Tag: Lucia Hossu-Longin

  • Docu-film su Esperimento Pitești chiude Festival Propatria 2021

    Docu-film su Esperimento Pitești chiude Festival Propatria 2021

    Sarà la proiezione del docu-film “La “rieducazione” di Pitești – Il dramma di unintera generazione” della regista e giornalista Lucia Hossu Longin della tv pubblica romena a chiudere lXI edizione del Festival Internazionale Propatria – Giovani Talenti Romeni. La rassegna è iniziata il 29 novembre con un concerto ospitato dalla Basilica di San Petronio di Bologna, in occasione della Festa Nazionale della Romania, celebrata il 1 dicembre, per proseguire con una rosa di concerti a Roma. La proiezione del docu-film con sottotitoli in italiano, che rappresenta un omaggio alla memoria delle vittime della Rivoluzione romena del dicembre 1989 e della Resistenza al regime comunista, sarà ospitata il 16 dicembre, dalle ore 17:30, dalla Biblioteca Franco Basaglia di Roma (Via Federico Borromeo 67). Levento è organizzato dallAccademia di Romania in Roma, insieme alla Fondazione Culturale Memoria – Filiale di Argeș, allAssociazione culturale romeno-italiana Propatria e alle Biblioteche di Roma.



    Un film della serie “Il memoriale della sofferenza”, creato dalla conduttrice televisiva Lucia Hossu Longin stessa, che ricorda il più selvaggio esperimento di tortura e lavaggio del cervello della storia moderna, svolto dalle autorità comuniste romene dal 1949 al 1952 nel carcere di Piteşti, città della Romania meridionale. Lorrendo Esperimento Piteşti, concepito dal regime ateista secondo il modello sovietico, era destinato a “rieducare” le élite romene, cancellando la propria identità per far posto a quella di stampo bolscevico. Centinaia di studenti hanno vissuto linferno in quel carcere, dove venivano seviziati in modo brutale e continuo, costretti, a loro volta, a torturare i compagni.



    “Dobbiamo ringraziare prima di tutto la Fondazione Culturale Memoria – Filiale di Argeș, la quale ha ideato e sponsorizzato le sei puntate del film “La “rieducazione” di Pitești – Il dramma di unintera generazione”, realizzato in modo ineccepibile da Lucia Hossu Longin”, spiega a Radio Romania Internazionale la vicedirettrice dellAccademia di Romania in Roma, Oana Boşca-Mălin. “E un dovere proporre al pubblico della comunità romena, ma anche al pubblico italiano, questo fenomeno unico che Aleksandr Solženicyn, nel suo celebre “Arcipelago Gulag”, considerava come la più teribile barbarie del mondo contemporaneo”, ricorda la vicedirettrice dellAccademia di Romania.



    Laccesso del pubblico allevento si svolgerà in ottemperanza alle norme sanitarie vigenti, precisano gli organizzatori.




  • Jurnal românesc – 27.01.2020

    Jurnal românesc – 27.01.2020

    Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a participat la ceremoniile organizate la Chişinău cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române. Diplomatul a subliniat relaţiile deosebite dintre România şi Republica Moldova şi a rememorat importanţa evenimentului de acum 161 de ani. “E un moment definitoriu în istoria poporului român, în istoria României. Decizia de acum 161 de ani a fost la vremea ei una vizionară. Astfel s-au creat bazele României moderne”, a afirmat ambasadorul. La manifestările dedicate Unirii Principatelor Române au participat istorici, oameni de cultură şi elevi, care s-au adunat în faţa monumentului lui Alexandru Ioan Cuza, de pe Bulevardul Cuza Voda din Chişinău, au depus flori şi au interpretat cântece patriotice. Potrivit Radio Chişinău, Daniel Ioniţă a făcut referire şi la o eventuală unire a României cu Republica Moldova. “Unirea, dacă vreţi, o faceţi dumneavoastră! Noi, în România, nu avem o problemă cu asta. Dumneavoastră aici trebuie să vă lămuriţi ce anume vreţi”, a afirmat ambasadorul. El a precizat că ţara noastră a fost, este şi va fi alături de Republica Moldova şi o va susţine pe calea europeană.



    Unul dintre directorii festivalului One World Romania, Andrei Rus, participă la Festivalul Internațional de Film Documentar de la Budapesta, care are loc între 27 ianuarie și 2 februarie, la Cinema City Arena. Românul este invitat în calitate de membru al juriului alături de personalități marcante din lumea artei internaționale și din Ungaria. Manifestarea de la Budapesta prezintă unele dintre cele mai bune filme documentare şi pune la dispoziţia creatorilor o platformă pentru dialog cu publicul. Festivalul acordă premii substanțiale pentru producţiile încadrate în patru secțiuni tematice de filme documentare de lung metraj și patru categorii de scurtmetraje realizate de tineri cineaști. Reprezentanţa Institutului Cultural Român în capitala ungară este partenerul acestei a 6-a ediții a Festivalului Internațional de Film Documentar.



    Alianţa pentru Unirea Românilor, o entitate politică înfiinţată la 1 decembrie 2019 de fostul preşedinte al Platformei Unioniste “Acţiunea 2012”, George Simion, anunţă că s-a lansat şi în Italia, ţară care găzduieşte cea mai mare comunitate de români din diaspora, oficial peste 1,2 milioane. Reprezentanţii formaţiunii transmit că îşi propun să candideze la alegerile locale din Italia. Alianţa are deja filiale în regiunile Emilia-Romagna, Lombardia, Lazio, Marche, Piemont, Sicilia şi Toscana şi lucrează la constituirea de filiale în alte 13 regiuni ale Italiei. “Ne propunem să schimbăm politica pentru generaţiile viitoare (…) Avem o ţară de crescut, de reîntregit, de dezvoltat în aşa fel încât să fim toţi mândri de ea”, a declarat coordonatorul A.U.R. Italia, Victoria Grosu-Vremeş. Copreşedintele A.U.R., George Simion, a precizat că au fost înfiinţate filiale şi în Marea Britanie şi Spania şi că urmeză să fie constituite reprezentanţe în Germania, Elveţia şi Franţa.



    Regizorul de televiziune Lucia Hossu-Longin, creatoarea proiectului “Memorialul Durerii”, este invitat special al conferinţei “România dincolo de granițe”, care se desfăşoară la Bruxelles, pe 28 ianuarie. Cunoscuta autoare îşi va lansa cartea “Oameni mari care au făcut România Mare”, dedicată personalităţilor care au contribuit la Marea Unire din 1918. Evenimentul, organizat de European Centre for Romanian Unity în parteneriat cu Europanova și Liga Studenților Români în Străinătate, filiala Belgia, are loc la sediul Parlamentului European. În cadrul manifestării, jurnaliștii și activiștii basarabeni Alina Panico și Alexandru Rotaru vor discuta despre modalităţi prin care pot fi apărate la nivelul Uniunii Europene drepturile românilor de peste Prut și din regiunile istorice. Totodată, la sediul Europanova va avea loc premiera europeană a filmului documentar “Ambasadorul Vasile Stoica în America – slujind Unirea”, realizat de Lucia Hossu-Longin. Proiecţia va fi urmată de întrebări și discuții cu publicul.



    Relaţiile transfrontaliere dintre România şi regiunea ucraineană Transcarpatia s-au îmbunătăţit în ultima perioadă datorită desfăşurării unor proiecte sprijinite de Consulatul României de la Solotvino, care urmăresc îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonă. Este vorba despre proiecte sociale, a precizat consulul României la Solotvino, Florin Pârvu, în principal pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere în zona de frontieră, de protecţie a mediului pe râul Tisa şi de modernizare a unităţilor medicale din Sighetu Marmaţiei şi Transcarpatia. Demnitarul român a declarat că a încurajat mediul asociativ şi organizaţiile neguvernamentale, Consiliul Local şi instituţiile publice din România să participe la accesarea de fonduri europene şi a apreciat că toate iniţiativele aduc “un plus valoare” vieţii întregii comunităţi din Transcarpatia.

  • 30/o caduta comunismo: La memoria del dolore e l’autrice Lucia Hossu-Longin all’Accademia di Romania

    30/o caduta comunismo: La memoria del dolore e l’autrice Lucia Hossu-Longin all’Accademia di Romania

    Lungo il mese di dicembre, lAccademia di Romania in Roma dedica al 30/o anniversario della caduta del regime comunista una rosa di eventi da non perdere. Il primo appuntamento, in programma il 5 dicembre, dalle ore 19.00, presenterà al pubblico la serie televisiva “La memoria del dolore – Una storia che non viene insegnata a scuola”, ideata dalla regista e autrice televisiva Lucia Hossu-Longin.



    Si tratta del primo progetto di documentari televisivi dedicato al periodo comunista in Romania che, a partire dal 1991, ha presentato la più complessa e rigorosamente documentata radiografia di quei tempi, precisamente tra la fine della Seconda Guerra Mondiale e i primi anni 90, come ricorda lAccademia di Romania.



    Alla presenza dellautrice stessa, nel corso dellevento ospitato il 5 dicembre dallAccademia di Romania, verrà proiettato il documentario “21 fotogrammi passati alla storia”, che racconta tramite immagini depoca autentiche la rivolta del dicembre 1989 nella città di Cluj-Napoca. I produttori del film firmato da Lucia Hossu-Longin sono Dan Necșulea e Alexandru Munteanu, con la fotografia di Valentin Ilie e il montaggio di Sebastian Chelu.



    “Quello che presentiamo non è soltanto la serie e il suo concetto, oppure un episodio collegato alla Caduta del Muro e del comunismo, ma è anche la storia della lotta contro il comunismo, ha spiegato a Radio Romania Internazionale la vicedirettrice responsabile per i programmi di promozione culturale dellAccademia di Romania, prof.ssa associata dr. Oana Boşca-Mălin.



    30 anni dopo il crollo del regime comunista, la Romania è membro della NATO e dellUnione Europea. Il cluster EUNIC, che riunisce gli istituti di cultura nazionali dellUE, ha offerto ottime opportunità di promozione culturale. Nel 2019, lAccademia di Romania in Roma ha ricoperto la presidenza di turno del cluster EUNIC della capitale italiana, il che ha portato esperienze particolarmente arricchenti, soprattutto nel contesto del semestre romeno di Presidenza del Consiglio dellUE, ha spiegato ancora Oana Boşca-Mălin.



    Il 4 dicembre, la vicedirettrice dellAccademia di Romania è stata ospite, accanto allex presidente della Commissione Cultura dellEuroparlamento, Silvia Costa, al dibattito “La Biblioteca Europea, un ponte tra lingue e culture diverse”, a cura di Biblioteche di Roma, che ha aperto la 18/a edizione della Fiera nazionale “Più libri, più liberi”. Unedizione che concede ampi spazi allidea di europeità, e i progetti promossi dal cluster EUNIC hanno rappresentato uno dei temi affrontati, ha aggiunto la vicedirettrice dellAccademia di Romania in Roma.




  • Kämpfer für die Freiheit: Corneliu Coposu (1914-1995)

    Kämpfer für die Freiheit: Corneliu Coposu (1914-1995)

    Corneliu Coposu war der Exponent der rumänischen Politik, der Mann, der die Verbindung zum demokratischen Rumänien aus der Zeit vor der Machtübernahme durch die Kommunisten aufrechterhielt. An der Seite von Ex-König Mihai I. leistete Coposu nach der Wende einen beträchtlichen Beitrag zur Wiedergeburt des demokratischen Geistes in Rumänien. Die rumänische Gesellschaft fühlt sich ihm zutiefst verpflichtet, weil er als Vorbild diente, für seine Überzeugung, dass man sich die Freiheit, Gerechtigkeit und Ehre erkämpfen muss, für die Rechtschaffenheit und Hingabe, mit der er seinen Kameraden im rumänischen Gulag folgte. Für all das bekam er den Beinamen Der Senior“.



    Corneliu Coposu wurde am 20.Mai 1914 als Sohn eines griechisch-katholischen Priesters im Nordwesten Rumäniens geboren. Er studierte Jura und promovierte in Rechtswissenschaften an der Universität Klausenburg. Coposu sollte später zum engen Vertrauten des Anführers der Christlich-Demokratischen und Nationalen Bauernpartei (PNŢCD), Iuliu Maniu, werden. Ihm diente er als persönlicher Sekretär. Am 14. Juli 1947 wurden Coposu und die gesamte Führung der Bauernpartei infolge einer Inszenierung der kommunistischen Regierung verhaftet. Er wurde zu lebenslänglicher Zwangsarbeit verhaftet und nach einer 17-jährigen Haft 1964 freigelassen. Davon hatte Coposu 9 Jahre in vollständiger Isolationshaft im berühmt-berüchtigten Gefängnis von Râmnicu Sărat verbracht.



    Und dennoch überlebte der Politiker das Vernichtungsregime, dem die rumänische Demokratie nach 1945 ausgesetzt worden war. Die Journalistin Lucia Hossu-Longin fragte Coposu in einem Interview 1993, ob er einen anderen Weg wählen würde, wenn er die Zeit zurückdrehen könnte.



    Nein. Ich habe mich einer Gewissensprüfung unterzogen, habe alle Leiden, das ganze Elend Revue passieren lassen, das ich während meiner Haftzeit und während meiner Verfolgung nach der Freilassung erlebt habe, und ich glaube, ich hätte keine andere Wahl gehabt. Ich würde mich mit geschlossenen Augen für dasselbe Schicksal entscheiden. Wahrscheinlich ist unser Schicksal bereits vorher besiegelt. Ich bin kein Fatalist, aber ich glaube, dass, wenn mir Alternativen vor die Augen geführt werden sollten, ich genau dieselbe Vergangenheit wählen würde, die ich erlebt habe und die ich gelassen wiederholen würde.“




    Eine Begegnung mit derartigen Menschen ist ein Privileg. Die höchste existentielle Erfahrung war das Gefängnis, für Corneliu Coposu war es die Justizvollzugsanstalt in Râmnicu Sărat.



    Das Gefängnis in Râmnicu Sărat hatte 34 Zellen, davon jeweils 16 im Erdgeschoss und im ersten Stock, die durch ein Drahtnetz voneinander getrennt waren. Dann gab es noch zwei seitliche Zellen und weitere Strafzellen im Untergeschoss. Jede Zelle war 3 Meter lang und 2 Meter breit. Sie waren wie Zellen eines Wabengebildes, nebeneinander aufgestellt. In 3 Metern Höhe war ein kleines, unzugängliches Fenster, 45×30 Zentimeter gro‎ß, mit einem Rolladen davor, das kein Tageslicht zulie‎ß. Es gab eine 15 Watt-Birne, die ununterbrochen an war und die im Inneren ein gruftartiges Licht spendete. Eine Heizung gab es nicht, der Knast stammte vom Anfang des 20. Jahrhunderts, es hatte sehr dicke Mauern. Der Komplex war von zwei Reihen von Mauern umgeben, die 5-6 Meter hoch waren, dazwischen war ein Kontrollstreifen. Entlang der zweiten Mauer waren die Wachtürme, in denen bewaffnete Soldaten standen.“




    Das totalitäre Regime betrachtete die Menschen nicht als Wesen mit Vornamen und Familiennamen, sondern als Zahlen. Corneliu Coposu erinnerte sich 1993 an sein Leben und das Leben anderer im Gefängnis.



    Jedem Gefangenen wurde eine Nummer zugewiesen, das war auch die Zellen-Nummer. Keiner hatte einen Namen, unsere Namen waren unbekannt. Wir wurden nach unserer Zellen-Nummer identifiziert. Jeder Gefangene war allein in der Zelle und jedwedes Gespräch und jedwede Beziehung zu anderen Gefangenen aus anderen Zellen war ausgeschlossen. Lange Zeit wurde durch das Morsealphabet, durch Schläge gegen die Wand kommuniziert. Dieses System flog dann auf und die Haftinsassen wurden hart bestraft. Nachher wurde durch ein Morse-Husten kommuniziert. Das war erschöpfend, insbesondere weil wir, alle Gefangene, uns in einem schwachen Zustand befanden. Ich war in der Zelle Nr. 1, über mir, in der Zelle Nr. 32, war [der Vizepräsident der Bauernpartei] Ion Mihalache. Mit diesem konnte man am Anfang noch durch das Morsealphabet kommunizieren. Nach 4-5 Jahren lie‎ß sein Hörsinn nach, er reagierte nicht mehr auf die Wand-Schläge.“




    Nach der Wende von 1989 sagte Corneliu Coposu, Rumänien müsse eine Wiedergeburt erfahren. Seiner Meinung nach brauchte dafür das Land eine Persönlichkeit, um das Selbstvertrauen wiederherzustellen. Diese Persönlichkeit war für Coposu König Michael I.



    Meine prodynastische Einstellung beruht auf meiner festen Überzeugung, dass heute in Rumänien keine andere Person die Sympathie und das Vertrauen der Mehrheit der Bevölkerung besser als König Michael polarisieren kann. Es gibt keine andere Person. Und wenn es unter unseren Politikern keine solche Person gibt, der die Mehrheit der Bevölkerung vertraut und die intern die Stabilität und extern die Glaubwürdigkeit garantieren kann, dann kehren wir zum König zurück. Für ihn war 1944 das Land das Wichtigste, er hatte eine klare antikommunistische Einstellung. Er kann ein neutraler Schlichter in der rumänischen Politik sein. Die Motivation dieser promonarchischen Einstellung ist pragmatisch. Legen wir die Sentimentalität und jedwede Romantik zur Seite. Würde es eine Person geben, die das Vertrauen der Bevölkerung und die Sympathie der Mehrheit der Rumänen polarisieren könnte, bräuchten wir keine Rückkehr zum König. Wir können aber nicht über Nacht erstrangige Persönlichkeiten bilden. Wir bräuchten dazu weitere 30-40 Jahre.“




    In 2014 jährt sich zum 100. Mal der Ausbruch des 1. Weltkriegs. Corneliu Coposu wäre dieses Jahr auch 100 Jahre alt geworden.



    Audiobeitrag hören: