Parlamentul European și
Consiliul au ajuns la un acord privind propunerile Comisiei referitoare la
primul regulament privind combaterea spălării banilor și a finanțării
terorismului (CSB/CFT). Aceste propuneri creează un cadru unic de reglementare
în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și
servesc ca bază pentru coordonarea activității viitoarei Autorități pentru
Combaterea Spălării Banilor (ACSB). Noile norme stabilesc cerințe la nivelul
Uniunii pentru sectorul privat, în vederea asigurării unui nivel consecvent al
controalelor în cadrul întregii piețe unice.
De asemenea, ele armonizează
sarcinile și competențele autorităților naționale de supraveghere și ale
unităților de informații financiare (FIU) pentru a permite o cooperare
transfrontalieră eficace. În plus, acest nou cadru oferă competențe sporite
registrelor beneficiarilor reali, pentru a se asigura transparența în ceea ce
privește persoanele care dețin sau controlează persoane juridice. Pe lângă
acestea, el armonizează normele privind accesul la informațiile respective,
făcând posibil ca actorii care au un interes legitim, inclusiv jurnaliștii și
societatea civilă, să poată contribui la combaterea criminalității financiare.
Accesul mai larg la informațiile privind bunurile imobile va ajuta de asemenea
autoritățile competente să combată utilizarea abuzivă a acestor active de către
infractori.
Aceste propuneri ale Comisiei au făcut parte din pachetul
legislativ prezentat în iulie 2021, care includea, de asemenea, un nou
regulament de instituire a unei autorități pentru combaterea spălării banilor
(ACSB) și o revizuire a Regulamentului privind trasabilitatea transferurilor de
fonduri și de criptoactive.
Luděk Niedermayer din Partidului Popular European,
raportor pentru acest prim regulament privind combaterea spălării banilor.
Punctul cheie al efortului de combatere a spălării
banilor este acela de a putea identifica beneficiarul efectiv. Calitatea și
amploarea informațiilor existente nu sunt suficiente, am ajuns la această
concluzie. De aceea, solicităm multe măsuri prin care să ne asigurăm că avem
acces la informații de calitate, acestea sunt esențiale.
Cum poate fi detectat beneficiarul
efectiv într-o astfel de operațiune? Printre altele, cei care încearcă să-l depisteze
ar trebui să aibă voie să efectueze verificări și să lucreze cu informațiile
respective. Am susținut că informațiile nu sunt întotdeauna actualizate sau de
înaltă calitate.
Insistăm să păstrăm limite clare pentru
cât timp, de exemplu, tranzacția poate fi suspendată. Și insistăm, de asemenea,
pe feedback-ul autorităților naționale pentru a obliga entitățile cu privire la
o furnizare de date care să poată îmbunătăți treptat calitatea generală a
sistemului. De aceea, putem spune că activitatea noastră este departe de a se
fi încheiat, deoarece infractorii găsesc mereu căi de acțiune. Dar cred că odată
cu acest pachet facem îmbunătățiri consistente.