Radio România Internațional

Tag: LuxLeaks

  • Propunerea Comisiei pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Propunerea Comisiei pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Comisia
    Europeană     propune măsuri de protecţie suplimentare pentru avertizorii de
    integritate     (whistleblowers). Acestea ar urma să garanteze un nivel ridicat de
    protecţie persoanelor care denunţă încălcări ale dreptului comunitar    , prin
    stabilirea unor noi standarde aplicabile la nivelul Uniunii Europene. Noul act
    legislativ va crea canale sigure de raportare atât în cadrul unei organizaţii,
    cât şi către autorităţile publice. De asemenea, acesta va proteja avertizorii
    de integritate împotriva retrogradării, concedierii şi altor forme de
    represalii.

    Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a
    subliniat rolul important pe care îl pot îndeplini avertizorii de integritate
    aducând la lumina zilei activităţi ilegale care dăunează interesului public şi
    bunăstării cetăţenilor şi a societăţii.
    Multe dintre recentele scandaluri, precum Dieselgate, LuxLeaks şi Panama
    Papers     sau cel provocat de dezvăluirile în curs cu privire la Cambridge
    Analytica    , nu ar fi fost niciodată aduse la lumina zilei dacă în interiorul
    organizaţiilor respective nu ar fi existat voci suficient de curajoase pentru a
    se exprima. Numai că persoanele respective şi-au asumat riscuri considerabile,
    inclusiv legate de integritatea lor fizică sau de carierele lor. Avertizorii de
    integritate pot adesea plăti scump pentru acţiunile lor. De aceea, consider că
    trebuie să îi protejăm mai mult decât o facem în prezent.

    Propunerea prezentată de Comisie le va
    oferi o protecție la nivelul întregii UE persoanelor care trag semnalul de
    alarmă cu privire la încălcări ale legislației UE din domeniile următoare:
    achizițiile publice; serviciile financiare, spălarea banilor și finanțarea
    terorismului; siguranța produselor; securitatea transporturilor; protecția
    mediului; securitatea nucleară; siguranța alimentară și siguranța hranei pentru
    animale, sănătatea și bunăstarea animalelor; sănătatea publică; protecția
    consumatorului; viața privată, protecția datelor și securitatea rețelelor și a
    sistemelor informatice. Această protecție se aplică, de asemenea, denunțurilor
    privind încălcări ale normelor Uniunii în materie de concurență, încălcări ale
    normelor privind impozitul pe profit și abuzurilor din domeniu, precum și
    denunțurilor care semnalează prejudicii aduse intereselor financiare ale UE.
    Comisia încurajează statele membre să depășească acest standard minim și să
    creeze, pe baza acelorași principii, cadre cuprinzătoare pentru protecția
    denunțătorilor de nereguli.


  • Taxe: opt jurisdicţii scoase de pe lista neagră a UE

    Taxe: opt jurisdicţii scoase de pe lista neagră a UE

    Lista neagra a paradisurilor fiscale a fost revizuită de miniștrii europeni de finanțe, aceeași care au întocmit documentul la începutul lunii decembrie. Lista, o premieră în istoria Uniunii, a apărut în urma numeroaselor scandaluri de evaziune fiscală. A fost mai întâi ‘LuxLeaks’ la finele lui 2014, apoi ‘Panama Papers’ în aprilie 2016 şi ‘Paradise Papers’ în noiembrie anul trecut.

    Cele mai multe valuri a făcut scandalul Panama Papers. Amploarea a fost dată de sumele vehiculate, de mecanismele juridico-financiare facute publice, dar și de țările, companiile sau persoanele asociate, de la președinți și premieri până la artiști și oameni de fotbal. În centru s-a aflat cabinetul de avocatură Mossack Fonseca din Panama, care i-ar fi ajutat, potrivit dezvăluirilor apărute în presă, pe mai marii lumii să-şi ascundă averile, iar în unele cazuri chiar să spele bani. Totul s-ar fi făcut prin intermediul unor societăți offshore care permit plasarea de active în teritorii cu o fiscalitate foarte scăzută.

    Acum Panama promite să-şi schimbe regulile privind transparenţa şi cooperarea în domeniul fiscal și cel puțin, pentru moment scapă de lista neagră a Uniunii Europene care cuprindea initial 17 state și teritorii din afara spațiului comunitar. Cooperare au promis și Barbados, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Grenada, Macao, Mongolia şi Tunisia. Toate aceste țări sunt acum pe o așa numită listă gri, care ajunge acum la 55 de state. Ce înseamnă această etapă explică Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice și financiare: Lista gri cuprinde țările care și-au asumat angajamente de bună conduită în materie fiscal, conforme cu standardele internaționale de bună guvernanță. Toate aceste angajamente trebuie strict monitorizate, de aceea mi-aș dori ca ele să fie făcute publice. Nu putem cere altora să dea dovadă de transparență, iar noi să nu fim. Îmi doresc ca organizațiile nonguvernamentale, presa și cetățenii să poată ști despre ce este vorba, ce se va schimba. La sfârșitul anului vom vedea dacă aceste angajamente au fost puse sau nu în practică și vom decide dacă aceste țări vor fi scoase și de pe această listă gri sau se vor întoarce pe cea neagră.

    Miniștrii europeni de finanțe nu au ținut totuși cont de solicitarea comisarului Pierre Moscovici și au decis să nu facă publice angajamentele luate de cele 8 state scoase de pe lista neagră.

    Este și motivul pentru care mai mulți europarlamentari și-au manifestat public nemulțumirea. Decizia este o mărturisire a eșecului. Eliminarea Panama, unul dintre cele mai prolifice paradisuri fiscale din lista neagră, este un semn dezastruos în lupta împotriva evaziunii fiscale , a spus pentru Reuters Markus Ferber, vicepreședinte al comisiei economice a Parlamentului European. În opinia sa, miniștrii ar fi trebuit să extindă lista și să includă și țări sau jurisdicții ale Uniunii, cum ar fi Malta și teritoriile de peste mări ale Marii Britanii.​