Tag: Lucian Croitoru

  • Între creştere economică şi stagflaţie

    Între creştere economică şi stagflaţie

    Situaţia
    economică a României ridică tot mai multe îngrijorări în contextul
    previziunilor pesimiste ale BNR, dar şi al raportului economic al Comisiei
    Europene, care estimează că centrul şi estul Europei vor avea inflaţii mai mari
    decât restul Uniunii în acest an. Potrivit prognozelor de la Bruxelles, după o
    creștere puternică în 2021 de 5,9%, economia României urmează să încetinească
    până la 2,6 % în acest an, deoarece inflația ridicată erodează venitul
    disponibil, iar războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează
    sentimentul economic, lanțurile de aprovizionare și, în cele din urmă,
    investițiile. Pentru anul următor, Comisia Europeană anticipează o ușoară
    accelerare a creșterii economice, până la 3,6%, pe fondul unei posibile scăderi
    a inflației. Se estimează că șomajul va rămâne la aproximativ 5,5 %, în timp ce
    prețurile vor atinge un nivel maxim în acest an, care va scădea treptat în anul
    următor. Pe de altă parte, deficitul public va atinge 7,5 % din PIB în acest an,
    urmând să scadă până la 6,3 % în 2023.

    Potrivit oficialilor europeni, inflația
    în acest an va înregistra o valoare record de 8,9% în România, aproape dublu
    față de 2021 (4,1%), iar pentru 2023 prognozează o scădere până la 5,1%. Și
    Banca Naţională confirmă evoluţia ascendentă a inflaţiei și estimează că nu va
    reveni la valori sub 10% decât la nivelul semestrului al doilea al anului
    viitor. Pe de altă parte, însă, Institutul Naţional de Statistică a comunicat
    faptul că în primul trimestru din acest an creşterea economică a fost de peste
    5%, faţă de cele trei luni anterioare şi de 6,5% faţă de trimestrul întâi al
    anului trecut. Cu toate acestea, consilierul guvernatorului BNR,
    Lucian Croitoru, consideră că este posibil ca în Romania să se
    înregistreze în perioada următoare fenomenul de stagflaţie. Este un fenomen economic mai periculos
    decât inflaţia prelungită, pentru că la aceasta se adaugă şi o stagnare
    economică – a explicat Lucian Croitoru

    Prima parte a
    cuvântului vine de la stagnare. Stagnare nu înseamnă în mod necesar recesiune,
    poate fi o creştere târâtoare, dacă vreţi, adică o creştere la niveluri mici,
    1,5 – 2,5%, comparativ cu ceea ce suntem noi obişnuiţi în România. Deci în
    mintea mea acest lucru este foarte posibil. Pe de o parte, inflaţia pe termen
    scurt stimulează producţia, stimulează chiar şi creşterea veniturilor bugetare,
    dar, atenţie, ea este din partea ciclică, adică din inflaţie, nu este
    structurală, nu e pe cale să persiste, după cum războiul poate pune multe
    provocări, este impredictibil, nu avem prognoze despre cum poate evolua un
    conflict unde sunt implicaţi foarte mulţi factori. Dar, cum a spus Hemingway,
    inflaţia şi războiul sunt panacee întotdeauna pentru
    politici lipsite de principii. Dacă economia romanească va intra în
    stagflație, prețurile și șomajul vor crește,
    cheltuielile
    vor fi reduse, viața va deveni tot mai scumpă, iar dificultățile economice se vor accentua.


  • Jurnal românesc – 16.01.2017

    Jurnal românesc – 16.01.2017


    Proiectul de buget pentru acest an urmează să ajungă în Parlament pentru dezbatere cel târziu pe 25 ianuarie. Suplimentări de fonduri sunt prevăzute la sănătate, educaţie, apărare şi transporturi. Mai puţini bani vor primi ministerele comunicaţiilor şi energiei, Secretariatul General al Guvernului, Senatul şi Camera Deputaţilor. Premierul Sorin Grindeanu a precizat că strategia bugetară este construită pe baza datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză şi va respecta deficitul de 3% din Produsul Intern Brut. La rândul său, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a dat asigurări că guvernul nu intenţionează să mărească nicio taxă şi că există fondurile necesare pentru aplicarea măsurilor anunţate în campania electorală.



    Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Lucian Croitoru, consideră că deficitul bugetar poate fi ţinut la nivelul de 3%, dar, în opinia sa, este dificil să se obţină, concomitent, şi o creştere economică de 5,5%. Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a afirmat, la preluarea mandatului, că programul de guvernare este fundamentat pe o creştere economică, în medie, de 5,5% pe an în următorii patru ani. Totodată, Lucian Croitoru a spus că presupusa apreciere a dolarului în raport cu leul, în perioada următoare, va stimula exporturile, ceea ce va influenţa pozitiv creşterea economică a României. Totuşi, o depreciere a monedei naţionale ar putea crea probleme în legătură cu lichiditatea din piaţă şi ar adăuga şi presiuni inflaţioniste – a concluzionat oficialul BNR.



    Deputatul PNL de Alba, Florin Roman, anunţă un proiect de lege privind repatrierea trupurilor neînsufleţite ale românilor decedaţi pe teritoriul altor state. În acest moment, legislaţia referitoare la posibilitatea susţinerii familiilor românilor care nu au posibilitatea financiară de a-şi aduce acasă rudele decedate în străinătate este extrem de neclară – susţine Florin Roman. Potrivit lui, există anumite prevederi care stipulează că plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă poate fi suportată de Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice. Florin Roman a mai adăugat că în primele zile ale viitoarei sesiuni parlamentare, care va debuta în februarie, va definitiva această propunere legislativă. Potrivit unor informaţii neoficiale, anual mor în ţările lumii peste 2.500 de români. Marea majoritate a familiilor rămase acasă nu îşi permit să cheltuiască mii de euro pentru aducerea în ţară a trupurilor acestora.



    Formularul 088, care le-a dat atâtea bătăi de cap oamenilor de afaceri, va fi eliminat de la 1 februarie. Documentul pe care firmele trebuiau să-l completeze a fost aspru criticat de mediul privat fiindcă includea un set foarte stufos de întrebări. Patronii trebuiau să dea detalii despre studiile urmate şi chiar despre planurile de afaceri în ideea că, astfel, inspectorii fiscali puteau determina daca o firmă este sau nu de încredere si merită să primească undă verde pentru rambursarea de TVA. Formularul 088, inventat în urmă cu aproape doi ani de fostul şef al fiscului, Gelu Diaconu, a dus însă birocraţia la un nou nivel, motiv pentru care mii de firme s-au trezit că le-a fost anulat codul de TVA, deşi activităţile lor nu erau cu adevărat suspecte. Fiscul şi-a recunoscut greşeala şi a încercat de două ori la rând să simplifice documentul, însă degeaba. După 1 februarie, formularul 088 nu va fi înlocuit cu nimic, ceea ce creşte însă riscul de evaziune pe TVA, în condiţiile în care taxa pe valoare adăugată generează undeva la 60% din evaziunea fiscală din România.