Radio România Internațional

Tag: lupta anticoruptie

  • Bilanţ DNA

    Bilanţ DNA

    Procurorii au redescoperit ‘curajul’ de a investiga cazuri de mare corupţie – a declarat procurorul-şef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, la prezentarea raportului de activitate al instituției pe anul 2023. Acesta le-a cerut anchetatorilor să dea în continuare dovadă de maxim profesionalism, referindu-se la costurile corupţiei care rămân neacceptat de mari pentru societatea românească.

    “Încredere” este cuvântul care sintetizează activitatea DNA din ultimul an, a mai precizat Marius Voineag. În context, el s-a referit la  încrederea angajaţilor DNA, care se vede în curajul lor de a investiga cazuri de mare corupţie, dar şi la încrederea cetăţenilor de a veni cu sesizări. Procurorul-şef al DNA a prezentat câteva repere din activitatea anului trecut.

    Marius Voineag: “Ne-am dorit consolidarea instituţională prin creşterea resursei umane şi am reuşit să încadrăm 29 de procurori, fără a lua în considerare ultima procedură prin care au mai fost validaţi alţi 23 de noi procurori la începutul acestui an. În cursul anului 2023 au fost trimişi în judecată 651 de inculpaţi. A crescut semnificativ numărul inculpaţilor trimişi în judecată faţă de care au fost luate măsuri preventive de libertate. La nivelul anului 2023 avem 2.259 de dosare faţă de 2.087 în anul 2022”.

    Lupta anticorupţie rămâne, indiferent de tensiunile sociale sau preocupările generate de contextul politic, o prioritate absolută pentru Guvernul României, a dat asigurări și ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu. Potrivit acesteia, măsurile iniţiate anul trecut reafirmă angajamentul ministerului în direcţia realizării unui act de justiţie eficient şi de calitate.

    Alina Gorghiu: “Trebuie să remarc preocuparea procurorilor DNA pentru aplicarea de măsuri asiguratorii şi recuperarea prejudiciului infracţional. Aţi instituit măsuri în mai mult de jumătate din dosare şi vă rog să-mi permiteţi să vă încurajez să continuaţi pe linia acestor rezultate semnificative, mai ales în contextul în care jumătate din ceea ce se confiscă se poate întoarce în societate sub forma demersurilor de prevenire a criminalităţii, educaţie juridică sau sprijinirea concretă a victimelor infracţiunilor.” 

    Și preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, a apreciat activitatea DNA.

    Marian Enache: “Trebuie să evidenţiem faptul că, în implementarea obiectivelor MCV, un rol major a revenit DNA, rol pe care trebuie să-l exercite în continuare, în contextul noului mecanism european al statului de drept în care, de asemenea, lupta anticorupţie ocupă un loc central”.

    Pentru 2024, având în vedere contextul electoral, DNA promite ca va continua să aibă aceeaşi hotărâre pentru combaterea corupţiei. Potrivit conducerii  instituției, se are în vedere creşterea capacităţii instituţionale cu accent pe politicile de resurse umane, iar atenţia va fi îndreptată către marile cazuri de corupţie şi către domeniile prioritare cu impact asupra vieţii cetăţenilor.

  • Ministrul justiţiei cere revocarea procurorului general

    Ministrul justiţiei cere revocarea procurorului general

    Pentru
    admiratori, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, are merite uriaşe în
    stăvilirea abuzurilor şi încălcării drepturilor omului care ar fi fost comise în
    instanţe şi penitenciare şi în urma cărora România a pierdut numeroase procese
    la CEDO. Pentru adversari, ministrul e, în schimb, cel mai eficient vector al
    coaliţiei guvernamentale PSD-ALDE în încercarea de a-şi subordona magistraţii şi
    a stopa lupta anticorupţie. În mandatul său, şefii principalelor parchete, au
    fost, unul câte unul, schimbaţi. După DNA, miercuri a venit rândul Parchetului
    General. Toader a anunţat că a declanşat procedura de revocare din funcţie a
    procurorului general al României, Augustin Lazăr.


    În raportul de evaluare a
    activităţii acestuia, ministrul îl acuză că a generat conflicte juridice de
    natură constituţională şi a avut discursuri publice cu caracter politic şi cu
    acuzaţii fără precedent la adresa autorităţilor statului, puterii legislative
    şi executive. Procurorul general al României nu şi-a îndeplinit obiectivele
    asumate, a contestat legile justiţiei ulterior controlului de
    constituţionalitate, a încălcat legea prin semnarea unor protocoale cu
    serviciile speciale şi a creat, astfel, premise pentru o justiţie paralelă -
    mai afirmă Tudorel Toader: Faptele enumerate în prezentul raport, de
    netolerat într-un stat de drept, demonstrează că activitatea managerială a
    domnului Augustin Lazăr contravine obligaţiilor constituţionale şi legale. În
    aceste condiţii, nu se mai poate susţine ocuparea în continuare şi exercitarea
    de către domnia sa a funcţiei de conducere din cadrul Ministerului Public.


    În replică, Augustin Lazăr afirmă că raportul conţine exagerări şi e menit să
    destabilizeze Ministerul Public. El apreciază că libertatea de exprimare trebuie
    folosită contra oricăror imixtiuni de natură a afecta independenţa procurorilor: Respectarea principiilor şi valorilor constituţionale a stat la baza
    tuturor deciziilor pe care le-am luat încă de la preluarea mandatului de
    procuror general. În această calitate, mi-am exercitat şi obligaţia managerială
    de a lua atitudine publică, de a exprima un punct de vedere instituţional, ca o
    reacţie la numeroasele atacuri nejustificate la adresa sistemului judiciar.


    Cererea
    de revocare a lui Augustin Lazăr a fost trimisă Consiliului Superior al Magistraturii,
    care va da un aviz consultativ, şi preşedintelui Klaus Iohannis, cel care
    numeşte şi demite şefii Parchetelor. Fost ministru al justiţiei, deputatul PSD
    Florin Iordache consideră că evaluarea realizată de Toader cuprinde suficiente
    exemple de încălcare a prevederilor legale pentru ca Lazăr să fie demis. Opoziţia
    de dreapta, în schimb, consideră că propunerea de revocare a procurorului
    general este doar un atac la independenţa Justiţiei.

  • Declaraţii şi mişcări politice

    Declaraţii şi mişcări politice

    De
    un an şi jumătate, în Bucureşti, în marile oraşe ale României şi în diverse
    locuri din lume unde românii au plecat pentru un trai mai bun au loc, periodic,
    proteste împotriva a ceea ce criticii cei mai duri ai majorităţii de stânga
    constituite după alegerile din 2016 consideră a fi încercarea acesteia de a-şi
    subordona justiţia şi de a pune frână luptei anticorupţie. PSD încearcă demult
    să le răspundă contestatarilor săi din stradă cu un miting de amploare. După
    ezitări în ce priveşte data şi tema mitingului, conducerea social-democraţilor,
    prin însuşi preşedintele Liviu Dragnea, a anunţat data acestuia – 9 iunie – şi
    ce scop are.

    Liviu Dragnea: Facem acest miting pentru a arăta că suntem
    decişi să mergem până la capăt, pentru ca România să devină o ţară democratică,
    o ţară unde libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor sunt
    respectate. Îi aşteptăm pe toţi cei care doresc să trăiască într-o ţară liberă,
    într-o ţară în care să nu mai fie instituţii aflate sub o teroare, într-o ţară
    în care se pune problema ca o structură nelegitimă să paraziteze instituţiile
    statului, să paraziteze deciziile.

    Tema principală a mitingului va fi,
    aşadar, tot justiţia. Social-democraţii vor ţinti către aşa-zisul stat paralel,
    o presupusă structură nelegitimă, subterană, în interiorul căreia, potrivit PSD
    şi partenerului său ALDE, politicieni, procurori şi servicii secrete ar
    colabora pentru a-i compromite, prin intoxicare publică, abuzuri şi dosare
    contrafăcute, pe cei ce le sunt indezirabili. Dragnea spune, pe de altă parte,
    că nu există nicio legătură între mitingul de pe 9 iunie şi sentinţa pe care şeful
    PSD – condamnat deja, cu suspendare, pentru tentativă de fraudă electorală, ar putea
    s-o primească, în ajunul mitingului, în procesul în care este judecat pentru
    instigare la abuz în serviciu.

    Din opoziţie, PNL vrea să răspundă PSD cu organizarea
    unor acţiuni pentru susţinerea moţiunii de cenzură pe care o pregăteşte împotriva guvernului. Preşedintele PNL, Ludovic Orban: Cu siguranţă vom face apel către
    toţi cetăţenii români care s-au săturat de PSD şi care îşi dau seama că PSD îşi
    bate joc de România şi compromite şansele fiecărui român de a trăi mai bine. Îi
    vom chema la acţiunile de protest alături de membrii şi de simpatizanţii noştri    .
    Liberalii sunt încurajaţi în demersul legat de moţiune de dezertările din PSD,
    motivate de autoritarismul lui Liviu Dragnea şi de riscul naufragiului partidului
    cu acesta la timonă. Cei plecaţi s-au strâns în jurul fostului lider şi premier
    social-democrat Victor Ponta.

    Peste contextul politic complicat s-ar putea
    suprapune, periculos, o criză constituţională. Sesizată de ministrul Justiţiei,
    Curtea îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să o revoce din funcţie pe şefa
    DNA, Laura Codruţa Kovesi. În aşteptarea motivării unei decizii inexplicabile
    pentru mulţi şi care, prin tonul imperativ, iese din canoanele verdictelor
    precedente, tensiunea creşte iar, odată cu ea, şi teama – legitimă în opinia
    comentatorilor – cu privire la soarta justiţiei şi lupta anticorupţie.

  • Seism la DNA

    Seism la DNA

    Anticipată de unii, calificată drept halucinantă de alţii, decizia
    de miercuri a Curţii Constituţionale e categorică: preşedintele Klaus Iohannis
    trebuie să o revoce pe şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, aşa cum i-a cerut, încă
    din februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Judecătorii constituţionali
    au stabilit că şeful statului a generat un conflict cu Guvernul când a refuzat
    să o demită d-na Kovesi. Fără să-şi camufleze satisfacţia, Toader afirmă că
    soluţia dată de CCR are la bază principiul constituţional potrivit căruia
    procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. El
    mai susţine că, spre deosebire de ministru, şeful statului nu are nicio
    abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale
    ale procurorilor de rang înalt. La rându-i, preşedintele Iohannis s-a mulţumit
    să anunţe că aşteaptă motivarea deciziei Curţii, după care va acţiona în
    consecinţă. Coaliţia guvernamentală PSD-ALDE, care a suţinut permanent
    demersurile ministrului pentru demiterea şefei DNA, a salutat decizia Curţii,
    pe care a apreciat-o drept firească. Opoziţia de dreapta acuză, în schimb,
    confiscarea atribuţiilor preşedintelui şi ceea ce numeşte transformarea CCR,
    prezidată de fostul politician social-democrat Valer Dorneanu, în avocatul
    intereselor private ale guvernanţilor.

    Pentru presă, un capitol al luptei anticorupţie
    din România e pe cale să se încheie. Vârf de lance al luptei anticorupţie
    pentru unii, şefă a unui sistem poliţienesc abuziv în ochii altora, d-na Kovesi
    a fost frecvent calificată drept cea mai puternică femeie din România. Ea
    recunoştea, însă, săptămâna trecută, la New York, la o dezbatere organizată la
    sediul ONU, că provocarea cea mai mare pentru România este păstrarea
    independenţei judecătorilor şi procurorilor. Au existat încercări repetate de
    a modifica legislaţia anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative
    folosite de procurorii anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost
    situaţii în care s-a refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de
    infracţiuni de corupţie. Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri
    prin ştiri false sau prin declaraţii publice de natură să slăbească încrederea
    în justiţie – a rezumat şefa DNA cronica ultimului an şi jumătate, în care
    Puterea a fost acuzată că încearcă să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi
    subordoneze magistraţii. De la Bucureşti, ministrul Toader a replicat că
    achitările, conflictele juridice de natură constituţională, dosarele în care a
    survenit prescripţia sau abuzurile procurorilor nu sunt ştiri false. Dincolo de
    polemici, rămân statisticile. Numai în ultimii cinci ani, DNA a trimis în
    judecată 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de parlamentari. 27 dintre aceştia
    au fost, deja, condamnaţi definitiv. În aceeaşi perioadă, Direcţia a dispus
    măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari. DNA, mai spun comentatorii,
    va trebui să continue. Fiindcă, într-o democraţie matură, instituţiile
    funcţionează şi-şi fac treaba independent de numele şefilor.

  • Iohannis: Anul viitor trebuie făcută o analiză a secolului de la Unire

    Iohannis: Anul viitor trebuie făcută o analiză a secolului de la Unire

    Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la recepția oferită cu ocazia Zilei Naționale, că anul viitor trebuie făcută o analiză a secolului care se încheie de la Marea Unire și trebuie stabilite obiective clare pentru viitor, însă este nevoie de efortul tuturor forțelor politice, instituțiilor și societății civile.



    “În 2018 va trebui să facem o analiză serioasă a secolului care se încheie, să vedem ce am reușit în toți acești ani, care ne sunt punctele tari, ce ne vulnerabilizează, iar, în final, să ne stabilim clar obiectivele pe termen mediu și lung. Centenarul nu este doar despre trecut. Centenarul este despre România viitoare. De aceea, am lansat ideea unui Proiect de țară, care reprezintă fundamentul construcției unei Românii puternice, demne și prospere. Ca acest proiect să reușească, este nevoie de efortul comun al tuturor forțelor politice, instituțiilor și actorilor societății civile, care trebuie să dea dovadă de responsabilitate și unitate. Suntem un popor demn și am dovedit că idealurile naționale se înfăptuiesc doar cu determinare și cu o clasă politică în slujba cetățenilor. 2018 poate fi cel mai potrivit prilej pentru a contura o viziune pe termen lung, care să pornească de la interesele națiunii noastre. Politicienii le datorează românilor solidaritate cu așteptările lor, pentru ca România anilor viitori să devină țara pe care și-o doresc”, a mai spus șeful statului.



    Președintele Iohannis a declarat că anul 2017 a fost unul complex, marcat de convulsii sociale de amploare și provocări care au pus sub semnul întrebării progresele înregistrate de România în ceea ce privește lupta anticorupție și funcționarea statului de drept.



    “2017 a fost un an complex, marcat deopotrivă de o simbolistică aparte, dar și de convulsii sociale de amploare. S-au împlinit 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, perioadă în care țara noastră a ieșit din conul de umbră, dovedind că poate fi un partener de încredere care își respectă angajamentele asumate și un pilon de stabilitate în regiune. Cei 10 ani de apartenență la marea familie europeană au adus beneficii multiple și au demonstrat că nu există viitor pentru România în afara proiectului european. În plan intern, au existat însă foarte multe provocări care au pus sub semnul întrebării progresele înregistrate de România în ceea ce privește lupta anticorupție și funcționarea statului de drept, dar și progresul economic”, a afirmat președintele.



  • Legile justiţiei discutate la Bruxelles

    Legile justiţiei discutate la Bruxelles

    Admisă
    în Uniunea Europeană în 2007, România se află, încă, sub monitorizarea
    partenerilor comunitari în spinosul dosar al funcţionării Justiţiei. Nu foarte
    convins, acum un deceniu, de voinţa şi capacitatea autorităţilor de la
    Bucureşti de a asigura independenţa acesteia şi de a combate eficient flagelul
    corupţiei, Bruxellesul a impus crearea aşa-numitului mecanism de cooperare şi
    verificare (MCV). În rapoartele lor periodice, experţii comunitari evaluează
    evoluţiile din domeniu, salută progresele şi semnalează disfuncţiile.

    Miercuri,
    ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader, şi-a exprimat convingerea că noul
    raport intermediar referitor la MCV, care urmează să fie publicat în curând de
    Comisia Europeană, va fi unul echilibrat şi obiectiv. El a anunţat că a avut
    întrevederi pe această temă la Bruxelles, inclusiv cu prim-vicepreşedintele
    executivului comunitar, Frans Timmermans. Printre temele discutate cu acesta au
    fost, a precizat ministrul, atât evoluţiile înregistrate în cadrul raportului
    de monitorizare, cât şi prezentarea obiectivă a soluţiilor propuse prin
    proiectul de modificare a legilor justiţiei. Cele trei legi importante care
    guvernează funcţionarea sistemului, privind statutul judecătorilor şi
    procurorilor, Consiliul Suprem al Magistraturii şi organizarea judiciară, ar
    urma să fie amendate pentru a fi puse de acord cu decizii ale Curţii
    Constituţionale a României.

    Opoziţia şi presa suspectează, însă, că Puterea
    încearcă să strecoare în viitoarea legislaţie prevederi care pot sabota lupta
    anticorupţie. Cele mai vehemente reacţii interne le-a stârnit propunerea
    iniţială a lui Toader, între timp abandonată de majoritatea PSD-ALDE, ca
    preşedintele Klaus Iohannis să fie exclus din procedurile de numire a şefilor
    de la parchetele General, anticorupţie şi antimafia. Statutul Inspecţiei
    Judiciare pare, în schimb, să-i preocupe cel mai acut pe partenerii occidentali,
    după cum mărturisea însuşi ministrul. Iniţial, proiectul promovat de el stipula
    trecerea acesteia de sub umbrela CSM în subordinea ministerului, ceea ce a
    alimentat suspiciunile de subordonare politică.

    Confruntat cu obiecţiile
    magistraţilor înşişi şi cu protestele vehemente ale opoziţiei şi societăţii
    civile, Toader şi-a nuanţat poziţia şi a afirmat că, fie va rămâne la CSM, fie
    va trece la minister, Inspecţia Judiciară are nevoie de ceea ce a numit
    consolidarea garanţiilor de independenţă.

    Neconfirmată oficial, dar
    vehiculată insistent în media, informaţia că prim-vicepreşedintele Comisiei
    Europene i-ar fi recomandat ministrului ca legile Justiţiei să nu fie
    modificate fără avizul Comisiei de la Veneţia a suscitat, deja, reacţii în
    ţară.

    Preşedintele Comisiei parlamentare speciale privind domeniul, fostul
    ministru Florin Iordache, spune că Legislativul de la Bucureşti e cel care va
    decide dacă e sau nu nevoie de avizul acestui for, cu rol consultativ, al
    Consiliului Europei.

  • Un nou scandal cu secrete şi interceptări

    Un nou scandal cu secrete şi interceptări


    Pentru presa şi societatea civilă din România, care susţin moralitatea în spaţiul public şi pedepsirea fără menajamente a unei clase politice acuzate că jefuieşte ţara de aproape trei decenii, lupta anticorupţie e o cruciadă, iar magistraţii – nişte cavaleri ai dreptăţii. Pentru zecile de politicieni de prim-plan, de la foşti premieri şi miniştri la deputaţi şi primari, de stânga sau de dreapta, de la putere sau din opoziţie, din Bucureşti şi din provincie, ajunşi după gratii sau măcar în boxa acuzaţilor, România de azi e un stat poliţienesc sau o republică a procurorilor.



    Polemica asupra dozajului optim între combaterea corupţiei şi respectarea drepturilor omului durează de câţiva ani şi se reinflamează periodic, de fiecare dată când una dintre părţi primeşte muniţie. Cea mai recentă temă de dezbatere e arhiva fostului serviciu secret al ministerului Justiţiei. Numit Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), acesta a funcţionat din primii ani 90, după Revoluţia anticomunistă, până în 2006, când a fost desfiinţat pe fondul numeroaselor scandaluri provocate de abuzurile pe care le-ar fi comis. Iar în acest interval ar fi adunat informaţii compromiţătoare despre magistraţi.



    Sustrase sau copiate, dosarele SIPA ar permite, spun acum voci din spaţiul public, şantajarea procurorilor şi judecătorilor, cărora le pot fi telecomandate anchete sau dictate sentinţe. Povestea e cu atât mai sulfuroasă cu cât se afirmă că o parte însemnată din documentele arhivei ar fi fost preluate direct de la Securitate, fosta poliţie politică a regimului comunist. Miercuri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa că, pentru a se pune capăt speculaţiilor, arhiva va fi desecretizată în cel mai scurt timp. El a precizat, însă, că ministerul şi Guvernul pot desecretiza doar acte care ţin de competenţa lor, în vreme ce eventualele secrete de stat stocate de SIPA au un alt regim.



    Premierul Sorin Grindeanu a spus, la rându-i, că este important să fie înlăturată orice umbră ce poate plana asupra Justiţiei şi că susţine desecretizarea, dar cu respectarea legilor în vigoare. Ideea a împărtăşită şi de asociaţiile magistraţilor înşişi, precum şi de preşedintele Klaus Iohannis, care a adăugat, însă, că “ar fi interesat de urmărit cum a apărut în spaţiul public, ca o ciorbă reîncălzită”, acest subiect, la mai bine de un deceniu după desfiinţarea SIPA.



    Un scandal ceva mai proaspăt a fost, recent, amorsat de profesorul universitar Radu Chiriţă, doctor în Drept Constituţional, care a anunţat, într-o postare pe Internet, că instituţiile de stat din România au emis, în ultimii cinci ani, aproape 110.000 de cereri de interceptări telefonice, dintre care peste o sută de mii au fost aprobate. Pe baza acestora, adăugă el, au fost ascultate conversaţiile a circa 300 de mii de români. La un total de circa 20 de milioane de locuitori, statistica e aproape neverosimilă şi ameninţă să amplifice suspiciunea generalizată din societatea românească.




  • Justiţia română şi anticorupţia

    Justiţia română şi anticorupţia

    Învestit
    pe 23 februarie, actualul ministru român al Justiţiei, Tudorel Toader, a fost
    dintru început considerat cel care va trebui să repare gravele prejudicii de
    imagine produse coaliţiei PSD-ALDE de predecesorul său, impopularul Florin
    Iordache. Percepută de opinia
    publică, de presă, de opoziţia de dreapta de la Bucureşti şi de partenerii
    occidentali ai României drept o tentativă de a slăbi ritmul luptei anticorupţie
    şi de a exonera de răspundere penală personaje influente din politică şi
    administraţie, încercarea lui Iordache de a modifica, prin ordonanţă de
    urgenţă, Codurile Penale a scos în stradă, astă-iarnă, sute de mii de
    protestatari.

    Jurist neînregimentat politic, profesor universitar şi fost
    judecător la Curtea Constituţională, Toader n-a ezitat să ia decizii care vin
    în răspăr cu aşteptările majorităţii parlamentare.
    Săptămâna trecută, el a anunţat că auditul extern pe care ministerul Justiţiei
    îl va dispune la Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie şi cea de
    Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism urmăreşte
    o radiografiere a activităţii acestor instituţii, care n-a mai fost făcută de
    peste un deceniu.     Pe de altă parte, însă, ministrul n-a cerut plecarea din
    funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr, şi a şefei DNA, Laura Codruţa
    Koveşi, percepuţi de opinia publică vârfurile de lance ale luptei anticorupţie,
    dar consideraţi de mulţi social-democraţi şi liberal-democraţi fondatori ai
    aşa-numitei republici a procurorilor, în care drepturile omului ar fi metodic
    încălcate.     Iar miercuri ministerul Justiţiei a dat aviz negativ modificărilor
    aduse în parlament proiectului de lege privind conflictul de interese.


    Comisia
    juridică a Camerei Deputaţilor admisese modificări ale articolelor din Codul
    Penal, astfel că sintagma ”conflict de interese” era înlocuită cu
    folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. De asemenea,
    pentru ca angajarea rudelor sau a altor apropiaţi ai unui funcţionar public să
    constituie infracţiune, trebuia să fi fost pricinuit un prejudiciu de interes
    public.


    În plus, Toader a explicat că instituţia pe care o conduce are o
    iniţiativă legislativă care se referă şi la modificarea prevederilor legate de
    abuzul în serviciu. Aceasta nu impune un prag valoric al prejudiciului pentru
    respectiva infracţiune, ci lasă instanţei de judecată decizia de aplicare a
    pedepsei.


    Proiectul de lege privind modificarea Codurilor penal şi de procedură
    penală, elaborat de ministerul Justiţiei, conform deciziilor Curţii
    Constituţionale, va fi supus dezbaterii publice.


    Premierul Sorin Grindeanu a
    anunţat că că i-a cerut lui Toader ca, în următoarele 30 de zile, să discute cu
    toate părţile interesate înainte de a solicita avizul Guvernului pentru acest
    proiect de lege.

  • Retrospectiva săptămânii 26.03 – 01.04.2017

    Retrospectiva săptămânii 26.03 – 01.04.2017

    Vizita oficială la Bucureşti a moştenitorului
    Coroanei britanice



    Chiar în ziua în care
    procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană devenea oficial,
    odată cu activarea de către Londra a articolului 50 din Tratatul de funcţionare
    a forului comunitar, moştenitorul Coroanei britanice începea o vizită oficială
    la Bucureşti, parte a unui turneu european.


    Tot ce am vrut să fac în ultimii 20 de
    ani de când vizitez România a fost să-i ajut pe români să îşi aducă aminte de
    unicitatea culturii lor, de moştenirea arhitecturală şi, mai presus de toate,
    de potenţialul lor în lumea de astăzi. Îmi amintesc cât de afectat am fost când
    am aflat ce au îndurat românii în timpul regimului comunist şi de distrugerile
    făcute atunci la nivel uman şi cultural.     Este declaraţia făcută de prinţul
    Charles cu prilejul primirii din partea preşedintelui Klaus Iohannis a Ordinului Naţional Steaua
    României în Grad de Mare Cruce.

    Şeful statului a apreciat în mod deosebit
    dedicaţia şi implicarea Prinţului Charles în activităţi caritabile în România,
    dar şi contribuţia la promovarea imaginii ţării noastre în lume: Implicarea
    Alteţei Voastre Regale în numeroase proiecte de reabilitare a satelor, în promovarea
    produselor locale, în acţiuni de pregătire şi formare tradiţională
    meşteşugărească a reprezentat o contribuţie valoroasă la conştientizarea unui
    stil de viaţă în care natura, tradiţia şi omul cu deprinderi moderne pot
    coexista armonios. De asemenea, suntem recunoscători alteţei Voastre Regale
    pentru că, de fiecare dată când vorbiţi despre România şi cetăţenii noştri, vă
    exprimaţi admiraţia pentru bogăţiile spirituale şi culturale româneşti.

    Vizita, a doua oficială în România a
    Prinţului de Wales, a mai inclus discuţii cu premierul Sorin Grindeanu, unul dintre
    subiectele abordate fiind dezvoltarea şi aprofundarea parteneriatului strategic
    între România şi Marea Britanie, bazat pe o cooperare intensificată în sfera
    securităţii şi pe legăturile economice importante. Prinţul Charles s-a mai
    întâlnit cu membrii familiei regale române.




    România nu susţine o UE a
    cercurilor concentrice de integrare şi nici o Europă cu mai multe viteze, care ar putea duce la o creştere a diviziunilor sociale şi economice
    între statele membre, a reiterat, preşedintele Klaus Iohannis, poziţia
    Bucureştiului, în Malta – ţară ce deţine preşedinţia rotativă a Uniunii. În
    discursul ţinut la Congresul Partidului Popular European, şeful statului român
    a apreciat că Uniunea este într-un moment de cumpănă, cu crize complexe, de o
    intensitate fără precedent. Atacurile teroriste, migraţia, naţionalismul,
    populismul, Brexit-ul şi, mai mult decât orice, escaladarea euroscepticismului
    au devenit provocări majore, a subliniat Klaus Iohannis. La Bucureşti,
    autorităţile române au anunţat că principalul obiectiv al României în cadrul negocierilor pentru Brexit este
    respectarea drepturilor cetăţenilor români care lucrează şi studiază în Marea
    Britanie. Potrivit estimărilor, în Regatul Unit trăiesc peste 250.000 de
    români.


    La Bucureşti, procurorul general şi
    procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu vor fi schimbaţi din
    funcţie.



    Procurorul
    general, Augustin Lazăr şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie,
    Laura Codruţa Kovesi, nu vor fi schimbaţi din funcţie. Ministrul Justiţiei,
    Tudorel Toader, a declarat că a realizat evaluarea şefilor celor două
    instituţii personal, fără ingerinţă sau presiune de la nimeni străin de
    Ministerul Justiţiei. El a explicat că DNA şi-a arogat competenţa de a efectua
    o anchetă într-un domeniu ce excedează cadrul legal în anchetarea ordonanţei de
    urgenţă 13, dar magistraţii Curţii Constituţionale au restabilit echilibrul
    între puterile statului, prin decizia dată. Amintim că, prin Ordonanţa de urgenţă 13, executivul PSD – ALDE a încercat să
    modifice legislaţia penală anticorupţie, fapt ce a dus la ample manifestaţii de
    stradă. Ministrul a mai anunţat că trebuie avută, însă, în vedere o monitorizare a
    activităţii procurorilor.

    Tudorel Toader: Ceea ce considerăm oportun, în
    spiritul exigenţelor statului de drept este necesitatea instituirii unei atente
    monitorizări a unei obligaţii de raportare a activităţii pe care o desfăşoară
    procurorii, de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, autoritate
    pe care trebuie să o exercite ministrul justiţiei şi, repet, o voi exercita,
    fără ingerinţe în independenţa procurorului de a da soluţii.

    Din poziţia de susţinător declarat al eforturilor pe care
    procurorii le fac în combaterea corupţiei, preşedintele Klaus Iohannis spune că
    este mulţumit de activitatea procurorului general şi a procurorului şef al DNA.
    Şeful statului nu împărtăşeşte opinia ministrului Justiţiei cu privire la
    presupusele derapaje ale DNA: Chiar
    mă aştept de la domnul ministru să sprijine Ministerul public, pe procurorul
    general, pe procurorul şef DNA, pe procurorul şef DIICOT, ca să îşi
    îndeplinească mai bine misiunile. Dacă lucrează împreună în ceea ce am numit
    cooperare loială, Ministerul Justiţiei cu Ministerul public, lucrurile pot
    merge numai înspre bine, altfel decât la începutul anului, când Ministerul
    Justiţiei şi Ministerul public au avut poziţii divergente în privinţa
    ordonanţei 13    .

    Premierul Sorin Grindeanu a cerut să fie informat
    constant în legătură cu rezultatele monitorizării continue a activităţii
    procurorilor şi a dat asigurări că Guvernul este angajat ferm în lupta
    anticorupţie.

  • Despre anticorupţie, la Bruxelles

    Despre anticorupţie, la Bruxelles

    Guvernul PSD — ALDE, instalat în România după alegerile din decembrie, va continua lupta împotriva corupţiei, iar modificările la Codul Penal, necesare pentru a-l pune în acord deplin cu deciziile Curţii Constituţionale, vor fi făcute doar în Parlament. Este ceea ce a promis premierul Sorin Grindeanu la întâlnirea de la Bruxelles cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Discuţiile lămuritoare deveniseră obligatorii după ce Comisia Europeană a dezavuat tentativa cabinetului Grindeanu de a modifica prin ordonanţă de urgenţă legislaţia penală, relaxând-o în ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu şi alimentând suspiciunea că măsura ar fi fost dedicată politicienilor ce au probleme cu legea.



    Oficialul european a salutat abrogarea contestatei ordonanţe, văzută ca un pas spre revenirea pe traseul firesc al combaterii corupţiei. Un traseu care are ca punct terminus eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei, instituit de partenerii europeni după aderarea ţării la UE. Este bine, a subliniat Frans Timmermans, că Guvernul vrea să armonizeze legislaţia naţională cu normele Uniunii Europene şi să corecteze ceea ce Curtea Constituţională de la Bucureşti a catalogat ca neclar sau ilegal, numai că acest lucru trebuie făcut cu totală deschidere şi transparenţă.



    Lucrurile vor sta întocmai, a dat asigurări premierul Sorin Grindeanu: “Ne dorim în viitor, dacă vorbim despre reglementările din domeniul justiţiei, ca aceste lucruri să se întâmple în Parlament printr-o dezbatere cât mai largă care să implice instituţii din România, ONG-uri, parlamentari, binînţeles, astfel încât deciziile Curţii Constituţionale, care se referă la articole din Codul Penal şi cel de Procedură Penală să poată fi aprobate în Parlament”.



    Iar pentru a conferi credibilitate gesturilor viitoare ale cabinetului, Sorin Grindeanu ia în calcul nominalizarea la conducerea ministerului Justiţiei a unei persoane apolitice. Aceasta ar urma să-l înlocuiască pe social-democratul Florin Iordache, nevoit să demisioneze la câteva zile după ce ordonanţa de urgenţă care a provocat furtună pe scena publică a fost abrogată. Pe de altă parte, strada nu se mulţumeşte doar cu sacrificarea lui Iordache şi cere demisia întregului cabinet, afectat de un deficit major de încredere după episodul cu ordonanţa.



    Unul pe care PSD şi l-ar dori uitat cât mai rapid. În Parlament, preşedintele partidului şi al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, puternic criticat la rândul său, a anunţat că parlamentarii majorităţii vor vota o lege de respingere a ordonanţei 13, pentru a nu mai lăsa loc interpretărilor. Amintim că ordonanţa 13 a fost abrogata printr-o alta, aflată în proces de aprobare în legislativ, dar sunt voci care susţin că respingerea primeia este obligatorie pentru a-i înlatura efectele.

  • Cale liberă pentru referendumul privind lupta anticorupţie

    Cale liberă pentru referendumul privind lupta anticorupţie

    Anul politic a început abrupt în România. A fost instalat un nou Guvern, aplecat spre stânga datorită PSD, câştigătorul detaşat al scrutinului din decembrie, secondat de ALDE. Un guvern ce s-a grăbit să adopte o parte din măsurile salariale şi sociale promise şi care i-au favorizat succesul electoral, iar apoi a surprins pe toată lumea cu două proiecte de ordonanţă de urgenţă ce urmau să opereze o graţiere colectivă şi să relaxeze legislaţia penală, favorizându-i pe corupţi. Cu cel de-al doilea proiect, Cabinetul PSD-ALDE a dorit să meargă până la capăt, provocând critici severe ale instituţiilor judiciare, ample proteste de stradă şi depunerea unei moţiuni de cenzură din partea opoziţiei de dreapta. Într-un final, guvernul a abrogat hulita ordonanţă care dezincrimina parţial abuzul în serviciu.



    Înainte de aceste evenimente în cascadă, preşedintele Klaus Iohannis a mutat pe tabla politicii, anunţând că le va cere românilor să se pronunţe prin vot, la referendum, asupra luptei anticorupţie. Deşi majoritar ostil şefului statului, Legislativul şi-a dat, luni, avizul, o procedură formală care a prilejuit, însă, luări de poziţii din partea susţinătorilor şi adversarilor ideii de consultare populară pe tema corupţiei.



    Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a profitat de dezbatere pentru a-i critica, din nou, pe liderii coaliţiei guvernamentale şi pe premier: “Putem clarifica şi arăta oamenilor că atitudinea politică pe care au avut-o şi domnul Dragnea, şi domnul Tăriceanu, şi domnul Grindeanu a fost un accident şi poate că reuşim în felul acesta să dăm semnalul unei politici de forţă care scoate România dintr-un conclav politic şi o aşează pe drumul democraţiei europene occidentale”.



    De partea sa, senatorul ALDE Varujan Vosganian a atras atenţia că acest demers – cu final aşteptat, în opinia sa, pentru că fenomenul corupţiei nu poate avea aderenţi – va costa aproximativ 30 de milioane de euro. Varujan Vosganian: “Eu întreb, atunci când e vorba de un referendum la care suntem cu toţii de acord, la care sunt convins că partidele fiind de acord, electoratul va fi, de asemenea, de acord, deci este cronica unei aprobări anunţate – şi atunci vă întreb: de ce cheltuim noi zeci de milioane de euro pentru ceea ce ştim că oricum se va întâmpla?”



    Partidele coaliţiei majoritare îl suspectează pe preşedintele Iohannis că urmăreşte un interes electoral pe termen mediu şi lung, în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2019. Chiar dacă ar fi aşa, cel care i-a oferit muniţia a fost guvernul PSD-ALDE, prin decizii discutabile în domeniul sensibil al justiţiei.

  • Discursul preşedintelui în Parlament

    Discursul preşedintelui în Parlament

    Imaginile cu sutele de mii de români adunaţi care protestau împotriva deciziei guvernului PSD — ALDE de a modifica prin ordonanţă de urgenţă Codul Penal şi pe cel de procedură penală au făcut înconjurul lumii, punând România în prim-planul jurnalelor informative. Între timp, guvernul Sorin Grindeanu a făcut un pas înapoi — a retras controversata ordonanţa de urgenţă prin care adusese modificările care au generat o puternică reacţie civică în ţară şi în diaspora. Apoi a elaborat un proiect de lege prin care să modifice Codurile pentru ca acestea să se armonizeze cu anumite cerinţe ale Curţii Constituţionale, iar, într-un final, a retras şi acest proiect.



    Considerând că modificările legislaţiei penale iniţiate de guvernul Grindeanu trebuie aduse în atenţie şi de la tribuna legislativului, preşedintele Klaus Iohannis a trimis, săptămâna trecută, o scrisoare conducerii celor două camere ale Parlamentului, prin care şi-a exprimat intenţia de a adresa senatorilor şi deputaţilor un mesaj. Şeful statului a dezaprobat de la început modificarea legislaţiei penale prin ordonanţă de urgenţă şi în ultima perioadă şi-a exprimat de multe ori nemulţumirea, mergând chiar pentru câteva momente în stradă, alături de protestari.



    El a anunţat şi declanşarea procedurilor pentru organizarea unui referendum prin care poporul să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Klaus Iohannis a spus că misiunea sa este restabilirea statului de drept şi că va face totul pentru ca România să fie eliberată de corupţie — idei reiterate, acum, şi în plenul Parlamentului.



    Naţiunea e în alertă, e vie, e atentă şi e foarte nemultumită. O importantă cercetare sociologică realizată în ultimele trei zile arată că 80% dintre români consideră că ţara merge în direcţia greşită. Cum s-a ajuns aici la nici o lună după alegeri? În 11 decembrie, PSD a repurtat o mare victorie, dar după aceea, cu o ciudată strategie de tip kamikaze a intrat în coliziune frontală cu o parte însemnată a societăţii.” — a declarat şeful statului.



    Este nevoie de soluţii urgente pentru a ieşi din acest impas, iar aceste soluţii trebuie să vină de la cei care au creat problema. Adică principalul partid de guvernământ, PSD, a mai spus Klaus Iohannis. În opinia sa, retragerea ordonanţei şi eventuala plecare din funcţie a ministrului de resort ar însemna prea puţin, iar eventuale alegeri anticipate ar fi prea mult. Preşedintele a cerut executivului să guverneze transparent, predictibil, dând dovadă de responsabilitate, iar Parlamentului, dominat de PSD, să legifereze pentru populaţie, nu pentru un grup de politicieni cu probleme.

  • Sprijin al Comisiei Europene pentru România

    Sprijin al Comisiei Europene pentru România

    Participarea, luni, la Bruxelles, a ministrului român de Externe, Teodor Meleşcanu, la Consiliul pentru Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene a fost complet eclipsată de întrevederile pe care acesta le-a avut în marja reuniunii şi la care a încercat să explice situaţia de la Bucureşti. Iar responsabilii comunitari au fost categorici. Comisia Europeană consideră că România trebuie să facă progrese în lupta anticorupţie, nu să le anuleze pe cele realizate până acum — i-a spus lui Meleşcanu prim-vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, pe fondul tensiunilor acute provocate de încercarea Guvernului PSD-ALDE de a modifica prin ordonanţa de urgenţă Codurile penale.



    Iniţiata sub pretextul că ar actualul cod trebuie pus in acord cu decizii ale Curţii Constituţionale, dar perceputa drept o modalitate de a exonera de răspundere penală personaje politice de prim-plan şi responsabili din administraţia centrală şi locală, ordonanţa, retrasă în cele din urmă, a scos în stradă sute de mii de români revoltaţi şi a produs consternare la Bruxelles.



    Într-un interviu pentru Radio România, ministrul de Externe afirmă, după întâlnirile cu Timmermans şi cu cu şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, că: Sunt două concluzii care au reieşit din aceste discuţii. Prima: aprecierea pentru acţiunea luată de guvern de a abroga ordonanţa care a fost de fapt la baza protestelor. Au apreciat amândoi că s-a făcut un lucru înţelept şi că este normal ca asemenea lucruri să fie discutate cu participare cât mai largă şi transparentă şi după aceea să ajungă la nivelul Parlamentului, în cazul în care va fi nevoie de soluţii legislative. A doua concluzie a fost disponibilitatea pe care o are Comisia Uniunii Europene pentru a ne spriini în găsirea celor mai bune soluţii pentru o evoluţie în continuare democratică a României.”



    Meleşcanu a mai declarat că executivul european este dispus să ofere României sprijin inclusiv pentru construirea de noi închisori. Întrebat dacă interlocutorii săi sunt, cumva, îngrijoraţi că România a devenit vulnerabilă în urma crizei politice, ministrul de Externe a afirmat: Nu, dimpotrivă, abordarea a fost foarte pozitivă, urmând să-şi ofere toată colaborarea pentru ca România să rămână şi să se întărească în această poziţie care e foarte importantă nu numai pentru regiunea noastră, dar şi pentru Uniunea Europeană, ca un tot unitar.”



    Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a precizat, la rându-i, că Bruxellesul este pregătit să ofere expertiză României să finalizeze obiectivele Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei. Instituit acum un deceniu, odată cu admiterea ţării în Uniunea Europeană, acesta a fost menţinut, an de an, tocmai fiindcă angajamentul Bucureştiului oficial în combaterea corupţiei nu pare să-i fi convins până acum pe responsabilii de la Bruxelles.

  • Justiţia din România, la raport

    Justiţia din România, la raport

    Comisia
    Europeană, care de 10 ani monitorizează felul în care decurge reforma
    sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei în România, a decis să
    menţină acest Mecanism de Cooperare şi Verificare, deşi raportul recunoaşte
    progresele majore făcute de Bucureşti în ultimii ani în domenii-cheie. În
    primul rând factorul politic este cel care trebuie să facă eforturi în direcţia
    asigurării unei justiţii eficiente, se apreciază în documentul amintit, făcut
    public pe 25 ianuarie, în care se recomandă implementarea unui sistem robust şi
    independent de numire a procurorilor cu rang înalt, prevederi clare în codul de
    conduită pentru parlamentari, prevederi clare cu privire la respectul reciproc
    între instituţii şi precizarea că parlamentarii trebuie să respecte
    independenţa sistemului juridic. Cum ar arăta oare acest raport dacă ar fi
    întocmit acum? Adică
    după ce, la mai puţin de o săptămână de la publicarea documentului, noul guvern
    Grindeanu a adoptat o controversată ordonanţă de urgenţă prin care a modificat
    Codul penal şi Codul de procedură penală, în pofida protestelor de stradă la
    care au participat zeci de mii de oameni. Astfel, sub pragul unui prejudiciu de
    200 de mii de lei (circa 45 de mii de euro), abuzul în serviciu nu va mai fi
    sancţionat penal, iar favorizarea infractorului a fost dezincriminată.
    Ordonanţa mai prevede că favorizarea infractorului se dezincriminează şi dacă
    fapta este săvârşită de un membru al familiei sau de un afin până la gradul II.
    Guvernul Grindeanu nu a renunţat nici la graţiere, pentru care a elaborat un
    proiect de lege, care va fi trimis în procedură de urgenţă la Parlament,
    potrivit ministrului justiţiei. Florin Iordache argumentează deciziile luate
    invocând supraaglomararea închisorilor, reclamată de CEDO, şi unele decizii ale
    Curţii Constituţionale. Graţierea nu vizează violatorii, pe cei acuzaţi de
    fapte de corupţie şi de violenţă şi nici recidiviştii. Într-un interviu acordat
    pentru Radio România, preşedintele Expert Forum, Laura Ştefan, avertiza,
    imediat după publicarea raportului MCV, că măsurile, pe atunci doar vehiculate,
    sunt extrem de periculoase în cazul în care vor fi adoptate. Ceea ce între timp
    s-a întâmplat. Laura Ştefan, despre posibilele consecinţe: Se poate ajunge la reevaluarea performanţei României
    obţinute in ultimii 10 ani. Pentru că este evident că, dacă-i eliberezi din
    puşcării pe toţi cei care au ajuns acolo în ultimii 10 ani ca urmare a
    eforturilor făcute de autorităţile judiciare, logic este ca şi evaluările
    pozitive legate de aceste lucruri să se schimbe în evaluări negative. Dar pe
    lângă critica adusă acestui tip de legiferare, de fapt cred că ce e mai grav
    este faptul că cei de la Comisia Europeană au văzut că metehnele vechi ale
    României şi anume adoptarea de acte normative extrem de periculoase peste
    noapte, care au un impact major asupra felului în care evoluează politicile
    anticorupţie, sunt în continuare un instrument politic utilizat. Pentru că cei
    de la Comisia Europeană au mai văzut acest stil de operare la România, cu
    ocazia marţii negre sau cu ocazia altor momente în care s-a încercat peste
    noapte să se schimbe în lucrurile esenţiale legislaţia penală. Şi de aceea
    Comisia Europeană tot insistă asupra maturizării acţiunii politice de fapt,
    asupra faptului că putem să avem încredere că România este o ţară matură doar
    atunci când factorul politic din această ţară va demonstra că ştie să se
    comporte ca atare. Şi din păcate, din păcate, observăm că problema asta
    persistă şi în 2017.     Cât
    de mult poate contribui societatea civilă şi fiecare cetăţean al României la
    progresul sistemului judiciar? Din nou, Laura Ştefan: Eu cred că va fi o ţară matură
    şi vom ajunge la ridicarea MCV-ului doar atunci când societatea civilă şi
    mediul politic vor învăţa să discute unii cu alţii. Din păcate în aceste zile
    nu prea vedem apetit din partea clasei politice pentru discuţie. Eu cred că e o
    greşeală şi cred că dacă discutăm un subiect atât de sensibil, cum este, de
    exemplu cel al supraaglomerării în penitenciare e nevoie chiar de toate minţile
    din ţara asta pentru a găsi o soluţie la această problemă. Pentru că problema
    nu este una uşor de rezolvat, este una care are multiple aspecte şi care nu se
    va rezolva peste noapte. Nu se va rezolva peste noapte nici măcar prin aceste
    ordonanţe care, din păcate, ca efect colateral au şi anularea progreselor
    făcute în lupta anticorupţie în ţara noastră. Cred că avem nevoie cu toţii să
    ne aplecăm un pic mai înţelept asupra acestor probleme.     Partidele
    de opoziţie, societatea civilă şi organizaţii ale magistraţilor consideră că
    modificarile sunt făcute pentru a scăpa de pedeapsă personaje influente din
    clasa politică sau din administraţie. Preşedintele
    Klaus Iohannis a calificat ziua adoptării ordonanţei drept una de doliu pentru
    statul de drept în România, calificând situaţia drept inacceptabilă.