu mă ocup de campaniile pe
    care noi le dezvoltăm pe social media, mă ocup de site-ul LSRS. Ce încerc eu să
    fac este să ne conectăm cu comunitatea şi să înţeleg de ce au nevoie studenţii
    în străinătate. De exemplu, recent am deschis nişte campanii pe partea de
    cultură, de şoc cultural, de apropiere culturală. Mă ocup de site-ul LSRS. Tot
    aşa încerc să mă pun în poziţia unui student în străinătate şi să văd de ce are
    nevoie şi ce ar vrea să vadă prin noi. De partea de media, de presă. În
    momentul în care avem proiecte foarte mari, cum este Forumul Studenţilor
    (Români de Pretutindeni – n.r.) sau INTU (Platforma de Internshipuri pentru
    Studenţii Români de Pretutindeni – n.r.) încerc să fac ca proiectele acestea să
    ajungă la cât mai mulţi oameni pentru ca lumea să ştie despre ce activităţi
    facem noi şi ce iniţiative avem.


    Viaţa
    de student peste hotare poate fi spectaculoasă, incitantă şi plină de
    satisfacţii, însă nu este lipsită de situaţii neplăcute, de momente grele sau
    de incertitudini. Am întrebat-o pe Roxana care sunt cele mai des întâlnite
    probleme cu care se confruntă tinerii români aflaţi la studii în străinătate.


    Majoritatea
    studenţilor se confruntă cu acest şoc cultural de care vorbeam. Prima parte, în
    momentul în care ajungi în străinătate, este foarte frumoasă pentru că totul
    este nou şi apoi cumva o ia în jos după o vreme şi începi să ai anumite
    probleme de adaptare. Bineînţeles, studenţii din străinătate se lovesc şi de
    probleme ce ţin de sănătatea mintală şi noi din LSRS încercăm să facem
    întâlniri pe această problemă şi să încercăm să discutăm cât mai mult despre
    chestia asta, pentru că este şi o vârstă, poate, la care începi să-ţi pui
    anumite întrebări şi începi să ai anumite gânduri. Asta este una dintre cele
    mai mari probleme. Iar apoi vin altele: susţinerea financiară pe parcursul
    studiilor, accesul la diferite burse, de a avea un loc de muncă în paralel cu
    facultatea sau nu.


    Roxana
    este în prezent arhitect în cadrul companiei Building Design Partnership şi
    ajută la proiectarea de spitale. Spune
    că mai are mult de lucrat şi de învăţat. În 2022, se va înscrie la master, iar
    apoi o aşteaptă câţiva ani de muncă până va putea susţine examentul pentru
    obţinerea acreditării. Îşi doreşte să se revină în ţară, motiv pentru care
    lucrează în structura centrală a LSRS, unde, spunea ea, se regăsesc în special
    oameni care au o afinitate către întoarcerea în România.


    Eu
    am plecat cu gândul să mă întorc. Eu am plecat cu gândul că aici vin să învăţ
    arhitectură, să învăţ să profesez, şi apoi să mă întorc să fac acelaşi lucru în
    România. Că va fi mai târziu sau mai devreme decât voiam eu la început asta vom
    vedea. Că voi mai încerca să mai trăiesc şi prin alte ţări să învăţ şi din alte
    culturi cum se face acel subiect, din nou, s-ar putea întâmpla, dar la un
    moment dat, ulterior, aş vrea să mă întorc în România şi să aplic absolut tot
    ce am învăţat sau, dacă îmi este imposibil, măcar aici sau oriunde ar fi să
    profesez cumva să fac ceva care să aibă impact asupra comunităţii româneşti sau
    asupra României.


  • Ionuţ Creţu- povestea tânarului de la comanda filialelor LSRS care şi-a redescoperit iubirea de ţară

    Ionuţ Creţu- povestea tânarului de la comanda filialelor LSRS care şi-a redescoperit iubirea de ţară

    Ionuţ
    Creţu are 20 de ani şi este din Arad. Studiază ştiinţe sociale în limba engleză
    la Universitatea flamandă Vrije din Bruxelles şi este vicepreşedinte al Ligii
    Studenţilor Români din Străinătate responsabil de filialele din lume ale
    organizaţiei. Spune că încă din perioada liceului i-a fost stârnit interesul
    pentru zona politică, relaţii internaţionale şi istorie, iar Belgia a fost ţara
    în care a găsit o ofertă educaţională pe măsura exigenţelor sale. A ajuns la
    Bruxelles în 2019 pentru că acolo bate inima Europei şi se află sediile celor
    mai importante instituţii europene. Despre alte aspecte care l-au motivat ne
    povesteşte chiar de la el.


    Am
    fost tot timpul o persoană căreia îi plac lucrurile noi şi îi place să se
    aventureze în necunoscut şi astfel Belgia a reprezentat pentru mine o
    oportunitate de genul acesta având în vedere că este o ţară în care se vorbesc
    mai multe limbi şi eu nu cunoşteam niciuna dintre ele. Când am ajuns acolo,
    toată lumea vorbea flamandă la mine la universitate şi în rest franceză, a fost
    un şoc cultural extraordinar. Nu am avut neapărat probleme de adaptare, dar
    cred că am fost puţin uimit de ceea ce se întâmplă acolo şi de cum este
    organizată toată societatea belgiană, pentru că, din punctul meu de vedere,
    este o societate aparte, care nu se mai poate găsi în altă parte pe planeta
    asta.




    Faptul că
    Ionuţ a devenit membru al LSRS în 2020 este un fel de ironie a sorţii. A plecat
    din ţară cu gândul să se rupă de tot ceea ce înseamnă România, dar a ajuns să
    facă parte din colectivul uneia dintre cel mai importante organizaţii
    studenţeşti româneşti.




    Am
    plecat din România în Belgia setat să nu mă mai întorc şi cu un mindset că
    vreau să mă deconectez de tot ceea ce înseamnă România, să experimentez lucruri
    noi fără să mai fiu ancorat în familiar. Am venit acasă în vacanţa de Crăciun
    şi mi-am dat seama că nu mai ştiam să vorbesc română coerent şi nu mai ştiam să
    folosesc anumite expresii care îmi veneau foarte uşor înainte. Am reintrat în
    contact cu tot ceea ce înseamnă România şi români, în primul rând. Am reînceput
    să vorbesc limba şi am reînceput să stau cu prietenii mei o perioadă şi chestia
    asta m-a făcut să realizez cât de dor îmi este de fapt de casă. Ştiam de Ligă
    de ceva timp, dar tocmai pentru că voiam să mă deconectez de tot ceea ce
    înseamnă România am decis să nu mă implic. Ulterior, când m-am întors din
    vacanţa de iarnă, mi-am zis că ar fi cazul să mă implic deoarece am realizat
    cât de mult îmi lipseşte de fapt România. Filiala Belgia m-a primit cu braţele
    deschise.




    În
    calitate de şef al filialelor, lui Ionuţ Creţu îi revine sarcina de a asigura o
    relaţie de lucru foarte bună şi o comunicare eficientă între cele 15
    reprezentanţe ale LSRS din lume şi de a crea o punte între acestea şi entitatea
    centrală, coordonatoare. Unul dintre rezultate şi cel mai important eveniment
    programat anul acesta poartă numele de Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni.




    Foarte
    multe filiale făceau proiectele lor, doar că nu colaborau atât de mult între
    ele. Eu ce mi-a setat personal este să aduc filialele împreună şi să organizăm
    mult mai multe proiecte şi să le oferim tuturor membrilor LSRS nişte
    oportunităţi de dezvoltare în sensul în care organizăm training-uri pe diferite
    domenii de activitate care se leagă cumva de LSRS. Mai departe, noi avem un
    eveniment foarte mare care o să fie la vară. Se numeşte Forumul Studenţilor
    Români de Pretutindeni, în organizarea căruia sunt şi eu implicat. În 1871,
    studenţii români de pretutindeni, din ambele părţi ale Carpaţilor şi din
    străinătate s-au întâlnit la Putna pentru a aniversa 400 de ani de la
    înfiinţarea mânăstirii şi au dezbătut nişte teme de importanţă majoră pentru
    viitorul României. 150 de ani mai târziu, vrem să facem un eveniment în care să
    aducem împreună 100 de studenţi români de pretutindeni şi să dezbatem, exact pe
    modelul Congresului de acum 150 de ani, teme de importanţă majoră pentru
    viitorul României. Soluţiile pe care noi le identificăm în urma acestor
    dezbateri să le înaintăm tuturor autorităţilor publice competente.




    Ionuţ
    Creţu spune că şi-ar dori să se întoarcă în România şi să construiască ceva al
    lui aici, împreună cu extraordinara comunitate din LSRS. Ce-ar trebui însă să
    se schimbe pentru ca răspunsul la întrebarea Vrei să te mai întorci în ţară?
    să fie un da fără ezitare sau reţinere?




    Cred
    că trebuie să se schimbe din două perspective lucrurile. În primul rând clasa
    politică trebuie să fie reformată, ca să spun aşa, şi să fie profesionalizată,
    iar mai apoi trebuie ca şi în percepţia studenţilor să se schimbe exact ce s-a
    schimbat în mine: să conştientizăm că nu este neapărat o diferenţă chiar atât
    de mare între noi şi Vest şi că doar noi suntem cei care putem să schimbăm
    ceva. Dacă aceste două lucruri s-ar întâmpla concomitent, cred că România ar
    avea un viitor strălucit.


  • Sofia Cibotariu, tânăra din Iaşi care a readus la viaţă LSRS Danemarca

    Sofia Cibotariu are 25 de ani şi
    este originară din Iaşi. În urmă cu 5 ani şi jumătate, după ce a absolvit
    liceul, a plecat în Danemarca pentru a-şi definitiva studiile, iar în prezent
    conduce filiala din această ţară a Ligii Studenţilor Români din Străinătate.
    Sofia a obţinut licenţa în Business Economics & Information Technology la
    Şcoala de Design şi Tehnologie din Copenhaga şi este proaspătă deţinătoare a
    unui master în Business Administration & e-Business la Şcoala de Business
    din capitala daneză. Spune că nu i-a fost uşor să răzbească în ţara adoptivă în
    condiţiile în care a încercat să îmbine armonios viaţa de student cu
    responsabilităţile unui loc de muncă part-time.

    Ceea ce m-a
    motivat foarte mult a fost dorinţa de a cunoaşte oameni noi şi entuziasmul de a
    fi în altă ţară, altă cultură, dar am trecut prin momente grele şi majoritatea
    au fost în legătură cu viaţa de aici la care trebuie să te adaptezi, şcoala dar
    şi un job part-time, pentru că am plecat hotărâtă să am şi un job part-time.
    Cred că acestea au fost provocările la început, să găseşti un job ca şi student
    de 19 ani şi să intri în ritmul acesta de viaţă alert, unde nu mai ai sprijinul
    părinţilor şi al familiei.


    Sofia s-a înscris în LSRS în
    primăvara anului trecut şi pentru o scurtă perioadă a fost singurul membru al
    organizaţiei din Danemarca. Spune că filiala a fost inactivă câţiva ani şi că
    i-a revenit sarcina de a o repune pe picioare. În toamna lui 2020, a lansat o
    campanie de recrutare, care a avut însă de suferit din cauza restricţiilor
    impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19 şi s-a desfăşurat exclusiv online. În
    final alţi doi studenţi români s-au alturat echipei. Numărul mic de voluntari
    nu i-a oprit să lanseze câteva proiecte încă din iarna trecută.

    Am început proiectul Sărbători în Danemarca, prin care am vrut să le arătăm
    studenţilor români interesaţi de studii în Danemarca cum sunt sărbătorile aici
    şi câteva elemente de tradiţie, care probabil nu sunt cunoscute în România. Am
    făcut fotografii şi postări cu informaţii interesante. Apoi am avut un proiect
    chiar de 1 martie, pe care l-am lansat ca o iniţiativă căreia toate filialele
    s-au putut alătura. Am făcut nişte mărţişoare din sfori roşii şi albe, cu
    scopul de a arăta cumva unitatea dintre toţi studenţii LSRS din jurul lumii şi,
    pentru a face asta, am creat postări în
    care acelaşi mărţişor a ajuns în diferite locuri şi în faţa unor monumente din
    toată lumea ceea ce cred că a fost un succes. Ambasada României în Danemarca a
    fost mereu în legătură cu LSRS Danemarca. Am avut şi o întâlnire cu domnul
    ambasador Alexandru Grădinar, care a vrut să ne asigure de sprijinul său în cazul
    în care avem anumite proiecte sau idei. Am discutat şi ce proiecte au avut loc
    în trecut, care au fost fructuase, şi pe care şi le-ar dori şi în viitor dacă
    este posibil.



    În ceea ce priveşte planurile pentru
    2021, LSRS Danemarca îşi doreşte, pe de o parte, să-i familiarizeze pe
    studenţii români aflaţi deja acolo cu rigorile şi oportunităţile pieţei muncii
    din statul nordic şi pe de altă parte, să vină în întâmpinarea tinerilor din
    România care ar putea fi interesaţi de sistemul de învăţământ superior danez.

    Îmi doresc să am un eveniment pentru studenţii care se află deja în
    Danemarca, în care să-i aducem împreună cu nişte companii şi să discutăm
    împreună diferite tematici. M-am gândit la oportunităţile de job-uri sau ce ar
    trebui să ştie când se angajează, iar pentru studenţii din România pregătim
    nişte articole în care vrem să povestim cum este la facultatea unde am învăţat,
    care este formatul, ce este diferit de România, cum se pot înscrie şi să lansăm
    o invitaţie la a-i ajuta. Universităţile aici sunt foarte aplicate şi măcar o
    dată pe lună am avut proiecte în care companiile veneau şi ne prezentau cazuri
    reale pe care noi trebuia să le rezolvăm. Îţi oferă posibilitatea unui
    internship de 3 sau 6 luni, în care o să primeşti credite, deci se echivalează
    ca un semestru de studii.


    Sofia Cibotariu lucrează în prezent
    ca marketing insight analyst în cadrul companiei de echipamente audio Jabra,
    poziţie pe care a obţinut-o în ianuarie după aproape 6 luni în care a activat
    ca student asistent. Spune că deşi se simte foarte bine în Danemarca se va
    întoarce în România, însă momentul repatrierii este încă departe.

    Momentan aş vreau să acumulez aici cât mai multă experienţă şi îmi place
    locul în care mă aflu. Am descoperit o ţară în care mi-aş dori să petrec mai
    mulţi ani înainte de a mă întoarce în România. Nu exclud posibilitatea, dar
    momentan nu o am în plan. Voi vedea, pentru că la un moment dat cred că România
    ar fi locul potrivit în care să mă întorc şi să fac o schimbare, dacă se poate.



  • Sofia Cibotariu, tânăra din Iaşi care a readus la viaţă LSRS Danemarca

    Sofia Cibotariu, tânăra din Iaşi care a readus la viaţă LSRS Danemarca

    Sofia Cibotariu are 25 de ani
    şi este originară din Iaşi. În urmă cu 5 ani şi jumătate, după ce a absolvit
    liceul, a plecat în Danemarca pentru a-şi definitiva studiile, iar în prezent
    conduce filiala din această ţară a Ligii Studenţilor Români din Străinătate.
    Sofia a obţinut licenţa în Business Economics & Information Technology la
    Şcoala de Design şi Tehnologie din Copenhaga şi este proaspătă deţinătoare a
    unui master în Business Administration & e-Business la Şcoala de Business
    din capitala daneză. Spune că nu i-a fost uşor să răzbească în ţara adoptivă în
    condiţiile în care a încercat să îmbine armonios viaţa de student cu
    responsabilităţile unui loc de muncă part-time.




    Ceea ce m-a motivat foarte
    mult a fost dorinţa de a cunoaşte oameni noi şi entuziasmul de a fi în altă
    ţară, altă cultură, dar am trecut prin momente grele şi majoritatea au fost în
    legătură cu viaţa de aici la care trebuie să te adaptezi, şcoala dar şi un job
    part-time, pentru că am plecat hotărâtă să am şi un job part-time. Cred că
    acestea au fost provocările la început, să găseşti un job ca şi student de 19
    ani şi să intri în ritmul acesta de viaţă alert
    unde nu mai ai sprijinul părinţilor şi al familiei.




    Sofia s-a înscris în LSRS în
    primăvara anului trecut şi pentru o scurtă perioadă a fost singurul membru al
    organizaţiei din Danemarca. Spune că filiala a fost inactivă câţiva ani şi că
    i-a revenit sarcina de a o repune pe picioare. În toamna lui 2020, a lansat o
    campanie de recrutare, care a avut însă de suferit din cauza restricţiilor
    impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19 şi s-a desfăşurat exclusiv online. În
    final alţi doi studenţi români s-au alturat echipei. Numărul mic de voluntari
    nu i-a oprit să lanseze câteva proiecte încă din iarna trecută.




    Am început proiectul
    Sărbători în Danemarca, prin care am vrut să le arătăm studenţilor români
    interesaţi de studii în Danemarca cum sunt sărbătorile aici şi câteva elemente
    de tradiţie, care probabil nu sunt cunoscute în România. Am făcut fotografii şi
    postări cu informaţii intereante. Apoi am avut un proiect chiar de 1 martie, pe
    care l-am lansat ca o iniţiativă căreia toate filialele s-au putut alătura. Am
    făcut nişte mărţişoare din sfori roşii şi albe cu scopul de a arăta cumva
    unitatea dintre toţi studenţii LSRS din jurul lumii şi, pentru a face asta, am creat postări în care acelaşi
    mărţişor a ajuns în diferite locuri şi în faţa unor monumente din toată lumea
    ceea ce cred că a fost un succes. Ambasada României în Danemarca a fost mereu
    în legătură cu LSRS Danemarca. Am avut şi o întâlnire cu domnul ambasador
    Alexandru Grădinar, care a vrut să ne asigure de sprijinul său în cazul în care
    avem anumite proiecte sau idei. Am discutat şi ce proiecte au avut loc în
    trecut, care au fost fructuase, şi pe care şi le-ar dori şi în viitor dacă este
    posibil.




    În ceea ce priveşte planurile
    pentru 2021, LSRS Danemarca îşi doreşte, pe de o parte, să-i familiarizele pe
    studenţii români aflaţi deja acolo cu rigorile şi oportunităţile pieţei muncii
    din statul nordic şi pe de altă parte, să vină în întâmpinarea tinerilor din
    România care ar putea fi interesaţi de sistemul de învăţământ superior danez.




    Îmi doresc să am un eveniment
    pentru studenţii care se află deja în Danemarca, în care să-i aducem împreună
    cu nişte companii şi să discutăm împreună diferite tematici. M-am gândit la
    oportunităţile de job-uri sau ce ar trebui să ştie când se angajează, iar
    pentru studenţii din România pregătim nişte articole în care vrem să povestim
    cum este la facultatea unde am învăţat, care este formatul, ce este diferit de
    România, cum se pot înscrie şi să lansăm o invitaţie la a-i ajuta.
    Universităţile aici sunt foarte aplicate şi măcar o dată pe lună am avut proiecte
    în care companiile veneau şi ne prezentau cazuri reale pe care noi trebuia să
    le rezolvăm. Îţi oferă posibilitatea unui internship de 3 sau 6 luni, în care o
    să primeşti credite, deci se echivalează ca un semestru de studii.




    Sofia Cibotariu lucrează în
    prezent ca marketing insight analyst în cadrul companiei de echipamente audio
    Jabra, poziţie pe care a obţinut-o în ianuarie după aproape 6 luni în care a
    activat ca student asistent. Spune că deşi se simte foarte bine în Danemarca se
    va întoarce în România, însă momentul repatrierii este încă departe.




    Momentan aş vrea să acumulez
    aici cât mai multă experienţă şi îmi place locul în care mă aflu. Aam
    descoperit o ţară în care mi-aş dori să petrec mai mulţi ani înainte de a mă
    întoarce în România. Nu exclud posibilitatea, dar momentan nu o am în plan. Voi
    vedea, pentru că la un moment dat cred că România ar fi locul potrivit în care
    să mă întorc şi să fac o schimbare, dacă se poate.


  • Jurnal Românesc – 19.02.2021

    Jurnal Românesc – 19.02.2021

    Ministrul de
    Externe, Bogdan Aurescu, s-a deplasat la Chişinău cu ocazia acordării de către
    România a unui ajutor umanitar ce constă în echipamente medicale şi de
    protecţie pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Vizita reprezintă o
    ocazie de a reconfirma relaţia specială dintre cele două state, precum şi de
    a-i asigura pe cetăţenii Republicii
    Moldova că România rămâne un partener solid, care îşi menţine şi onorează în
    mod constant angajamentele asumate, a transmis MAE român. Bucureştiul a
    decis pe 12 februarie să doneze Republicii Moldova 1,5 milioane de măşti
    chirurgicale, 100.000 de măşti de protecţie de tip FFP3, 100.000 de
    combinezoane complete şi 100.000 de mănuşi de unică folosinţă, în valoare de
    peste 11 milioane de lei. De asemenea, România va mai trimite în stânga
    Prutului 200.000 de doze vaccin pe care preşedintele Klaus Iohannis le-a promis
    cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o la Chişinău, în decembrie 2020. Anul
    acesta, Bucureştiul a mai oferit o tonă de medicamente şi echipamente, a căror
    valoare depăşeşte 650.000 de lei, iar în mai 2020, a trimis peste Prut 20 de
    camioane cu echipamente sanitare a căror valoare a fost estimată la 16,5
    milioane de lei.




    Camera
    Deputaţilor a adoptat o lege care prevede îmbunătăţirea calităţii serviciilor
    consulare prin digitalizare extinsă şi implementarea unui sistem de feedback.
    Iniţiativa legislativă i-a aparţinut senatorului USR de diaspora Radu Mihail şi
    stabileşte includerea în sistemul informatic de management al serviciilor
    pentru cetăţeni al Ministerului Afacerilor Externe a unei platforme prin care
    românii să evalueze serviciile consulare de care au beneficiat şi să ofere
    sugestii pentru îmbunătăţirea lor şi implementarea unei proceduri prin care
    aceste evaluări şi sugestii să fie parte componentă a analizei privind
    serviciile consulare oferite de statul român. Beneficiul imediat al
    proiectului este că cetăţeanul poate contribui în mod activ la îmbunătăţirea
    serviciilor pe care le primeşte de la statul român. Vocea sa este ascultată,
    iar experienţa sa la consulat se dovedeşte una utilă şi pentru oficiile
    consulare, care astfel înţeleg mai bine nevoile celor pe care îi servesc,
    a declarat Radu Mihail. Legea merge acum la Preşedintele Klaus Iohannis pentru
    promulgare şi va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.




    Liga Studenţilor
    Români din Străinătate filiala Italia organizează pe 21 februarie a 10-a ediţie
    a Atelierului de Lectură. Cu acest prilej, tinerii propun o călătorie în
    fascinanta lume a poeziei româneşti de dragoste din secolele 19 şi 20, dat
    fiind că luna aceasta se sărbătoreşte Dragobetele. Organizatorii transmit că în
    secolul 19 poezia romantică atinge desăvârşirea prin pana lui Mihai Eminescu,
    iar Lucian Blaga şi Nichita Stănescu sunt printre cei mai de seamă poeţi români
    ai veacului trecut. Atelierul de Lectură este coordonat de
    Alexandra Chilian, studentă la psihologie la Universitatea Sapienza din Roma.
    Proiectul se desfăşoară cu patronajul Ambasadei României la Roma şi s-a născut
    din dorinţa studenţilor din LSRS de a promova literatura română în diaspora.
    Atelierul de lectură reuneşte lunar tineri studenţi şi profesori români din
    Italia alături de persoane de diverse profesii. În general, participanţii
    discută despre cele recente apariţii dar şi despre romane clasice sau despre
    cărți cu o nuanță științifică sau filosofică astfel încât să acopere gusturile
    unui segment cât mai vast de cititori. Prima ediţie a avut loc în aprilie 2020.
    Întâlnirea din 21 februarie este programată începând cu ora 18.00 (ora
    Italiei). Detalii despre modalitatea de înscriere se găsesc pe paginile de Facebook şi
    Instagram ale LSRS Italia.




    Designerul
    vestimentar Carmen Emanuela Popa prezintă colecția Il Lamento
    pentru toamnă-iarnă la Săptămâna Modei de la Londra, care se desfășoară online
    în perioada 19-23 februarie. Aceasta este a doua participare a artistei, după
    ce, în septembrie 2020, colecția sa Ancient Dream a fost selectată
    în cadrul aceleiaşi manifestări şi în urma căreia românca a fost comparată de
    către presa franceză cu reputatul designer britanic Alexander McQueen.
    Reprezentanţa Institutului Cultural Român din capitala britanică transmite că
    este partener permanent al creatorilor de modă români și își propune să ajute
    la promovarea designului românesc pe piaţa britanică. În marja evenimentului,
    ICR Londra va difuza, pe 22 februarie, un portret al Emanuelei Carmen Popa,
    designerul român care s-a remarcat pe plan internațional în domeniul modei
    conceptuale și de avangardă. Săptămâna Modei de la Londra reunește creatori
    vestimentari, critici și jurnaliști de modă din întreaga lume și reprezintă cel
    mai amplu eveniment din industria modei din Marea Britanie şi unul dintre cele
    patru mari festivaluri de modă din lume, alături de cele de la Paris, New York
    şi Milano.

  • Laura Stan, românca din Argeş care a reactivat filiala LSRS din Coreea de Sud

    Laura Stan, românca din Argeş care a reactivat filiala LSRS din Coreea de Sud

    Laura Stan este din oraşul
    Costeşti, judeţul Argeş, şi la 29 de ani conduce filiala din Coreea de Sud a
    Ligii Studenţilor Români din Străinătate. A ajuns în Seul în 2017, prin
    intermediul bursei internaţionale GKS, finanțată integral de statul asiatic şi
    denumită anterior Programul de burse al Guvernului corean. Înainte de a pleca
    din România a absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti şi
    a urmat cursurile de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene la Universitatea
    Nicolae Titulescu. În prezent urmează
    cursuri de master în studii coreene la Universitatea Hankuk din Seul. Despre
    cum a ajuns în Coreea am s-o las pe Laura să vă povestească.




    E o poveste veche de 10 ani.
    Într-o seară am văzut un serial coreean istoric şi m-am îndrăgostit de limbă,
    în primul rând, şi de istoria, cultura şi estetica coreeană. Am început să mă
    informez pe Internet. Am vrut să intru la facultate, la franceză-coreeană, dar
    la momentul respectiv Universitatea Bucureşti oferea locuri la coreeană, limba
    B, din doi în doi ani şi din nefericire când a trebuit eu să aplic nu exista
    această posibilitate aşa că a trebuit să mă orientez şi am început să învăţ singură,
    am început să cunosc comunitatea de oameni interesaţi de Coreea şi de cultura
    coreeană. Am aflat de această bursă, am aplicat, şi am fost foarte încântată că
    am reuşit să iau din primul an.




    Laura spune că a întâlnit în
    Coreea situaţii imposibil de regăsit în România zilelor noastre şi un popor cu
    un simţ al responsabilităţii civice extrem de dezvoltat. Pentru ea, contactul
    cu civilizaţia coreeană nu a fost atât de dur deoarece cunoştea deja limba şi
    obiceiurile.




    Trebuie să recunosc, tocmai
    că eram un pic obişnuită din România cu comunitatea coreenilor, şocul nu a fost
    atât de mare, şocul cultural, însă m-am lovit de diverse situaţii care m-au cam
    mirat. Am fost foarte şocată de faptul că nu există coşuri de gunoi pe stradă,
    dar este curăţenie. O numesc o formă de responsabilitate civică. Am avut
    nocorul de a cunoaşte foarte mulţi oameni primitori. Experienţele cred că pot
    fi foarte diferite. Cred că cel mai important pentru a avea experienţe pozitive
    este să cunoşti un pic limba. Datorită faptului că am venit în Coreea cu un
    nivel de limbă am reuşit să evit situaţiile neplăcute create de neînţelegeri.





    Laura Stan a devenit membru şi
    coordonator al filialei LSRS din Coreea în decembrie 2020. Inactivă din 2016,
    organizaţia a fost readusă la viaţă şi numără deja şapte membri, iar potrivit
    Laurei momentul este foarte favorabil promovării culturii şi tradiţiilor
    româneşti graţie deschiderii către nou de care sud-coreenii dau dovadă în
    ultimii ani.




    M-a atras foarte mult ideea
    de a uni comunitatea de studenţi de aici şi de a face nişte proiecte care
    ulterior îi pot ajuta pe studenţi să se integreze mai bine în comunitate, să
    promovăm cultura românească aici, pentru că, coreenii nu prea au auzit de
    România, dar în acelaşi timp simt că avem posibilitatea şi poate datoria de a
    ne face ţara cunoscută. Suntem o comunitate destul de mică şi suntem foarte
    răspândiţi şi acum încercăm să strângem la un loc toţi studenţii. Am reuşit
    într-o mică măsură să facem asta deja. Oamenii s-au bucurat foarte mult că
    există un loc în care pot întâlni alţi studenţi, un loc în care se pot exprima,
    eventual un loc în care putem împreună construi nişte proiecte care să ne ajute
    şi pe viitor.





    2021, deşi aflat încă sub
    semnul pandemiei de COVID-19, va fi pentru LSRS Coreea un an al reconstrucţiei,
    iar Laura işi propune o serie de obiective ambiţioase, dar realizabile. Printre
    acestea, restabilirea legăturilor cu Ambasada României la Seul, încheierea de
    parteneriate cu diverse entităţi şi crearea unui ghid al studentului român în Coreea
    de Sud.




    Pentru 2021 ne dorim să ne
    consolidăm echipa pe plan intern, să ne consolidăm imaginea online şi să punem
    la punct nişte parteneriate cu diverse instituţii din Coreea. Desigur, Ambasada
    va fi una dintre instituţiile cu care ne dorim să fim în contact, universitatea
    la care sunt eu are un departament de limbă română şi ne dorim să încheiem un
    parteneriat şi cu acest departament şi mai există diverse instituţii adresate
    străinilor sau studenţilor străini cu care am putea colabora. Primul proiect va
    fi cel de a creea un Ghid al studentului, pentru că nu există nimic de genul
    acesta şi dorim să compilăm o bruşură pentru viitorii studenţi care vor veni
    aici cu diverse informaţii utile, de la aplicaţii pe care le pot folosi pentru
    a-şi face viaţa mai interesantă şi mai uşoară, informaţii despre vize, despre
    sistemul de învăţământ, sistemul de sănătate.





    Corona ne-a învăţat un lucru
    preţios şi anume că trebuie să fim tot timpul flexibili şi pregătiţi de orice,
    mi-a spus Laura atunci când am întrebat-o dacă îşi doreşte să revină în ţară.
    Şi da. I-ar plăcea să se repatrieze şi să le predea tinerilor studenţi cursuri
    despre cultura şi civilizaţia coreană.




    Sincer, nu mă opun ideei de a mă întoarce în România, dar
    pentru moment prefer să mă concentrez pe viitorul apropiat, pe terminarea
    studiilor aici. Mi-aş dori foarte mult să pot, de exempul în România, să
    activez în mediul universitar, să pot împărtăşi pasiunea mea pentru Coreea.
    Speranţa mea este că, într-un viitor apropiat sau îndepărtat, voi putea face
    asta    .


  • Jurnal Românesc – 13.01.2021

    Jurnal Românesc – 13.01.2021

    Președinții
    Republicii Moldova și Ucrainei, Maia Sandu şi Volodimir Zelenski, au anunţat că
    vor crea un Consiliu comun, la nivel de șefi de stat, pentru a discuta
    subiectele de pe agenda bilaterală, transmite Radio Chişinău. Cei doi lideri au
    salutat restabilirea relațiilor bilaterale la nivel de preşedinţi și au
    accentuat importanța strategică a cooperării dintre cele două state. Sandu şi
    Zelenski au discutat și despre necesitatea îmbunătățirii legăturilor economice,
    în domeniul ecologic, energetic şi au abordat și subiectul proiectului de
    construcție a unei magistrale care să lege cele două capitale, inclusiv
    construcția unui pod peste Nistru în regiunea orașului Soroca. De asemenea,
    liderii de la Chişinău şi Kiev au vorbit despre viziunile comune în privința
    integrării europene a celor două state, precum și despre provocările legate de
    securitatea națională și regională. Maia Sandu s-a aflat pe 12 ianuarie în
    vizită oficială în capitala Ucrainei, ocazie cu care a avut întrevederi şi cu
    şeful guvernului ucrainean şi cu preşedintele Radei Supreme la Kiev.




    Consiliul
    Național al Românilor din Ucraina a transmis un memoriu miniștrilor Educației
    și de Externe ai Ucrainei, dar și omologilor acestora din România și Republica
    Moldova privind situația școlilor aşa-zis moldovenești din regiunea Odesa,
    informează Agenţia BucPress. Consiliul, o uniune civică ce reunește peste 20 de
    societăți culturale și organe de presă din regiunile Cernăuți, Odesa,
    Transcarpatia și Kiev, cere anularea tuturor deciziilor directorilor de școli
    din regiunea Odesa privind introducerea, începând cu anul de învățământ
    2020/2021, a cotelor lingvistice ucrainene în școlile cu predare în limba
    română sau aşa-zisa limbă moldovenească. Semnatarii arată că aceste cote
    lingvistice au fost introduse discret în pofida opiniei exprimate de Comisia de
    la Veneția şi a promisiunilor făcute de oficiali ucraineni omologilor din
    România și Republica Moldova.

    Consiliul mai solicită revenirea la educaţia în
    limba română în școlile din regiunea Odesa nu în așa-zisa limbă
    moldovenească. Considerăm abuzivă redenumirea, în anul 1998, a
    limbii române drept limbă moldovenească, și introducerea ei în școli sub
    această denumire improprie, impusă politic, fără nicio consultare prealabilă cu
    elevii, părinții, profesorii și directorii, se precizează în memoriu.
    Consiliul Național al Românilor din Ucraina a cerut, totodată, unificarea în
    cel mai scurt timp a programelor de învățământ ale școlilor cu predare în limba
    română din regiunile Cernăuți, Transcarpatică și Odesa, care în prezent sunt
    divizate artificial în instituții cu educația în limbi diferite română şi
    moldovenească. Aproape 410.000 de români trăiesc în Ucraina şi reprezintă a treia
    etnie din statul vecin după ucraineni şi ruşi.




    Filiala din
    Italia a Ligii Studenţilor Români din Străinătate organizează o nouă ediţie a
    Atelierului de Lectură, eveniment cultural desfăşurat online în fiecare lună
    începând din aprilie 2020. Organizatorii propun, pe 28 ianuarie, o călătorie în
    fascinanta perioadă La Belle Epoque, alături de scriitoarea Cella
    Serghi şi romanul acesteia Pânza de păianjen, publicat în 1938.
    LSRS transmite că, deşi Cella Serghi este mai puţin cunoscută publicului tânăr,
    doreşte să arunce o nouă lumină asupra scriiturii ei de o eleganţă aparte.
    Atelierul de Lectură este coordonat de Alexandra Chilian, studentă la
    psihologie la Universitatea Sapienza din Roma şi membră LSRS Italia. Proiectul,
    care se desfăşoară cu patronajul Ambasadei României în Italia, s-a născut din
    dorinţa studenţilor LSRS de a promova literatura română în diaspora. Întâlnirea
    din 28 ianuarie a Atelierului de Lectură va începe la ora 18.00, ora Italiei,
    şi va fi transmisă pe paginile de Facebook şi Instagram ale LSRS Italia.




    Expoziția în aer
    liber Memoriile Cetății. Trei ani de intervenții artistice în cartierele
    Timișoarei este deschisă în spațiul exterior al Institutul Cultural Român
    de la Varșovia şi al Ambasadei ţării noastre în Polonia. Realizată împreună cu
    Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii, manifestarea reuneşte 21 de
    planșe de mari dimensiuni, care prezintă prin imagine şi text demersurile
    socio-artistice realizate în oraşul de pe Bega, menite să-l transforme cultural
    și să-l pregătească pentru momentul 2023. În 2016, Timișoara a câștigat titlul
    de Capitală Culturală Europeană 2021, însă pandemia de COVID-19 a dus la
    amânarea evenimentelor pentru 2023. Expoziția de la Varșovia își propune să
    prezinte produsele culturale create în perioada 2018-2020, cu accent pe arta
    stradală și muralurile care spun istoria și relevă specificul orașului.
    Proiectul are în vedere crearea un traseu de street art în Timișoara.
    Memoriile Cetății a ajuns anul acesta la a 3-a ediție. În 2018, a
    avut ca temă Centenarul Marii Uniri, iar în 2019, Revoluția.
    Expoziţia poate fi vizitată până pe 28 februarie.

  • Un viitor medic, la cârma LSRS Austria

    Un viitor medic, la cârma LSRS Austria

    Roxana Corbu are
    21 de ani şi, în prezent, conduce filiala din Austria a Ligii Studenţilor
    Români din Străinătate. S-a născut la Oradea şi după ce a absolvit liceul, în
    urmă cu trei ani, a plecat în Austria unde studiază medicină la Universitatea
    din Viena. Spune că a intenţionat dintotdeauna să înveţe peste hotare şi a fost
    atrasă de sistemul de învăţământ din statele germane. Deşi locuieşte de câţiva
    ani în capitala austriacă, recunoaşte că şi acum are dificultăţi de acomodare.




    Sunt de trei
    ani în Austria şi pot să spun că în continuare îmi este dificil să mă
    obişnuiesc în anumite privinţe. Ca sistem de învăţământ şi sistem medical chiar
    nu am ce să comentez. Singura mea problemă, să-i spun aşa, este partea socială.
    Austriecii nu sunt ca noi cu sângele latin şi sunt mai închişi. Iniţial am
    crezut că este practic o problemă cu noi străinii, dar nu. Ei sunt aşa şi între
    ei. Fiecare cu treaba lui la facultate, la lucru, toată lumea e drăguţă, dar
    mai mult de atât nu.





    Roxana este
    membru al Ligii de un an şi conduce filiala din Austria din această vară,
    organizaţie care numără, în prezent, 12 membri. Spune că LSRS Austria are o
    relaţie destul de rece cu reprezentanţa diplomatică a României la Viena,
    situaţie pe care nu şi-o poate explica, dar pe care se străduieşte să o
    îndrepte.




    Noi suntem o
    organizaţie destul de informală. Filiala Austria se bazează pe interacţiunea
    dintre noi, în sensul că facem evenimente mici între noi. Nu avem o relaţie
    foarte apropiată cu ambasada, din păcate. Acum încercăm să ne conectăm cu
    ambasada să ne ajute la anumite proiecte pe care dorim să le desfăşurăm. Dar
    până acum filiala Austria a fost în umbră, să zic aşa, şi asta dorim să
    îmbunătăţim în viitor. Lucrăm să fim şi noi mai auziţi.





    În anii
    precedenţi, LSRS Austria a organizat un eveniment intitulat Meet the
    Experts, proiect prin care
    studenţii români din Viena erau încurajaţi să intre în contact cu români care
    şi-au construit o carieră de succes în Austria. Manifestarea a abordat de-a
    lungul timpului teme diverse, dar apariţia noului coronavirus şi a
    restricţiilor impuse în Europa au făcut imposibilă punerea în scenă a unei noi
    ediţii.




    Proiectul a
    început acum câţiva ani. Se aduceau persoane destul de cunoscute din anumite
    domenii, din inginerie, din arhitectură şi se făcea o sesiune ca un workshop, o
    sesiune destul de infor    mală cu întrebări, răspunsuri. Puteai să ai acces în
    domeniu. Ultima ediţie a fost anul trecut, în ianuarie 2019.





    Am întrebat-o pe
    Roxana dacă intenţionează să se întoarcă în ţară şi să profeseze. Mi-a spus că
    nu a exclus niciodată această opţiune, dar că revenirea acasă nu se află, cel
    puţin momentan, printre priorităţi. Ce-ar trebui să se întâmple în România
    pentru ca ea să practice medicina în ţară?




    Să fie un alt
    respect, atât faţă de student cât şi faţă de medic. Aici are studentul un mult
    mai mare respect din partea profesorului, iar la partea cu respectul faţă de
    medici, mi se pare că în România nu se pune în valoare munca medicilor în
    general şi mi se pare că se aruncă o aliură negativă asupra domeniului sanitar.
    Da, sgur că fiecare pădure are şi uscăciuni, dar nu poţi să generalizezi având
    în vedere că, să zicem, zece medici din o sută fac lucruri pe care nu ar zrebui
    să le facă. Până la urmă poţi să câştigi şi în România poţi să câştigi şi în
    străinătate.





    Până la o
    potenţială repatriere, Roxana Corbu şi-a stabilit o serie de priorităţi şi
    lucrează cu râvnă pentru a-şi transforma un vis în realitate.




    Visul meu ar fi
    să profesez în Elveţia. Momentan pentru mine este importantă cariera. Doresc să
    fiu cea mai bună variantă a mea în momentul de faţă, să ştiu că dau tot ce pot
    în anii ăştia în care sunt pe băncile facultăţii şi trebuie să asimilez
    informaţia pentru ca după aceea să-mi fie mai uşor.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Protocol de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe și Liga Studenților Români din Străinătate, în vederea promovării în străinătate a imaginii României. Interviu cu Robert Stredie, preşedintele LSRS.


  • Studenţi români în străinătate

    Studenţi români în străinătate

    Tinerii din România sunt tot mai
    interesaţi să studieze în străinătate. Dacă în anul 2000 învățau în
    universitățile din afara țării 12.500 de studenți români, anul trecut
    erau aproximativ 37.000 de tineri care studiau în
    străinătate, conform datelor furnizate de UNESCO. Cele mai căutate universităţi
    sunt cele din Marea Britanie unde taxele pot fi acoperite de studenţi prin
    împrumuturi de la stat, care se restituie după finalizarea studiilor, după
    angajare. În Marea Britanie se află aproape un sfert din totalul studenţilor
    români în străinătate. Dacă în 2016 erau cam 10.000 de români, acum
    sunt aproximativ 15.000.


    Următoarele destinații preferate de
    tinerii români sunt Italia, Franța, Danemarca și Olanda, țări cu comunități
    importante de români, cu limbi asemănătoare sau cu sisteme educaționale foarte
    bune și ușor accesibile pentru tinerii din România. În Olanda, taxele de studii sunt foarte mici, iar
    în Danemarca educația este chiar gratuită. Pe lângă accesibilitate în
    ceea ce priveşte plata studiilor, universităţile din străinătate reuşesc să
    atragă tinerii din România şi prin faptul ca au o gamă variată de programe
    de studiu care pun accent pe latura practică, dar care oferă studenţilor burse
    şi alte facilităţi. Mulţi tineri intră în programe de internship, iar apoi au
    ocazia să îşi găsească un loc de muncă în cadrul companiilor. Pe de altă parte,
    studiile arata că, până în 2030, inteligenţa artificială şi computerele
    vor înlocui oamenii în multe meserii. Tinerii ştiu asta şi se orientează către
    acele universităţi care îi vor pregăti pentru meseriile viitorului. Este
    si cazul lui Robert care a plecat în Olanda pentru studii în domeniul
    calculatoarelor:


    Întotdeauna m-a interesat domeniul roboticii
    şi al inteligenţei artificiale. E ceva nou şi de viitor. Am aflat că în Olanda
    pot studia aşa ceva, mai precis la
    Universitatea Groningen. Este o universitate de cercetare care şi-a
    dezvoltat programe educaţionale cu accent pe inovație și calitate. Am multe ore de practică… Nu ştiu dacă
    o să revin în ţară după terminarea studiilor.



    Matei a fost olimpic la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din
    Capitală şi studiază de 4 ani în Marea Britanie. L-am întrebat de ce a ales drumul străinătăţii: Motivul
    pentru care am ales să studiez în străinătate a fost pentru că voiam să
    încerc ceva nou. Oricum îmi doream să călătoresc şi am zis că plecând în Anglia
    la studii le pot îmbina pe cele două.. În plus, în Anglia este acest curs de
    criminologie-psihologie pe care nu-l găseşti în România. Sunt şi multe diferenţe între sistemul de învăţământ
    românesc şi cel britanic. În Anglia găseşti o varietate mult mai mare de
    cursuri, iar relaţia dintre profesor şi student este mult mai relaxată… ceea ce
    scade puţin din tensiunea dintre profesor şi elev. Pe lângă asta, pot spune că avem
    mult mai puţine ore de curs. Anul acesta am 7 ore de curs pe saptămână, iar în
    restul timpului studiez individual, ceea ce mi se pare grozav… Aici oamenii
    sunt foarte deschişi la minte, singura dificultate a fost să fiu departe de
    familie, însă mi se pare că e un pas natural pentru fiecare să-şi deschidă
    aripile, la un moment dat, şi să plece
    de acasă…



    L-am mai întrebat pe Matei ce are de
    gând să facă după terminarea studiilor. Se va întoarce în România? Nu ştiu foarte sigur, pentru că lumea e mare. Asta
    este prima ţară străină în care locuiesc. Sunt deschis la orice oportunităţi
    care apar, poate chiar să mă întorc în România, poate să plec şi în alte ţări…
    cine ştie..? Nu vreau să mă simt blocat de graniţele ţării.


    Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) vine în sprijinul
    studeţilor români din diaspora prin încurajarea şi informarea cu privire la
    oportunităţile de studiu în străinătate şi, mai ales, încurajarea şi
    facilitarea întoarcerii în ţară la finalizarea studiilor. Robert Stredie, preşedintele LSRS:

    Facem lobby la politicieni
    pentru a schimba şi a aduce legi favorabile studenţilor români din străinătate. În acest moment, Comisia de
    Constituţionalitate din Senat a făcut un draft de lege în care este
    inclusă şi măsura pentru care noi am militat, şi anume studentul român din
    străinătate să beneficieze de transport gratuit cu trenul în ţară pe perioada
    vacanţelor. Pe lângă lobby facem şi proiecte pentru a aduce în acelaşi loc studenţi români de
    pretutindeni. Şi din ţară, şi din străinătate. Vrem să conectăm mult mai mult
    studenții din străinătate cu comunitatea din România, pentru că ei, atunci când
    ajung acolo, sunt deconectaţi de tot ce înseamnă România, sunt rupţi de ţară.

    Astfel,
    avem proiecte precum Summer Camp unde, în fiecare vară, în judeţe diferite din ţară, încercăm să
    aducem studenţii din ţară şi străinătate şi să facem traninguri şi tot felul de
    activităţi împreună. De asemenea, premiem excelenţa la Gala studenţilor români din străinătate, la fiecare început de an, dar organizăm şi
    dezbateri pe teme de interes a acestor studenţi. O să avem, la anul, Forumul studenţilor
    români de pretutindeni unde vom
    dezbate Legea educaţiei şi teme legate, de exemplu, de sistemul universitar de
    medicină, care este foarte bun încât vin şi
    studenţi străini aici, dar şi
    altele care nu merg atât de bine..


    În această vară, Liga Studenţilor
    Români din Străinătate şi Romanian Business Leaders, prin proiectul
    RePatriot, au semnat un protocol în vederea dezvoltării pe proiecte
    de interes comun, pentru conectarea mai bună a românilor de pretutindeni cu
    ţara. Vor fi realizate programe de internship-uri în companii
    româneşti, pentru 2020, astfel încât studenţii cu iniţiativă să vină să
    investească şi să dezvolte România.

  • Jurnal românesc – 05.08.2019

    Jurnal românesc – 05.08.2019

    Ministerul Afacerilor Externe şi-a exprimat surprinderea şi
    dezamăgirea pentru modul în care prim-ministrul bulgar, Boiko Borisov,
    s-a referit la turiştii români despre care a spus, potrivit presei de la sud de
    Dunăre, că au adus pesta porcină în ţara sa. Dincolo de argumentele
    tehnice ce vor fi oferite de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
    pentru Siguranţa Alimentelor pentru a răspunde la afirmaţiile nefericite ale
    premierului Bulgariei, Boiko Borisov, nu putem să nu ne manifestăm surprinderea
    şi dezamăgirea pentru modul în care premierul bulgar s-a referit la turiştii
    români, mai ales în condiţiile în care aceştia contribuie substanţial la PIB-ul
    Bulgariei    , se arată într-o declaraţie a MAE, postată pe Facebook.

    Premierul
    bulgar a declarat în weekend că este sigur că turiştii români au adus pesta
    porcină în Bulgaria. Zilnic, 57.000 de automobile intră prin podul
    dunărean. Nu avem ce face, au bani oamenii. Se plimbă, mănâncă şi aruncă
    gunoaie, iar noi curăţăm, curăţăm    , a spus Borisov. Autorităţile de
    frontieră bulgare au transmis luni că, pentru limitarea extinderii pestei
    porcine africane, sunt interzise importurile de materii prime sau produse
    alimentare de origine animală care conţin carne de porc fără documentaţia
    veterinară corespunzătoare. Poliţia anunţă că românii care vor să intre în
    Bulgaria pot fi supuşi controlului fizic al mijlocului de transport, iar orice
    produse identificate ca neconforme pot fi confiscate.




    Ministerul Afacerilor Externe îi informează pe românii care se află
    sau intenţionează să călătorească în Grecia că autorităţile elene au avertizat
    asupra riscului contractării virusului West Nile. 25 de cazuri de îmbolnăvire
    au fost raportate până în prezent, iar 2 persoane au decedat. Oamenilor le este
    recomandat să poarte îmbrăcăminte care să acopere cea mai mare parte a corpului
    şi să folosească spray-uri împotriva insectelor. Regiunile afectate până în
    prezent sunt Katerini, Topeiros Xanthi, Nestos Kavala, Larisa, Sofades
    Kaditsas, East Attica şi Spata.

    MAE anunţă că cetăţenii români pot solicita
    asistenţă consulară 24 de ore din 24 la numărul de telefon al Ambasadei
    României la Atena +30 210 67 28 879. De asemenea, românii care se confruntă cu
    o situaţie de urgenţă au la dispoziţie, în acelaşi regim, telefonul Ambasadei
    României în Republica Elenă +30 697 89 96 222 şi cel al Consulatului General al
    României la Salonic +30 690 64 79 076. Ministerul de Externe recomandă totodată
    consultarea paginilor de internet atena.mae.ro, salonic.mae.ro şi reaminteşte
    de existenţa aplicaţiei Călătoreşte în siguranţă, disponibilă la
    adresa www.mae.ro, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.




    Liga Studenţilor Români din Străinătate organizează, în perioada
    9-11 august la Covasna, Summer Camp-ul LSRS, eveniment dedicat tuturor
    studenţilor români din ţară şi din străinătate. Manifestarea se va desfăşura la
    Centrul de Agrement Pădureni şi, potrivit organizatorilor, va reprezenta o
    ocazie valoroasă de conectare, dezbatere şi parteneriat între tineri români de
    pretutindeni. Prima ediţie a acestui proiect va fi marcată printr-un acord de
    colaborare între studenţii români din străinătate, cei din ţară şi colegii lor
    din Republica Moldova. Detalii se regăsesc pe pagina de Facebook a
    evenimentului. Tabăra de Vară LSRS este realizată şi cu ajutorul Romanian
    Business Leaders, RePatriot, Lumea Geospaţială PatriotFest şi Direcţia
    Judeţeană pentru Sport şi Tineret Covasna. Liga Studenţilor Români din
    Străinătate este o organizaţie neguvernamentală, apolitică ce le oferă
    studenţilor şi absolvenţilor români de peste hotare un cadru deschis pentru
    dialog şi acţiune şi care promoveză iniţiativa, profesionalismul şi
    solidaritatea.

  • Jurnal românesc – 16.11.2017

    Jurnal românesc – 16.11.2017

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a dat, joi, startul înscrierilor pentru a treia etapă a proiectului pilot Descoperă şi Cunoaşte România, care se va desfăşura în Bucureşti, în perioada 8-10 decembrie. Depunerea dosarelor se face până la data de 3 decembrie. Pentru înscrieri participanţii trebuie să aibă între 18 – 35 ani, să aibă cunoştinţe de bază ale limbii române, să aibă rezultate şi aptitudini deosebite în sport, muzică, arte plastice, să aibă rezultate remarcabile în promovarea identităţii româneşti, să fie membri activi sau simpatizanţi ai mediului asociativ românesc din ţările de reşedinţă şi să se implice în activitatea acestora. Primele două etape ale proiectului s-au desfăşurat în perioadele 13-15 octombrie, respectiv 10-12 noiembrie, fiecare etapă implicând câte 100 participanţi etnici români din Republica Moldova. Ediţiile viitoare se vor adresa celorlalte comunităţi româneşti din afara graniţelor.



    Iniţiativa legislativă care prevede modificarea articolului din Constituţia Republicii Moldova şi introducerea sintagmei limba româna’ în locul celei moldoveneşti’ a fost avizată pozitiv, miercuri, de Comisiiile parlamentare pentru cultura, educatie şi mass-media, respectiv cea pentru protecţie socială, sănătate şi familie, informează Radio Chişinău. Această iniţiativă legislativă a fost înregistrată în Parlamentul Rep.Moldova cu semnăturile liberal-democraţilor, liberalilor, popular-europenilor şi ale unor deputaţi democraţi.Curtea Constituţională a dat aviz pozitiv proiectului la sfârşitul lunii trecute. Asta, după ce, în 2013, magistraţii Curţii au decis că denumirea corectă a limbii de stat în Republica Moldova este limba româna şi că textul Declaraţiei de Independenţă în care se spune că limba oficiala este româna prevalează în raport cu textul Legii Supreme, adoptat câţiva ani mai târziu.



    Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) informează studenţii şi absolvenţii români care au studiat în străinătate în anul universitar 2016-2017 că termenul-limită de înscriere pentru ‘Premiile LSRS pentru Excelenţă Academică în Străinătate’ se prelungeşte până la data de 1 decembrie 2017. În cele 15 zile rămase, studenţii români cu rezultate excepţionale în străinătate se pot înscrie în concurs prin trimiterea unui email la adresa studentulanului@lsrs.ro. De asemenea, LSRS oferă tuturor celor care cunosc studenţi cu rezultate deosebite posibilitatea de a contribui la recunoaşterea valorii lor prin completarea unui formular de recomandare. Candidaţii pentru categoria ‘Studentul Român Erasmus al Anului’ vor fi nevoiţi să descarce, completeze şi ataşeze formularul de candidatură ‘Call for Applications Erasmus’ (se va descărca de pe http://gala.lsrs.ro/concurs/). Înmânarea premiilor va avea loc în cadrul Galei Studenţilor Români din Străinătate, eveniment ce se va desfăşura pe 4 ianuarie 2018 la Palatul Parlamentului. Proiectele derulate de LSRS au ca obiectiv principal să ofere studenţilor români din străinătate un cadru de dialog şi recunoaştere prin susţinerea intereselor acestora şi promovarea meritelor lor în societatea românească actuală. LSRS încurajează păstrarea legăturii cu România şi promovarea unei imagini pozitive a ţării noastre peste hotare, prin intermediul acestor modele de excelenţă şi profesionalism.