Radio România Internațional

Tag: lupta antiterorista

  • Preşedintele României, în Parlamentul European

    Preşedintele României, în Parlamentul European

    Preşedintele României, Klaus Iohannis a pledat marţi, în plenul Parlamentului European, la o dezbatere privind viitorul Europei, pentru consolidarea proiectului european. El a declarat că unul dintre cele mai importante proiecte pentru România este summitul UE care va avea loc anul viitor la Sibiu, subliniind că ţara noastră intenţionează să aibă un mandat de succes la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.



    Iohannis a arătat că în ultimul deceniu UE a fost marcată de provocări multiple – de la criza financiară şi economică, criza migraţiei, atacurile teroriste până la ascensiunea mişcărilor populiste. Şeful statului român a subliniat că valorile europene trebuie mereu redescoperite, reapreciate şi repuse în valoare.



    Preşedintele a susţinut că noua etapă în care va intra Uniunea Europeana începând cu anul 2019 şi pe care România, în calitatea sa de deţinătoare a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, o va pregăti împreună cu celelalte state membre şi cu instituţiile europene va fi una fructuoasă.







    România va avea de gestionat dosare extrem de grele pe perioada preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene, unul dintre acestea fiind cel referitor la Brexit, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. Un alt dosar menţionat de Klaus Iohannis a fost cel privind cadrul financiar multianual post-2020. Migraţia este tema unui alt dosar care urmează să fie gestionat de viitoarea preşedinţie a Consiliului UE.



    Klaus Iohannis a declarat în plenul PE că în România există o dezbatere politică, însă nu a dorit să dea alte detalii, precizând că este hotărât să rămână implicat în a le garanta românilor păstrarea valorilor democratice, regulilor şi principiilor unui stat de drept şi continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte, a luptei împotriva corupţiei. El a susţinut că în Europa există mai multe probleme, iar una dintre ele este conexiunea dintre cetăţeni şi politicieni, arătând că de multe ori aceasta este slabă.





    Preşedintele a mai declarat, în plenul Parlamentului European, că aderarea României la zona euro cât mai curând posibil este un obiectiv naţional fundamental. El a subliniat şi importanţa aderării României la spaţiul de liberă circulaţie. Potrivit lui Iohannis, provocările generate de migraţie, dar şi cele legate de securitate sunt aspecte de maxim interes pentru toţi europenii.





    Klaus Iohannis a menţionat că Uniunea Europeană se află în prezent într-un moment de redresare economică, arătând că siguranţa economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor. El a pledat pentru o piaţă internă “funcţională, competitivă şi incluzivă”.



    Românii sunt conectaţi activ la valorile civice şi au dovedit acest lucru când a fost nevoie să apere statul de drept şi democraţia, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis, în plenul Parlamentului European. Şeful statului a mai arătat că tânăra generaţie crede în Europa şi se implică în dezbateri privind viitorul UE de o manieră pozitivă şi optimistă.




    Preşedintele



    În context, el a precizat că economia datelor este viitorul, iar sectoarele româneşti de IT&C şi creativ au una dintre ponderile cele mai mari din PIB-ul naţional din întreaga Uniune. De asemenea, acesta a arătat că România susţine activ o Uniune Europeană care investeşte în siguranţa cetăţenilor săi.




    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că este dreptul Parlamentului European să dezbată o rezoluţie cu privire la situaţia statului de drept în România, programată în noiembrie 2018, însă a subliniat că este extrem de neobişnuit ca aceste discuţii să aibă loc doar cu o lună înainte de preluarea de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului UE. Iohannis a declarat, la conferinţa comună cu preşedintele PE, Antonio Tajani, că va colabora instituţional cu Guvernul pentru pregătirea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, punctând că acest fapt nu înseamnă că va avea standarde mai scăzute în ceea ce priveşte reforma justiţiei.



  • Zona Mării Negre şi tensiunile emergente din regiune

    Zona Mării Negre şi tensiunile emergente din regiune


    Tot mai mult, regiunea extinsă a Mării Negre capătă profilul unui pivot geopolitic, reprezentând un spaţiu de interes strategic pentru circuitele economice, dar şi un avanpost al NATO şi al Uniunii Europene. Toate acestea, în condiţiile în care sursele de insecuritate s-au diversificat în ultimii ani, având originea în fenomene precum terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă şi a tehnologiilor pentru arme de distrugere în masă, a materialelor fuzionabile şi a celor chimice şi biologice, traficul cu arme, droguri şi persoane, imigraţia ilegală. Pe acest fond, amplificarea luptei antiteroriste şi a celei împotriva crimei organizate, alături de sporirea competiţiei pentru resurse energetice şi căile de transport ale acestora au propulsat Marea Neagră în centrul atenţiei organismelor europene şi euroatlantice.



    Pornind de la premiza că Marea Neagră reprezintă o axă strategică, tema a fost abordată recent şi la institutul Hudson din SUA, care, împreună cu Institutul Român de Cercetare, a organizat o conferinţă centrată pe tensiunile emergente în această regiune, din perspectiva securităţii militare şi energetice. Corespondentul Radio România la Washington, Doina Saiciuc, conturează contextul geopolitic al regiunii, aşa cum a fost el reliefat în timpul reuniunii: “De-a lungul celei mai mari părţi a istoriei înregistrate, Marea Neagră a fost o axă strategică, ceea ce rămâne şi în prezent. Astăzi, într-o regiune în care Rusia a anexat Crimeea şi sprijină insurgenţa din Ucraina de sud-est, unde Moscova asistă militar şi politic regiunile separatiste Transnistria din Moldova şi Abhazia din Georgia, unde Rusia îşi consolidează flota militară în Marea Neagră şi unde avioanele ruseşti hărţuiesc navele americane, trei ţări NATO sunt ţări de coastă la Marea Neagră şi trebuie să facă faţă extinderii prezenţei militare a Rusiei. Ele sunt: România, Bulgaria şi Turcia.”



    Laurenţiu Pachiu, unul dintre fondatorii unui grup pentru politica energetică, a vorbit despre securitatea la Marea Neagră într-un moment în care, după anexarea Crimeii, România s-a văzut pusă în situaţia de facto de a avea frontiera comună în Marea Neagră cu Federaţia Rusă. “Dacă ne uităm la continentul european din perspectiva securităţii energetice de astăzi avem trei ameninţări şi provocări de securitate, ameninţările clasice – agravate astăzi de terorism, arme de distrugere în masă, conflicte regionale, eşecuri de guvernare în vecinătatea Europei, crima organizată-, schimbarea climatică şi ameninţări privind securitatea cibernetică, spune Laurenţiu Pachiu. Apoi, adaugă el, există dimensiunea internă a securităţii energetice, care în Europa are în faţă unele provocări. Dacă ne uităm la ţările UE, fiecare din ele are o politică energetică diferită: unele se bazează pe cărbune, unele pe energie nucleară, unele trebuie să importe mult gaz natural.”



    În acelaşi timp, o provocare de securitate energetică majoră este reprezentată de faptul că majoritatea ţărilor UE depind de un singur furnizor de gaz natural: Rusia. Experţi în relaţii internaţionale şi diplomaţi au discutat şi la Constanţa, în sud-estul României, în cadrul “Black Sea and Balkans Security Forum – 2017” despre provocările cu care se confruntă ţările din regiune, între care securitatea energetică şi cea cibernetică, acţiunile de război informaţional şi militarizarea regiunii Mării Negre. Ambasadorul Sorin Ducaru, asistent al secretarului general al NATO: “La nivelul Alianţei, ne confruntăm cu cel mai complex context de securitate dintr-o generaţie. Există o combinaţie de ameninţări de tip convenţional clasic care sunt, poate, legate cu raţiunea de a fi a Alianţei, cealaltă categorie este categoria ameninţărilor neconvenţionale sau a noilor ameninţări, a celor emergente la adresa securităţii internaţionale şi a Alianţei – şi acestea vizează aspecte precum ameninţarea teroristă, ameninţările din spaţiul cibernetic, diversele forme de ameninţări hibride care combină forme convenţionale şi cele neconvenţionale, precum şi aceste tendinţe care vizează manipularea informaţională.”



    În ceea ce priveşte măsurile care trebuie luate în faţa acestor ameninţări, Sorin Ducaru a precizat că abordarea Alianţei Nord-Atlantice are două componente: “Una vizează apărarea teritoriului aliat şi a ţărilor membre, cumva legată de raţiunea de a fi a Alianţei, apărarea colectivă, cealaltă componentă vizează proiectarea de stabilitate dincolo de teritoriul Alianţei, în primul rând de vecinătate, consolidarea capabilităţilor de apărare, în special în lupta împotriva terorismului, până la posibilitatea de a oferi anumite capabilităţi care să asigure capacitatea lor de a răspunde eficient în faţa acestor ameninţări.” Prin prisma factorilor determinanţi pentru securitatea regională, politica externă a Bucureştiului este construită pe ideea că Balcanii de Vest şi Marea Neagră trebuie să fie tratate împreună din punct de vedere al ameninţărilor la adresa securităţii.


  • Retrospectiva săptămânii 15.11 – 21.11.2015

    Retrospectiva săptămânii 15.11 – 21.11.2015

    Priorităţile noului
    Guvern de la Bucureşti



    Noul Guvern de la
    Bucureşti condus de Dacian Cioloş şi-a început activitatea, după ce a fost
    votat cu o largă majoritate în Parlament. Pe termen scurt şi mediu, Executivul
    urmează să elaboreze bugetul pe 2016 şi să organizeze parlamentarele, dar şi localele de anul
    viitor. Apoi, sunt avute în vedere un plan de
    investiţii pe 10 ani, o strategie naţională de dezvoltare, reforme în educaţie şi sănătate. Se doreşte, totodată, creşterea şi
    consolidarea rolului României în Uniunea Europeană şi în NATO, întărirea şi
    dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA, precum şi susţinerea aspiraţiilor
    de integrare europeană a Republicii Moldova vecine, majoritar românofonă. Aşteptările românilor
    de la noul Guvern Cioloş, alcătuit din tehnocraţi cu experienţă în
    sectorul privat sau în instituţii europene, sunt foarte mari. Le-a exprimat,
    succint, preşedintele Klaus Iohannis: Aveţi şansa să arătaţi
    cum se poate guverna România bine, într-un an complicat şi cu aşteptări foarte
    mari din partea societăţii, din partea poporului. Trebuie să fiţi conştienţi că
    aşteptările vin, însă, şi din partea politicienilor. Am convingerea fermă că
    toată lumea îşi doreşte ca treaba să meargă ceas şi pentru asta este nevoie de
    un Guvern eficient.



    PSD, la ora
    bilanţului



    Un guvern vine, altele pleacă! Iar pentru cele succesiv
    conduse, timp de aproape 4 ani, de social-democratul Victor Ponta, luni a fost
    momentul bilanţului. A fost făcut de Liviu Dragnea, liderul PSD, principala
    formaţiune a fostului arc guvernamental. Cabinetele Ponta – a spus Dragnea -au preluat, în 2012, o
    economie care începea să depăşească anii de criză şi au reuşit să consolideze
    creşterea economică la 3,8%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. La
    ora actuală deficitul bugetar este de 1,5% din Produsul Intern Brut, faţă de
    5,4% cât se înregistra în 2011. Liviu Dragnea a detaliat şi alte realizări: România s-a împrumutat mai puţin în exterior şi pe piaţa internă, pentru că
    economia a mers bine. PIB-ul a crescut de la 133 de miliarde de euro la 158 de
    miliarde de euro în 2015. În felul acesta Guvernul Pontaa reuşit să aibă bani pentru a face două lucruri fundamentale: să crească
    puterea de cumpărare a majorităţii românilor, prin creşterea veniturilor şi
    reducerea taxelor, şi să încurajeze mediul de afaceri prin măsuri corecte
    incluse în Codul Fiscal.     Sunt destui cei care îi impută, însă, lui Victor Ponta între altele, o relaţie permanent
    conflictuală, în defavoarea ţării, cu fostul preşedinte Traian Băsescu,
    presupuse fapte de corupţie şi pierderea, în 2014, a cursei pentru preşedinţia
    ţării.



    Vot prin corespondenţă pentru românii din diaspora



    După ce Curtea
    Constituţională a României a decis, în
    unanimitate, că legea votului prin corespondenţă este conformă Legii
    fundamentale a ţării, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat-o joi. Documentul
    prevede că alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doreşte
    să voteze prin corespondenţă trebuie să se înscrie în Registrul Electoral pe
    baza unei cereri depuse personal sau trimisă prin poştă către misiunea
    diplomatică sau oficiul consular din statul de reşedinţă. Înscrierea nu se
    poate face, însă, şi online. Alternativa oferită de votul prin corespondenţă
    are drept scop remedierea sincopelor organizatorice care au făcut ca, în
    noiembrie 2014, la prezidenţiale, mii de români să nu îşi poată exercita
    dreptul de a vota. Într-o primă fază, legea va fi aplicată la scrutinul
    parlamentar de anul viitor. Dacă îşi dovedeşte eficienţa, ar putea fi extinsă
    la prezidenţiale şi europarlamentare.



    România şi lupta antiteroristă



    Terorismul
    funcţionează doar dacă provoacă teamă – a afirmat preşedintele Klaus Iohannis,
    după sângeroasele atentate de la finele săptămânii trecute, de la Paris, printre
    ale căror victime sunt şi doi români. Klaus Iohannis: Dacă
    frica pătrunde în ţesutul social al ţărilor noastre, abia atunci teroriştii îşi
    ating obiectivul adevărat şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu
    avem voie să lăsăm xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină
    relevante în societăţile noastre. În niciun caz nu avem voie să lăsăm această
    frică să ducă la stigmatizarea unor colectivităţi religioase care nu au nicio
    vină în această chestiune.     Aliată a Franţei în NATO şi parteneră în
    Uniunea Europeană, francofonă şi francofilă, România s-a raliat măsurilor
    adoptate de comunitatea internaţională pentru a încerca să prevină reeditarea
    unor orori similare celor din Paris. Potrivit preşedintelui Iohannis, din
    respect pentru minorităţile etnice şi religioase, populaţia musulmană din
    România nu va fi, însă, vizată de măsuri speciale. Majoritatea etnici tătari şi
    turci, concentraţi, în general, în sud-estul României, cei circa 70 de mii de
    musulmani din România sunt un model de integrare şi de loialitate faţă de
    statul român.



    Bilanţul de la Colectiv se
    agravează



    La trei
    săptămâni de la incendiul din clubul bucureştean Colectiv, bilanţul morţilor
    continuă să crească, apropiindu-se de 60. Din cei mai mult de 40 de răniţi încă
    internaţi în spitale din Capitală, peste 10 sunt în stare critică şi gravă. 30
    se află în unităţi medicale din străinătate. Tragedia a avut loc în timpul unui
    concert rock la care au fost prezente câteva sute de persoane. Incendiul care a
    izbucnit în urma unui show pirotehnic le-a provocat multora arsuri, însă
    numărul deceselor este mare din cauza amestecului de substanţe toxice inhalate.

  • România şi lupta antiteroristă

    România şi lupta antiteroristă

    La
    niciun an de la masacrul din redacţia săptămânalului satiric Charlie
    Hebdo, jihadiştii au lovit, din nou, în inima Franţei. Iar printre
    victime figurează şi un cuplu de români, care lasă în urmă doi copii orfani.

    Aliată a Franţei în NATO şi parteneră în Uniunea Europeană, tradiţional
    francofonă şi francofilă, România s-a raliat prompt măsurilor adoptate de
    comunitatea internaţională pentru a încerca să prevină reeditarea unor astfel
    de orori. Pe fondul dezbaterilor de la Bucureşti privind cotele de refugiaţi
    din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, printre care se pot lesne strecura
    jihadişti, preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să sublinieze că, asemenea altor
    state central-europene, România nu e destinaţie predilectă pentru aceştia.
    Terorismul funcţionează doar dacă
    provoacă teamă, a afirmat preşedintele: Dacă lăsăm frica să pătrundă în
    ţesutul social al ţărilor noastre, abia atunci teroriştii îşi ating obiectivul
    adevărat şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu avem voie să
    lăsăm xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină relevante în
    societăţile noastre. În niciun caz nu avem voie să lăsăm această frică să ducă
    la stigmatizarea unor colectivităţi religioase care nu au nicio vină în această
    chestiune.

    Din respect pentru minorităţile etnice şi religioase,
    populaţia musulmană din România nu va fi vizată de măsuri speciale, a adăugat
    Iohannis. Majoritatea etnici tătari şi turci, concentraţi, în general, în
    Dobrogea, cei circa 70 de mii de musulmani din România sunt, deopotrivă, un
    model de integrare şi de loialitate faţă de statul român. Ambele comunităţi
    sunt reprezentate din oficiu, ca şi celelalte minorităţi etnice, în Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti.

    În primii ani 2000, când Armata participa la
    campaniile antiteroriste din Afganistan şi Irak, purtătorul de cuvânt al
    ministerului român Apărării era un foarte popular ofiţer de etnie turcă. Iar şeful cultului musulman din România, muftiul Murat
    Iusuf, a condamnat fără echivoc actele de cruzime comise la Paris, precum şi pe
    cei care pun la cale astfel de atentate: În
    primul rând, este o crimă împotriva umanităţii. Nu are nicio legătură cu
    religia islamică, doar pentru că aceşti oameni se consideră drept adepţii
    religiei islamice. Eu am făcut un apel încă o dată la toţi liderii religioşi,
    haideţi să găsim soluţii ca să nu mai avem astfel de grupări în cadrul
    comunităţilor noastre religioase! Să nu mai avem oameni care interpretează
    într-un mod eronat Coranul cel sfânt. Există un verset foarte clar în capitolul
    5, care spune: cel care ucide un suflet, ucide o societate întreagă, o
    comunitate întreagă!

    Muftiatul musulman din România şi-a manifestat
    profunda compasiune faţă de familiile celor ucişi la Paris şi a transmis
    condoleanţe ambasadei franceze la Bucureşti.