Radio România Internațional

Tag: lupta

  • Concert în onoarea personalului medical implicat în lupta cu COVID-19

    Concert în onoarea personalului medical implicat în lupta cu COVID-19

    Asociația Medicală Română organizează pe 24 august un concert-omagiu în onoarea medicilor și a cadrelor medicale implicate în lupta cu noul coronavirus. Evenimentul este susținut de Orchestra Medicilor “Dr. Ermil Nichifor”, sub bagheta dirijorului Iosif Ion Prunner şi se desfăşoară sub deviza: “Poartă mască, poți salva vieți!”. Concertul are loc luni, 24 august, ora 20:00, pe Esplanada Atenului Român.



    Au fost și au rămas în prima linie încercând să-i salveze pe ceilalți. Mulţi dintre ei nu au reuşit să se salveze pe ei înșiși. Medici, cadre medicale au plătit cu viaţa ducându-și misiunea până la capăt. Este momentul să le fie adus un tribut de onoare și nu oricum, ci “într-o limbă care vindecă și vorbește tuturor inimilor”, cum spunea George Enescu, chiar de către colegii lor de breaslă.



    Concertul este un tribut de onoare adus medicilor și cadrelor medicale aflate în prima linie a luptei cu pandemia dar, în egală măsură, reprezintă și un tribut adus umanității. Cu acest prilej, Asociația Medicală Română lansează și o campanie națională (până la finele anului) de conștientizare și informare “Poartă masca. Poți salva vieți!”, precum și provocarea în social media #Zambestecuochii.



    «Zâmbind cu ochii nu doar vom oferi celorlalți cel mai sincer zâmbet, dar o vom face și cu convingerea ca acest zâmbet ne va ajuta să ieșim învingători», a precizat Asociația

  • Jurnal românesc – 27.09.2016

    Jurnal românesc – 27.09.2016

    România a intrat în top 20 mondial al statelor care furnizează migranţi. Potrivit unui raport ONU cu date din 2015, sunt 3,4 milioane de cetăţeni români care locuiesc în altă ţară. Este a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări, spun experţii Naţiunilor Unite. Aceştia notează că este cea mai accelerată creştere a numărului de migranţi într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul. România a înregistrat o creştere de 7,3% pe an, în timp ce pe primul loc este Siria cu 13,1%, iar pe locul trei Polonia cu 5,1%. La nivel european, România a urcat, pentru prima oară, pe locul 4 la numărul total al cetăţenilor săi care trăiesc în străinătate, după Marea Britanie, Polonia şi Germania. Raportat la totalul populaţiei, în România diaspora reprezintă 17%, în timp ce în Polonia doar 11%. Populaţia României este, în prezent, de aproape 20 de milioane de locuitori.



    Preşedintele Klaus Iohannis va primi, miercuri, la Kiel, în Germania, premiul Herman Ehlers 2016 pentru merite deosebite în sprijinirea statului de drept şi a luptei împotriva corupţiei. Potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi, acesta este un premiu prestigios, unul dintre cele mai importante premii germane. Ea a precizat că fundaţia care oferă premiul poartă numele fostului preşedinte al Parlamentului german între 1950-1954, iar distincţia a mai fost oferită de-a lungul timpului multor personalităţi de vârf din politică, tocmai pentru că au promovat valorile libertăţii şi democraţiei, printre care fostul cancelar german Helmut Kohl şi actualul preşedinte al Comisiei Europene, Jean Claude Junker. Este o fundaţie care promovează educaţia civică în spiritul libertăţii şi democraţiei, a mai adăugat Dobrovolschi.



    Senatul a adoptat tacit propunerea legislativă a deputatului liberal Daniel Stamate Budurescu prin care ziua de 9 mai a fost declarată zi de sărbătoare naţională. Iniţiativa urmează să fie transmisă Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. “Independenţa proclamată de Parlament, la 9 mai 1877, este opera poporului român şi a fost apărată de Armata Română prin participarea la războiul dintre anii 1877-1878”, argumentează iniţiatorul proiectului. El a spus că ostaşii români, avându-i în frunte pe Generalul Alexandru Cernat — comandant de operaţii şi pe domnitorul Carol I — <>, au cucerit independenţa naţională. Congresul de la Berlin, încheiat la 1 iulie 1878, a recunoscut independenţa României, iar ţările europene au încheiat ulterior relaţii diplomatice cu statul român. Guvernul nu susţine proiectul întrucât ziua de 10 mai a fost declarată sărbătoare naţională.



    Încrederea analiştilor financiari în economie a crescut pe fondul aşteptărilor pozitive pentru 2017. În luna august, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA (Certified Financial Analysts) România a înregistrat valoarea de 64,8 puncte, în creştere cu 14 puncte faţă de iulie. În ceea ce priveşte cursul de schimb leu/euro, valorile mediane ale anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni au consemnat un curs de 4,4900 lei/euro, iar pentru orizontul de 12 luni — 4,5000 lei/euro. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2017/septembrie 2016) a înregistrat o valoare mediană de 1,5%.

  • Mesajul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, adresat cu ocazia Zilei Eroilor

    Mesajul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, adresat cu ocazia Zilei Eroilor

    Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis joi,
    9 iunie a.c., un mesaj cu prilejul Zilei Eroilor. Vă prezentăm în continuare
    textul mesajului:




    Îi comemorăm astăzi pe toţi cei căzuţi la datorie pe
    câmpurile de luptă sau care şi-au pierdut viaţa în detenţie pentru apărarea
    drepturilor noastre fundamentale, pentru libertate, dreptate şi pentru
    păstrarea credinţei creştine. Prin curajul şi dăruirea lor, eroii neamului
    românesc au apărat integritatea teritorială şi independenţa ţării. Fiecare filă
    a istoriei noastre, fie că se numeşte Posada, Rovine, Podul Înalt, Plevna,
    Griviţa, Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz sau Oarba de Mureş, poartă pecetea acestor
    bravi eroi. Nu vom uita niciodată nici preţul sacrificiului prin care, în
    decembrie 1989, ne-am recâştigat libertatea după anii comunismului. Eroii
    noştri sunt şi cei care au fost răniţi ori şi-au dat viaţa în operaţiuni extrem
    de dificile în afara ţării, în teatrele de operaţii din Afganistan, Irak sau
    Balcanii de Vest, cât şi în misiunile desfăşurate în Africa şi Asia, sub egida
    ONU, NATO sau UE, apărând principiile şi valorile noastre universale. Suntem şi
    vom rămâne pentru totdeauna recunoscători celor care, în numele unor idealuri,
    au făcut posibilă dezvoltarea şi modernizarea României. Exemplul lor de curaj
    şi simţ al datoriei reprezintă o moştenire nepreţuită pe care o transmitem
    generaţiilor tinere. Fie ca spiritul şi încărcătura emoţională ale acestei zile
    să pătrundă în sufletul fiecărui român! Odihnă veşnică eroilor neamului
    nostru!’

  • Bilanţ anticorupţie

    Bilanţ anticorupţie

    Despre campania declanşată împotriva corupţiei la
    vârf din România s-a spus că eclipsează, deja, celebra operaţiune Mâini curate, prin care, în anii 90,
    procurorii italieni au curăţat o parte a putregaiului din clasa politică de la
    Roma. Graţie DNA, vârful de lance al acestei campanii, 2015 a fost un an al premierelor
    în Justiţia românească. Anchetarea şi ulterior trimiterea în judecată a unui
    prim-ministru în exerciţiu, social-democratul Victor Ponta, precum şi reţinerea
    unui judecător al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, şi a primarului
    independent al Bucureştiului, Sorin Oprescu, sunt cele mai răsunătoare acţiuni
    ale Direcţiei.

    Tot anul trecut, s-a cerut încuviinţarea pentru reţinerea şi
    arestarea preventivă a unui ministru în funcţie, Darius Vâlcov de la Finanţe,
    au fost reţinuţi trei din cei şase primari de sector din Capitală, au fost
    trimişi în judecată 20 de actuali sau foşti membri ai Parlamentului, 14 primari
    de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene şi un prefect.

    De dreapta
    sau de stânga, de la putere sau din opoziţie, din Bucureşti ori din provincie,
    protagoniştii cazurilor de corupţie acoperă întregul spectru politic şi toată
    harta ţării. Potrivit unui comunicat al Direcţiei, rata de condamnare a celor
    trimişi în judecată se menţine la nivelul de 90%, ceea ce arată calitatea
    probaţiunii pe care se construiesc cauzele penale, precum şi profesionalismul
    procurorilor anticorupţie.

    Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a mai anunţat, că în
    urma hotărârilor definitive de anul trecut ale instanţelor, statul are de
    recuperat aproape 200 de milioane de euro. Ea a insistat, din nou, asupra
    importanţei executării sentinţelor, inclusiv prin recuperarea prejudiciilor.

    Laura Codruţa Kovesi: Justiţia
    depune un efort uriaş pentru investigarea şi soluţionarea cauzelor de corupţie
    folosind resursele financiare ale societăţii. Apoi, unii condamnaţi nu execută
    integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii
    sunt eliberaţi condiţionat, fără se a recupera prejudiciul sau folosind
    tertipuri administrative. Astfel de situaţii duc treptat la pierderea
    autorităţii statului şi la o lipsă gravă de încredere în instituţii.

    Prezent la şedinţa de
    bilanţ a DNA, preşedintele Klaus Iohannis a spus că lupta anticorupţie trebuie
    să continue cu motoarele turate la maximum. El a criticat atitudinea
    Parlamentului faţă de aleşii cu probleme penale şi a avertizat că imunitatea
    acestora nu trebuie să fie o piedică în calea Justiţiei.

    Şi premierul Dacian
    Cioloş a apreciat că, pentru redarea încrederii cetăţenilor în instituţiile
    statului, e nevoie de un angajament comun parlament-guvern-sistem judiciar.

    Foarte prezent, imediat după acreditare, în dezbaterile publice, noul ambasador
    al Statelor Unite la Bucureşti, Hans Klemm, a felicitat România pentru
    reuşitele în lupta împotriva corupţiei, despre care a spus că e o otravă pentru
    orice democraţie.

  • UE de la Turcia la Parteneriatul Estic

    UE de la Turcia la Parteneriatul Estic

    Pe agenda reuniunii miniştrilor de externe din UE desfaşurată, luni, la Bruxelles, s-au aflat evoluţiile recente din statele Parteneriatului Estic, lupta împotriva terorismului, situaţia din Irak şi evoluţiile din Libia. România a fost reprezentată de şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Lazăr Comănescu. Discuţia privind partenerii estici s-a axat pe importanţa implementării angajamentelor asumate de statele partenere şi pe sprijinul UE pentru procesele de reformă din aceste ţări.



    Potrivit unui comunicat oficial, referindu-se la Republica Moldova, Lazăr Comănescu a arătat că, în contextul regional şi cel intern actual, se impune accelerarea eforturilor forţelor politice de la Chişinău pentru formarea unui guvern stabil şi pro-european, care să continue reformele începute. El a făcut apel la UE să continue să transmită semnale factorilor politici de la Chişinău pentru menţinerea Republicii Moldova pe calea reformelor şi stabilităţii. Republica Moldova se confruntă cu o gravă criză politică după ce guvernul condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ a fost demis, la 29 octombrie, printr-o moţiune de cenzură, de către opoziţia de stânga prorusă, cu sprijinul Partidului Democrat, componentă a coaliţiei de guvernare. Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini a cerut Chişinăului să depună eforturi pentru depăşirea actualei crize politice.



    Ea a recunoscut că, în ceea ce priveşte situaţia din fosta republică sovietică, sunt motive de îngrijorare dar că soluţia ieşirii din criză se află în mâinile politicienilor moldoveni. În legatură cu Ucraina, menţionăm că, la reuniunea de la Bruxelles, ministrul român de externe, Lazar Comanescu a exprimat susţinere pentru continuarea procesului extins de reforme, care să permită implementarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, începând cu 1 ianuarie 2016 şi a reafirmat necesitatea ca Acordurile de la Minsk să fie implementate integral.



    Vă mai informăm că, în marja reuniunii CAE, cei 28 de miniştri de externe din statele membre ale UE au avut un dejun de lucru cu ministrul de externe turc, Mevlut Cavuşoglu. Cu acest prilej, şeful diplomaţiei române a exprimat satisfacţia pentru noul impuls în relaţia UE-Turcia. Bruxellesul si Ankara au reluat, luni, negocierile de aderare a Turciei la blocul comunitar, prin deschiderea, după mai mulţi ani de impas, a capitolului 17, referitor la politica economică şi monetară. De asemenea, Lazar Comanescu a salutat contribuţia activă a Turciei în sprijinirea eforturilor internaţionale pentru soluţionarea conflictelor din Siria şi din Libia

  • Comunitatea internaţională împotriva terorismului

    Comunitatea internaţională împotriva terorismului

    Cotat, după o formulă consacrată, drept cel mai puternic om de pe planetă, preşedintele american, Barack Obama, e vizibil descumpănit după ce i s-a reproşat că nu a luat măsurile necesare pentru a preveni carnagiul terorist de săptămâna trecută, din oraşul californian San Bernardino. 14 oameni au murit şi 21 au fost răniţi în atacul cu puşti de asalt şi dispozitive explozive, comis de un cuplu de musulmani care s-au autoradicalizat frecventând on-line medii jihadiste.



    Până în prezent, nu există niciun indiciu că asasinii au fost dirijaţi de o grupare teroristă din străinătate” – a afirmat Obama duminică, într-un discurs adresat naţiunii americane. El a promis că-i va urmări pe terorişti oriunde se găsesc. Vom distruge gruparea Statul Islamic şi orice altă organizaţie care încearcă să ne facă rău” – a dat asigurări preşedintele american, care i-a îndemnat pe musulmanii înşişi să lupte împotriva ideologiilor extremiste. Obama a lansat un apel grupurilor din industria IT să se alăture luptei contra jihadismului, cu o propagandă mai activă pe reţelele sociale.



    Pe de altă parte, a precizat liderul de la Casa Albă, Statele Unite nu se vor lăsa antrenate într-un război terestru în Irak şi Siria. El şi-a apărat strategia actuală, în care loviturile aeriene sunt dublate de acţiuni la sol ale forţelor speciale, şi a afirmat că aceasta va conduce la o victorie durabilă, fără ca America să trimită peste Ocean o nouă generaţie care să lupte şi să moară pe pământ străin. Şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că Alianţa exclude posibilitatea desfăşurării de trupe terestre pentru a lupta împotriva Statului Islamic. Conflictul, a adăugat el, nu este un război între Vest şi lumea islamică, ci o luptă împotriva extremismului şi a terorismului.



    Musulmanii sunt în prima linie a războiului. Majoritatea victimelor sunt musulmani şi mulţi dintre cei care luptă împotriva Statului Islamic sunt musulmani” – a conchis secretarul general al NATO. Opinia publică occidentală pare, însă, tot mai sceptică faţă de angajamentele politicienilor. După masacrul de luna trecută, de la Paris, soldat cu 130 de morţi, presa franceză scria că preşedintele François Hollande a câştigat în popularitate, graţie deciziilor tranşante adoptate în plină criză şi campaniei diplomatice pentru constituirea unei coaliţii antiteroriste internaţionale. Duminică, însă, partidul său socialist, care controlează şi Guvernul de la Paris, a suferit o înfrângere usturătoare în primul tur al alegerilor regionale.



    Socialiştii şi-au înjumătăţit numărul de mandate din teritoriu, devansaţi categoric atât de Frontul Naţional, considerat de extremă dreaptă, cât şi de aşa-numita dreaptă tradiţională, a fostului preşedinte Nicolas Sarkozy. Pe fondul crizei migraţiei şi al riscului terorist din Europa – recunosc, fără plăcere, mulţi analişti – discursul naţionalist al şefei Frontului, Marine Le Pen, a convins o mare parte din alegătorii francezi.

  • Europa noastră – 13.12.2014

    Europa noastră – 13.12.2014

    Lupta împotriva corupţiei, pe agenda europeană săptămâna aceasta.