În siniştrii ani 50, a
existat, spun criticii literari, o generaţie de aur a poeziei carcerale
româneşti. Deţinuţi politici anticomunişti, poeţi ca Radu Gyr, Nichifor Crainic
sau Andrei Ciurunga au transfigurat liric calvarul sutelor de mii de români
trimişi în temniţă fiindcă s-au opus ocupanţilor sovietici şi marionetelor
băştinaşe din partidul comunist şi poliţia politică, Securitatea.
În
tragicomicele vremuri de acum, în închisorile româneşti a apărut o viguroasă
generaţie de prozatori. Falsele elite politice, mediatice, sportive sau de
afaceri care-au ajuns, în sfârşit, în celule, după ce au devalizat România,
şi-au descoperit, brusc, harul de eseişi, memorialişti, istorici, analişti
financiari. Indivizi cu studii precare şi care făceau deliciul presei cu
expresii agramate sunt, azi, autori consacraţi, iar numele lor figurează pe
vrafuri de volume pe care pretind că le-au scris în închisoare. Miza
acestei frenezii culturale e una pur pragmatică.
Potrivit actualei
legislaţii, pentru fiecare lucrare aşa-zis ştiinţifică, considerată o metodă de
reeducare prin muncă, unui condamnat i se reduce o lună din termenul de
detenţie. Elocvent studiu de caz, chiar joi Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti, responsabilă cu analiza
cărţilor scrise de persoanele aflate în detenţie pentru a-şi scurta pedepsele,
a stabilit că o lucrare semnată de omul de afaceri George Copos este un plagiat.
Fost activist comunist, fost vicepremier postcomunist, fost finanţator al
popularului club bucureştean de fotbal Rapid, Copos a fost, deja, eliberat deja
din închisoare, unde intrase pentru infracţiuni financiare de anvergură.
Sub
presiunea opiniei publice şi a comunităţii academice scandalizate, ministrul
Justiţiei în Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, Raluca Prună, a decis să
elaboreze un proiect de ordonanţă de urgenţă care va elimina posibilitatea
reducerii pedepsei deţinuţilor ce scriu în închisoare. Raluca Prună: Noi
oricum discriminăm între munca fizică, unde primim o zi liberă la patru zile de
muncă, şi dăm 30 de zile la o colecţie de hârtii care se numesc lucrare
ştiinţifică.
Prudent, Consiliul Superior al Magistraturii şi-a
manifestat dezacordul faţă de această iniţiativă. Este nevoie, spun membrii
CSM, într-un aviz cu caracter consultativ, doar de înăsprirea condiţiilor de
eliberare a deţinuţilor, prin introducerea unor criterii obiective, echitabile
şi transparente în stabilirea caracterului ştiinţific al cărţilor şi în
procesul de elaborare a acestora. Judecătorul Adrian Bordea, membru CSM: Abrogarea unei astfel de dispoziţii poate crea mai mult rău. Nu
abrogarea este poate soluţia cea mai bună.
Ministrul Prună insistă,
însă, că modificarea legislativă în regim de urgenţă e absolut necesară, fiindcă impostura
intelectuală în penitenciare capătă amploare: la sfârşitul anului trecut erau
45 de lucrări în pregătire, iar la începutul lui ianuarie numărul acestora
depăşea o sută.