Radio România Internațional

Tag: lucrari stiintifice

  • Lucrările ştiinţifice ale deţinuţilor, în atenţia justiţiei

    Lucrările ştiinţifice ale deţinuţilor, în atenţia justiţiei

    Odată ajunşi după gratii, numeroşi deţinuţi de lux ai României – de la
    politicieni, până la potenţi oameni de afaceri – şi-au găsit vocaţia de …
    scriitori. Dacă până în
    2010, în detenţie era publicată maximum o lucrare ştiinţifică pe an, în 2014 au
    apărut 90 de cărţi, iar în 2015, 340. Situaţia este demnă de Cartea
    Recordurilor! Sunt deţinuţi care au scris 10 lucrări în 18 luni de închisoare,
    180 de pagini în 12 ore sau, chiar mai mult!, o lucrare de 212 pagini în 6 ore
    şi 40 de minute.

    Numărul mare al creaţiilor
    elaborate în penitenciar într-un timp relativ scurt, pretinsa lor valoare ştiinţifică,
    precum şi numărul în creştere al deţinuţilor deveniţi peste noapte scriitori au
    fost puse sub semnul întrebării, cu atât mai mult cu cât, în numeroase
    cazuri, creaţiile respective sunt produsul unor oameni care nu ar putea fi sub
    nicio formă trecuţi pe o eventuală listă a intelectualilor ţării. Miza lor
    este, însă, precisă: cu fiecare operă scrisă, în baza legii, îşi scurtează cu
    30 de zile perioada de detenţie. Or, cum s-a constatat că fenomenul
    a scăpat de sub control, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că va
    propune Guvernului abrogarea prevederii potrivit căreia redactarea de lucrări ştiinţifice
    în închisoare diminuează pedeapsa.

    În plus, Raluca Prună va propune ca dispoziţia
    să fie promovată chiar în prima şedinţă din februarie a Cabinetului, astfel încât
    abrogarea să se facă prin ordonanţă de urgenţă. Va fi prezentat şi un
    regulament de aplicare a legii referitoare la executarea pedepselor şi la măsurile
    privative de libertate, pentru a putea fi adoptat simultan – a mai precizat
    ministrul Raluca Prună: Voi face o consultare publică,
    pentru că legea obligă ca la orice fel de act normativ să existe o consultare
    publică. Urgenţa este evidentă şi, pentru moment, cea mai bună soluţie este
    abrogarea acestei dispoziţii. Voi pune în aceeaşi zi pe masa guvernului
    regulamentul de aplicare a legii 254/2013, ca prin hotărâre de Guvern să fie
    adoptată odată cu ordonanţa de urgenţă.

    Cât despre Direcţia Naţională
    Anticorupţie, aceasta a anunţat că s-a sesizat din oficiu în cazul lucrărilor
    scrise în penitenciare. Procurorii au început cercetările pentru presupuse
    infracţiuni de favorizare a făptuitorului şi au suspiciuni că pentru ajutarea
    condamnaţilor s-ar fi creat un mecanism în care sunt implicaţi
    profesori universitari, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor
    din penitenciare.

    Pentru păstrarea integrităţii şi prestigiului universităţilor
    româneşti, ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a solicitat, şi el, o analiză
    punctuală a cazurilor în care profesori şi conferenţiari au dat recomandări
    pentru cărţi scrise de deţinuţi. Potrivit unei liste a cadrelor
    universitare care au coordonat cărţi pretins ştiinţifice, precum şi a
    editurilor la care au fost publicate, printre cei care au recomandat aceste
    scrieri se numără profesori cu funcţii de conducere în universităţi de stat sau
    private, dar şi înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe.

  • Scriitori în închisori

    Scriitori în închisori

    În ultimul an, pas cu pas, o adevarată academie a infractorilor a început să se dezvolte în închisorile din România. Elitele aflate după gratii şi-au descoperit, brusc, dar deloc surprinzător, interesul faţă de scris. De la politicieni — miniştri, parlamentari ori primari — la potenţi oameni de afaceri, de la foşti magistraţi la personaje din lumea sportului, mulţi au profitat, şi continuă s-o facă, de portiţa pe care legea o lasă deschisă.



    Legea 254/2013 le oferă deţinuţilor posibilitatea de a-şi reduce perioada de detenţie cu 30 de zile, în cazul elaborării unei lucrări ştiinţifice publicate sau realizării unei inovaţii brevetate. Numai că actul normativ este permisiv în faţa perseverenţei locatarilor de lux ai închisorilor, mulţi dintre ei ajunşi scriitori prolifici. Legea nu doar că permite abuzul, ci chiar îl încurajează, fiindcă reducerea pedepsei se aplică pentru fiecare carte scrisă, a cărei valoare academică stă doar în ştampila unei edituri autorizate. Suspicinile privind apariţia unei noi branşe, cea a aşa-numiţilor scriitori-fantomă, sunt cât se poate de fireşti, pentru că mulţi dintre deţinuţi au dat dovadă, în perioada premergătoare arestului, de sărăcie în idei, vocabular şi cunoştinte elementare de gramatică.



    Această spectaculoasă metamorfoză, la care se adaugă faptul că numărul cărţilor care au văzut lumina tiparului a crescut exponenţial, a ridicat multe sprâncene. Nu doar în arena publică, ci şi printre responsabilii din Justiţie. Chiar ministrul Raluca Prună a declarat că are multe semne de întrebare în privinţa caracterului ştiinţific al acestor tomuri. “Fac o analiză foarte serioasă şi doresc, împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, să văd cum s-a aplicat această procedură şi, dacă voi constata că ea s-a aplicat defectuos sau cu încălcarea legii, nu voi fi deloc timidă”, a precizat Prună.



    Potrivit acesteia, din 2007 până-n 2010 a fost scrisă o singură astfel de lucrare, în perioada 2011-2013, 20, pentru ca, în 2015, numărul să ajungă la peste 330. Totuşi, pare-se, lucrurile se vor schimba. Fiindcă o iniţiativă legislativă pentru modificarea legii privind executarea pedepselor aflată, deja, la Senat prevede abrogarea controversatului articol din lege. Aceasta pentru că – susţin iniţiatorii – actuala lege stimulează impostura şi permite fentarea pedepselor privative de libertate, iar simpla activitate de creaţie în penitenciar nu garantează că atitudinea antisocială a persoanei se va schimba. Rămâne de văzut câţi şi câte cărţi vor mai scrie, spre ce zone cultural-artistice îşi vor îndrepta atenţia VIP-urile închisorilor şi, mai ales, ce alte chichiţe vor căuta pentru reducerea pedepselor.