Radio România Internațional

Tag: Lucian Bodi

  • Diznău ti dosarlu Schengen

    Diznău ti dosarlu Schengen



    Austria easti unu di aţelli nai ma importanță investitori xeñi ditu România, cu investiții totale estimate, tru 2021, la piosti 12 miliardi di euro. Easti, ama, isa, isa cratlu golu membru ali Uniuni Europeană canda contra ti adirarea a Româniillei la spațiul Schengen di libiră urdinari a persoanelor și a părmătiiloru, lucru ti niachicăseari la București și Bruxelles. La atelu ditu soni Consiliu JAI a miniștrilor di Justiție și di Interne ditu andreu anlu ţi tricu, reprezentantul a Vienăllei s-ncuntră ti intrarea ali Românie tru Schengen, ignorândalui rapoartele ţi suntu nica ditu 2011 uidisitu cu cari văsilia tiñiseaşti tuti condițiile tehniţi ta s’hibă parti ditu clublu a statelor fără controale la yimbruki. Minduită “regretabilă şi niantimilleată” – spusi, atumţea, prezidentulu Klaus Iohannis.



    Comisarlu european tră Afaceri Interne, dna Ylva Johansson, cundille că amintarea aderarillei ali Românie și Vărgărie la Schengen va s’armână ună prioritate a lui şi că easti apufusită s’amintă lucrul aestu tru 2023. Iara șefa a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, şi prezidentulu a Consiliului, Charles Michel, cundilleară că s’aşteaptă la progrese. Tru vizită, ţi u feaţi stămâna aesta, ñiercuri, București, ministrul austriac di Interne, Gerhard Karner, aspulbiră iţi cali di nădie: România feaţi progrese multu importante tru alumta contra a migraţiillei paranom, ama ari nica cali lungă până la ună protecţie hăirlătică a sinurloru externe ali Uniuni Europene — spusi aestu. Aderarea la spaţiul Schengen nu easti maş un deziderat, easti un ndreptu – vini apandisea ditu partea a omologlui Lucian Bodi, uidisitu cu cari nu easti hirescu ca România să-şi llia maş borgi, fără si s’hărsească di ndrepturli cari ălli si cadu.


    Lucian Bodi : “Alli dimăndaiu a domnului ministru că proţesul di aderare a Româniillei la spaţiul Schengen lipseaşti să s’bitisească tru anlu 2023. Pritu turlia tru cari s-amintă idheea europeană di spaţiu fără controale la sinurli interne, aderarea la Schengen nu easti maş un dezidearat ali Românie, ama easti un ndreptu apufusitu pritu tratatili tră tuti statele membre. Tru aţea ţi mutreaşti apofasili loati adză, ambărţitămu un plan di lucru tră prevenirea migraţiillei paranomu şi simnămu trei documenti di cooperari.”



    Acordurli simnati Bucureşti mutrescu alumta contra a călăuzilor şi a abuzlui la azil, catacum şi un plan di lucru comun tră combaterea a migraţiillei paranomu pi ruta est-mediteraneană, cari pruveadi, anamisa di di altili, pitriţearea a niscăntoru lucrători di poliţie ditu România la ministerlu federal di Interne austriac ică pitriţearea a niscăntoru lucrători austrieţ la Nădlac, la sinurlu româno-ungaru.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • România şi spaţiul Schengen

    România şi spaţiul Schengen

    România ş-lu ţăni ma largu scupolu ti adirari la Schengen tru aestu an – dimăndă, la Bruxelles, ministrul di Interne, Lucian Bodi. Acă subiectul ti intrarea ali Românie tru spațiul di liberă urdinari nu eara tru arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, oficialul român năpoi spusi că Bucureștiul poati s-aibă nădii la integrare tru 2023. Tră aestu lucru, ama, subiectul lipseaşti s-hibă tricutu pi lista di priorităţi ali Spanie, cari va u aibă prezidenţillea pritu rotaţie a Uniunillei Europene tru partea a daua a aluştui an. Uidisitu cu oficialulu, miniştrilli europeni di interne năpoi şi spusiră agiutorlu ndrupămintulu, ama Austria, cari s-ncuntră și tru andreu ti aderari, nica ari rezervi. Lucian Bodi: Voi s’ghinuescu intervenţia a ma multor miniştri di interne, cari năpoi lu spusiră ndrupămintulu tră aderarea ali Românie şi Vărgărie la spaţiul Schengen. Ministrul spaniol di interne a căftă expres ca aestu obiectiv s’hibă agiumtu di statele membre tru aestu an. Ni-ari confirmată că pi data di 30 di marţu va s’hibă vinitu Bucureşti tu ună vizită di lucru, ucazie cu cari cadealihea vas ă zburămu ti obiectivele a prezidenţiillei spaniole şi obiectivul pi cari noi ălu vremu s’hibă tu amprotusa tră prezidenţillea spaniolă, dimi aderarea României la spaţiul Schengen.



    Uidisitu cu Lucian Bodi, extindirea spaţiului Schengen, anaparti di avantajele adusi Româniillei, va lu crească nivelu di securitate la sinurli ali Uniuni. Ma multu, spuni elu, năili ţifri prezentate di Comisia Europeană tru cadrul a reuniunillei spuni că migraţia pi culoarul a Balcanilor di Vest scădzu aproape la giumitate andicra di anul tricut. Ministrul român lugurseaşti că aestu easti un argument ma multu a lucărlui că securitatea la sinurlu a Europei criscu. Născănţă europarlamentari români spun ama că România nu va s’aibă nădii s’intră tru spațiul di liberă circulație anlu aestu. Eugen Tomac, aţelu cari deadi tu giudicu Consiliul European la Curtea di Justiţie, stipseşti Consiliul că u calcă legislaţia europeană şi faţi discriminări politice. El spune că, acă ateali trei state eara simfuni ditu videala tehnic, neise Consiliul lo apofasea politică ta s’nu u aproaki România şi Bulgaria, kiro tu cari Croaţia fu aprukeată, la Consiliul ditu andreu di la Bruxelles. Eugen Tomac iniţie şi ună petiţie intitulată “România merită tru Schengen” şi îlli căliseaşti pi români s’bagă vula. Eugen Tomac: Vrem ca boaţea a noastră, mesajlu a nostru legat di aestu subiect s’hibă multu limbidu şi corect akicăsitu di către dicidenţăllii europeni. Easti ună miză legitimă, fu un act di nindriptate şi el lipseaşti s’hibă reparat la Curtea di Justiţie a Uniunillei Europene.


    Nica să spunemu că Spania va u prillea şefia Consiliului tru un kiro multu greu.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • România şi spaţiul Schengen

    România şi spaţiul Schengen

    România ş-lu ţăni ma largu scupolu ti adirari la Schengen tru aestu an – dimăndă, la Bruxelles, ministrul di Interne, Lucian Bodi. Acă subiectul ti intrarea ali Românie tru spațiul di liberă urdinari nu eara tru arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, oficialul român năpoi spusi că Bucureștiul poati s-aibă nădii la integrare tru 2023. Tră aestu lucru, ama, subiectul lipseaşti s-hibă tricutu pi lista di priorităţi ali Spanie, cari va u aibă prezidenţillea pritu rotaţie a Uniunillei Europene tru partea a daua a aluştui an. Uidisitu cu oficialulu, miniştrilli europeni di interne năpoi şi spusiră agiutorlu ndrupămintulu, ama Austria, cari s-ncuntră și tru andreu ti aderari, nica ari rezervi. Lucian Bodi: Voi s’ghinuescu intervenţia a ma multor miniştri di interne, cari năpoi lu spusiră ndrupămintulu tră aderarea ali Românie şi Vărgărie la spaţiul Schengen. Ministrul spaniol di interne a căftă expres ca aestu obiectiv s’hibă agiumtu di statele membre tru aestu an. Ni-ari confirmată că pi data di 30 di marţu va s’hibă vinitu Bucureşti tu ună vizită di lucru, ucazie cu cari cadealihea vas ă zburămu ti obiectivele a prezidenţiillei spaniole şi obiectivul pi cari noi ălu vremu s’hibă tu amprotusa tră prezidenţillea spaniolă, dimi aderarea României la spaţiul Schengen.



    Uidisitu cu Lucian Bodi, extindirea spaţiului Schengen, anaparti di avantajele adusi Româniillei, va lu crească nivelu di securitate la sinurli ali Uniuni. Ma multu, spuni elu, năili ţifri prezentate di Comisia Europeană tru cadrul a reuniunillei spuni că migraţia pi culoarul a Balcanilor di Vest scădzu aproape la giumitate andicra di anul tricut. Ministrul român lugurseaşti că aestu easti un argument ma multu a lucărlui că securitatea la sinurlu a Europei criscu. Născănţă europarlamentari români spun ama că România nu va s’aibă nădii s’intră tru spațiul di liberă circulație anlu aestu. Eugen Tomac, aţelu cari deadi tu giudicu Consiliul European la Curtea di Justiţie, stipseşti Consiliul că u calcă legislaţia europeană şi faţi discriminări politice. El spune că, acă ateali trei state eara simfuni ditu videala tehnic, neise Consiliul lo apofasea politică ta s’nu u aproaki România şi Bulgaria, kiro tu cari Croaţia fu aprukeată, la Consiliul ditu andreu di la Bruxelles. Eugen Tomac iniţie şi ună petiţie intitulată “România merită tru Schengen” şi îlli căliseaşti pi români s’bagă vula. Eugen Tomac: Vrem ca boaţea a noastră, mesajlu a nostru legat di aestu subiect s’hibă multu limbidu şi corect akicăsitu di către dicidenţăllii europeni. Easti ună miză legitimă, fu un act di nindriptate şi el lipseaşti s’hibă reparat la Curtea di Justiţie a Uniunillei Europene.


    Nica să spunemu că Spania va u prillea şefia Consiliului tru un kiro multu greu.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • România, năi gaereţ tră Schengen

    România, năi gaereţ tră Schengen

    Acă România tiñiseaşti condițiile tehniţi tră s’intră tru spațiul di libiră urdinari Schengen, stămâna tricută, tru cadrul a Consiliului Justiție și Afaceri Interne di la Bruxelles, nu lo undă veardi di partea ali Austrie tră aderare. Cancelarul austriac, Karl Nehammer, motivă aestă poziție aducânda tru muabeti migranțălli ilegali agiumţă tu văsilia a lui ti cari spuni că mulță vahi au vinită pritu România și Vărgăria. Tru cadrul a protăllei a lui işeari publică după niaprukearea ti aderari ali Românie, șeflu a statlui, Klaus Iohannis, declară că aestu vot negativ easti unu nimeritat şi ti niakicăseari. El năpoi adusi aminti că, pi 16 di brumaru, miniştrilli europeañi di Interne declarară tuţ că România şi Vărgăria suntu ghiniviniti tru spaţiul Schengen, ama, după dauă dzăli, aţelu austriac declara că Viena nu poati s’admită ună tindeari a aluştui. Klaus Iohannis spusi că lipseaşti s’hibă dusi ninti tuti călliurli diplomatiţi tră băgarea tru practico a aderarrillei la spaţiul di libiră urdinari, spunănda că va s’cilăstăsească elu işiş.


    “Aestu vot, acă mi nvirină şi nu mi aştiptatmu, nu mi faţi s’tragu mănă. Şi, personal, va s’armănu multu conectat la fenomen şi escu apufusitu s’duc lucărli ma largu, până cându România va s’agiungă membră a Spaţiului Schengen. Miercuri şi gioi, vahi şi viniri, va s’avemu ună andamasi a Consiliului European şi, cadealihea, va u aducu dininti aestă problemă tru Consiliul European. Ama un nău vot shibă maş atumţea cându s’adună, diznău, Consiliul JAIˮ.


    Ministrul di Interne, Lucian Bodi, ălli piticu ună carti dişcllisă a omologului a lui austriac, Gerhard Karner, tru cari şi spuni ahăndoasa indignare andicra di votlu negativ di stămâna tricută. Ministrul Bodi easti cu minduita că responsabilul austriac afeaţi unu agiocu politic nitiñîsitu, după ţi, ma ninti, la Viena, lu asiguripsi că easti un soţu ali Românie. Lucian Bodi easti cu minduita că problema migraţiillei invocate di Austria nu poate s’hibă imputată ali Românie, lucru akicăsitu di tuti alanti stati membre. Şi liderlu PSD, Marcel Ciolacu, cutugursi, diznău, apofasea ali Austrie tra s’voteadză contra aprukerillei ali României tru Schengen, ama lugurseaşti că lipseaşti s’hibă faptă ună distncţie anamisa di cetăţenii şi liderlli politici ali aiştei văsilie. “Vam s’negociemu, ma largu, cu Austria (…). Până tru soni, demersul lipseaşti shibă unu diplomaticˮ, cundille Marcel Ciolacu.


    Tu arada a llei, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri ditu România pitricu a Guvernului di la București ună căftari di eliminare a controaliloru la sinurlu cu Vărgăria. Transportatorlli cundilleadză că România şi Vărgăria aderară deadunu la bloclu comunitar şi feaţiră daima echipă tră intrarea tru Schengen. Ia căţe elli caftă a Executivului di la Bucureşti ca, deadunu cu aţelu di Sofia, s’ndreagă, urgent şi pragmatic, simplificarea nica și eliminarea controalelor la sinurlu anamisa di aţeali dauă văsilii. Şoferlli di camioane aşteaptă, cafi dzuuă, săhăţ buni, tră formalităţile di yimbruki, la punctilio di triţeari a sinurlui româno-vărgaru.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Agiutoari tră sinistraţlli ditu Apuseni

    Agiutoari tră sinistraţlli ditu Apuseni


    Fenomenili meteo extremi ţi s’feaţiră tru aesti ditu soni dzăli adusiră mări zñii tu 13 di localităţ ditu ascăpitata ali României, tru zona-a Munțăloru Apuseni, hiinda zñiipsiti di apili mări cama di ună sută di casi. Nai cama greu aguditi fură patru comuni: Ocoliş, Roşia Montană, Câmpeni şi Abrud. Cahara ti aestă că nu fură nreghistrati victimi. Deadunu cu ministurlu di Interne, premierlu Florin Cîțu dusi tru zonă tra s’facă isapi ti zñiili fapti di api și lă taxi a sinistraţlor că va lă si da agiutoru di la guvernu ti şcurtu kiro.



    “Easti ună thamă că nu avem victimi tru tută aestă zonă, ma s’minduimu ti aţea ţi s’feaţi, la 250 di litri, akicăsescu, pe meturlu pătratu. Tora yini partea ma greauă, pi şcurtu kiro, să znuimu tutu ţi s’asparsi. Prota ş’prota, ahurhimu cu nicukiratili a oamiñiloru. Tuti resursili va s’hibă ahărdziti tră s’ndreagă cătu cama ntrăoară catandisea. Ndreapsimu cadrul legal, tora minduescu că ti unu mes şi cama, putem s’dăm agiutoari fără s’avemu ananghi di ună andamasi di lucru la guvern, ţi va s’dzăcă, că după ţi va s’aprukemu raportul di evaluari, oamiñilli va s’poată s’llia agiutoari financiari, materiali.”



    Nu alăsăm vărnu nanăparti anda veadi zori, ună ş-ună nă ascumbusimu, spusi și ministurlu di Interne, Lucian Bode, cari deadi asiguripseri că executivlu poati s’ahărdzească resursili ţi suntu ananghi tră atelli zñiipsiţ și s’intervină tră aţea ţi easti ananghi, cata cum znuearea a călliurloru ică alimentarea cu apă. Meteorologilli și hidrologilli nu au hăbări buni niţi tră perioada yinitoari. Elli spun că kirolu va s’armănă slabu nai ma pţănu până tu giumitatea-a stămânăllei, instabilitatea atmosferică preayalea ayalea va u acaţă tută văsilia. Tutu teritoriulu va s’hibă zñiipsitu di fărtuñi și suntu aştiptati diznău cantităţ cabaia mări di apă, maxusu tru intervali şcurti di kiro, di 50-60 di litri pi metru pătrat. Suntu prognozati fărtuñi, căderi di grindină, tuti aesti fenomeni va s’dănăsească tu oarili a dzuuăllei di ñiercuri.



    Tru ascăpitata ali Europă catandisea easti nica ma greauă. Pareili di salvari cilăstăsescu niacumtinatu tră s’veadă desi ari nica oamiñi tu bană după nicărli cari adusiră hao tru Ghirmănia şi tru statili ditu Benelux. Suntu suti di morță și oamiñi ţi kirură, iara ñilli di oamiñi armasiră fără casi. Unăoară cu ritrădzearea-a apiloru, tut ma mulţă oamiñi ţi eara luyursiţ că kirură suntu aflaţ fără adilleaticu. Dzăţ di ñilli di nicukirati armasiră fără energhie electrică. Tru Ghirmănie, iu suntu şi nai cama multi victimi, canţelarlu Angela Merkel ţăxi că guvernul federalu va s’da ntrăoară agiutorlu financiaru anănghisitu tră reconstrucţie, ama şi gaereţ cabaia multi contraa zñiiloru ţi li aducu alăxerli climatiţi. Şi UE dimăndă că va s’agiută financiaru emu tru Ghirmănie, emu tru alanti stati zñiipsiti di nicări cum Belgia ică Olanda.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala