Calculat ca raport între greutate și pătratul înălțimii,
indicele de masă corporală (IMC) arată dacă o persoană se află în limite
normale din punct de vedere al greutății – atunci când rezultatul obținut se
încadrează în intervalul 19 – 25. Dacă este supraponderală valorile sunt între
25 și 30, în timp ce în spectrul obezității se regăsesc persoanele cu un indice
mai mare de 30.
La nivel european, tot mai mult privirile sunt îndreptate către
acest indice, căci de la an la an situația este din ce în ce mai alarmantă, iar
obezitatea vine la pachet cu multe probleme. O epidemie de obezitate face
ravagii în Europa, relevă un raport al Organizației Mondiale a Sănătății: ratele
supraponderabilității și obezității au atins proporții epidemice în întreaga
regiune și continuă să crească. Cifrele arată că, la
nivel european, aproape 60% dintre adulţi sunt supraponderali sau obezi, la fel
şi 8% dintre copiii sub 5 ani, în timp ce în cazul celor de vârsta şcolară,
unul din trei copii se confruntă cu astfel de probleme. Comparativ, în 1975, doar 40%
dintre adulții europeni erau supraponderali.Altfel spus, cu 138% a
crescut de atunci prevalența obezității în rândul adulților din Europa, fiind în
prezent mai mare decât în orice regiune a
lumii, cu excepția Americii, constată OMS.
Potrivit studiului, se estimează că excesul de
greutate cauzează peste 1,2 milioane de decese pe an – ceea ce înseamnă peste
13% din decesele din regiune. În același timp, obezitatea provoacă cel puțin 13
tipuri diferite de cancer și este probabil să fie direct responsabilă pentru
cel puțin 200 de mii de cazuri noi de cancer pe an.În România, 5 milioane de oameni suferă de obezitate, numărul pacienţilor cu diabet sau hipertensiune a ajuns
să crească anual cu mii şi mii de noi cazuri, dar, în pofida avertismentelor
medicilor, prea puţini sunt cei care ţin cont de sfaturi. Iar specialiştii atrag atenţia că, urmând politicile
actuale, şansele ca România să respecte planul de reducere a riscului de
creştere a prevalenţei obezităţii până în 2025, asumat ca partener al OMS, sunt
de 0% la populaţia adultă de sex masculin şi de 4% la populaţia adultă de sex
feminin. Aceasta, în condițiile în care doar 1 din 4 români din mediul urban
care se confruntă cu obezitate recunoaşte şi conştientizează afecţiunea şi
riscurile asociate. Toate acestea au dus la înfiinţarea Coaliţiei Naţionale
pentru Combaterea Obezităţii, explică preşedintele de onoare al Federaţiei
Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, profesor doctor Nicolae Hâncu.
Autoritatea Naţională a
iniţiat de multă vreme o acţiune în cadrul Forumului Român de Obezitate, care
s-a convertit în Coaliţia Naţională de Antiobezitate. Aşteptăm acum ca cei care
decid să ia în considerare toate aceste recomandări din partea forurilor
internaţionale, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru a se elabora Planul
Naţional de Combatere a Obezităţii.
Între propuneri se numără aceea de
recunoaştere a obezităţii ca boală cronică în România, dar şi instituirea unor
politici de sănătate adecvate pentru prevenţia, tratamentul şi managementul
integrat al obezităţii, similar altor boli cronice. De asemenea, afecţiunea să
fie tratată multidisciplinar. Dincolo de deciziile ce pot fi luate de
autorități, important este ca cei cu exces ponderal să conștientizeze problema
pe care o au și riscurile la care se expun și să ia măsuri pentru a remedia
situația.
Specialistul în nutriție, lector doctor Lygia Alexandrescu explică ce
au de făcut cei care au acumulat prea multe kilograme, cum pot reveni la o
greutate normală:
Prin
echilibru. Echilibru înseamnă să ne întoarcem la cele cinci mese pe zi, adică
trei mese principale și două gustări de fructe. Sunt persoane care urmează, și
eu recomand asta, intermitent fastingul, postul intermitent – au un program de
masă fie mai devreme fie mai târziu, dar mănâncă doar pe parcursul a opt ore în
zi, deci au o perioadă de post al corpului de 16 ore. Și atunci, dacă sunt
mâncători de mic dejun, încep cu micul dejun dimineața, dar la 4-5 după-amiaza
termină cu mesele. Postul intermitent este absolut minunat, acea pauză pe care
o dăm pancreasului, o dăm sistemului digestiv, să nu mai ronțăie, să nu mai fie
pus la treabă, îi dăm un pic de pauză. În kilograme nu se vede cine știe ce,
dar în cm, în stare de bine, în energie și în claritate mentală, când te
trezești dimineața fără ceas, fără să mai tragi de tine foarte mult, acest
lucru se vede. Deci, în niciun caz o dietă de înfometare nu va fi soluția
pentru revenire.
Este nevoie de schimbarea stilului de viață, nu de diete stricte, care înseamnă interdicții. Este bine de știut, spune Lygia Alexandrescu, că dietele pe termen mediu și lung sunt periculoase și pot duce la dezechilibre metabolice majore. Aceste dezechilibre se văd și pe piele, care se ridează, ochii își pierd din strălucire, pentru că lipsesc anumiți nutrienți, starea psihică nu e bună, cade părul, se rup unghiile.
Lucrurile trebuie să fie echilibrate: cinci zile de dietă contra două zile de răsfăț cu decență, cred că ar funcționa mult mai bine decât o dietă pe termen mediu si foarte strictă și apoi îngrășare, care nu face altceva decât să ducă la depresie, anxietate și la dezechilibre metabolice, avertizează Lygia Alexandrescu.
Foarte importantă este și mișcarea, care trebuie să meargă mână în mână cu alimentația corectă. Cei care fac efort și nu țin cont de dietă, nu vor avea niciodată rezultatul scontat, afirmă nutriționistul. De asemenea, consumul de apă în funcție de numărul de kilograme este esențial în menținerea unei greutăți corporale adecvate, iar un somn de calitate, mai ales orele de dinainte de miezul nopții, ajută mult la stabilirea echilibrului hormonal.
