Tag: Macovei

  • Elections présidentielles en Roumanie

    Elections présidentielles en Roumanie

    Victor Ponta, actuel premier ministre, et Klaus Iohannis, actuel maire de la ville de Sibiu, sont les vedettes du moment en Roumanie et continueront de l’être jusqu’au 16 novembre, lorsque l’un d’eux finira par occuper le fauteuil présidentiel. Victor Ponta représente l’alliance de gauche formée par le PSD — l’UNPR — le PC, composante principale de la coalition gouvernementale dont fait également partie l’UDMR. Klaus Iohannis est le candidat de l’Alliance chrétienne libérale, réunissant les partis les plus solides de l’opposition parlementaire de centre-droit, le PNL et le PDL. Le temps passé a atténué les différences d’idéologie. La recette d’un cocktail électoral gagnant misera sur des ingrédients tels l’expérience politique, une personnalité charismatique, la mobilisation des militants des deux camps et, pas en dernier lieu, les négociations avec les perdants du premier tour de scrutin.



    Malgré un avantage important, de près de 10%, Victor Ponta reste prudent, et affirme que les compteurs sont remis à zéro pour la partie décisive. Sa déclaration de dimanche soir, après la clôture des urnes, confirmait son slogan de campagne pour le second tour : le besoin de refaire l’union des Roumains après les années de discorde à laquelle auraient contribué les deux mandats du président sortant, Traian Băsescu. Victor Ponta : « Dans les deux semaines à venir, je m’adresserais aussi bien à ceux qui m’ont donné leurs votes qu’à ceux qui ont voté pour un autre candidat ou qui ne se sont pas rendus aux urnes. Ma responsabilité est engagée envers tous et mon projet présidentiel inclut tous les Roumains du pays et de la diaspora».



    Devenu premier ministre en 2012, pour le compte de l’ancienne Union Sociale Libérale formée par le PSD et le PNL autour de l’idée que Traian Băsescu est l’ultime mal de la politique roumaine, Victor Ponta essayera décrédibiliser son adversaire en continuant de le décrire comme le continuateur du président sortant. De son côté, Klaus Iohannis, ethnique allemand de Transylvanie, avance l’argument du travail bien fait, comme le dit son slogan de campagne, et la promesse des faits libres de mensonges et de verbiage. Selon lui, les résultats du premier tour indiquent un désir de changement chez les Roumains. Klaus Iohannis se présente comme l’unique garant de l’indépendance de la justice et de l’Etat de droit. « Moi, je suis le seul candidat resté en compétition qui est prêt à garantir l’indépendance de la justice et l’Etat de droit. J’appelle à mes côtés tous les Roumains qui veulent que la loi règne pour tous, qui ne veulent pas mettre tout le pouvoir entre les mains d’un seul parti ».



    Cette déclaration équivaut à une invitation à négocier lancée principalement à la candidate indépendante Monica Macovei, ancienne ministre de la Justice vue comme une combattante fanatique contre les tentatives de mainmise du politique sur le système judiciaire. Même s’il bénéficie de tous les votes de Monica Macovei, Iohannis ne peut pas ignorer la dot électorale de la patronne du Parti du Mouvement populaire, Elena Udrea, soutenue ouvertement par le président sortant Băsescu.



    Les seules candidates entrées dans la course présidentielle rassemblent à elles deux 10% des suffrages, un chiffre qui pèsera au second tour. Le même cas de figure est valable pour les plus de 5% de l’ancien premier ministre libéral Călin Popescu Tăriceanu, partisan de la remise en page de l’Union sociale libérale et dont Victor Ponta peut être quasi sûr d’obtenir l’appui. La minorité hongroise et la future décision de l’UDMR compteront également dans l’équation, plus compliquée que jamais, du second tour. Le match électoral du 16 novembre est ouvert à tout résultat. (trad. Ileana Taroi)

  • UPDATE Alegeri prezidențiale: rezultate exit-poll!

    UPDATE Alegeri prezidențiale: rezultate exit-poll!

    Prezența la vot la nivel național până la ora 21.00 a fost de 52,31%,conform datelor centralizate de Biroul Electoral Central. La secțiile din străinătate, peste 120.000 de alegători au votat duminică până la ora 19.00, a anunțat BEC.




    Social-democratul Victor Ponta, actualul premier al României, și Klaus Iohannis, candidatul Alianței Creștin-Liberale se vor întâlni în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, conform sondajelor de opinie realizate la secțiile de votare (exit-poll). Astfel, conform sondajului comandat de televiziunea Realitatea, Victor Ponta a obținut 38,2% din voturi, în timp ce Klaus Iohannis a obținut 31%. Victor Ponta este primul clasat și în exit-poll-ul Digi TV cu 41,5%, în timp ce Kalus Iohannis are 31,2%.


    Rezultatele exit-poll-urilor corespund centralizării sondajelor de la ora 19.00.



    Rezultatele celor patru exit-poll-uri, la ora 21.00:


    Realitatea TV/CSOP: Victor Ponta – 38,2%, Klaus Iohannis – 32,1%, Monica Macovei – 6%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Elena Udrea – 6%, Kelemen Hunor 4,3%, Corneliu Vadim Tudor 2,2%, Dan Diaconescu 1,9%, Teodor Meleșcanu 1,3%.


    Romania TV/CSCI: Victor Ponta – 40%, Klaus Iohannis – 31%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Monica Macovei – 5%, Elena Udrea – 5%, Kelemen Hunor 4%, Dan Diaconescu 4%.


    Digi 24/IRES: Victor Ponta – 41,5%, Klaus Iohannis – 31,2%, Călin Popescu Tăriceanu – 5,3%, Elena Udrea – 5,1%, Monica Macovei – 4,5%, Kelemen Hunor 3,5%, Dan Diaconescu 3,5%, Corneliu Vadim Tudor 2,9%, Teodor Meleșcanu 1%.


    Antena 3/Sociopol: Victor Ponta – 40%, Klaus Iohannis – 31%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Elena Udrea – 5%, Monica Macovei – 4%, Kelemen Hunor 4%, Dan Diaconescu – 4%, Corneliu Vadim Tudor 3%, Teodor Meleșcanu 1%.


    Restul candidaților au sunt situați sub 1% în exit-poll-uri.



    Declarații ale candidaților situați pe primele cinci poziții în sondajele de la urne:


    Premierul Victor Ponta, candidatul alianței PSD-UNPR-PC, a făcut declarații la peste jumătate de oră de la anunțarea rezultatelor exit-poll-urilor: “Mulţumesc celor care au crezut ca e important să voteze. Îi rog pe cei ce au votat pentru mine să îmi fie încă o dată alături în 16 noiembrie, pentru că atunci putem într-adevăr să pornim pe acest drum de care România are nevoie.”



    Klaus Iohannis (ACL), candidat intrat în al doilea tur, a declarat: “Avem un rezultat foarte bun, care arată că se prod schimbarea. Vreau să mulţumesc românilor care şi-au folosit votul şi au votat, indiferent pentru cine au votat şi în special celor care au votat pentru mine.”



    Monica Macovei (independent), unul dintre candidații cu șanse de a ocupa a treia poziție în tutul întâi al prezidențialelor: “Astăzi s-a născut al treilea pol în România. Fără baroni, fără finanțări murdare, am arătat că putem. Rezultatele de după numararea voturilor vor arata ca suntem și mai mulți. Am fi fost si mai multi daca ar fi votat toti românii din diaspora.”



    Deși mai mulți candidați sunt situați de exit-poll-uri pe poziția a treia, Elena Udrea s-a grăbit să o asume: “Locul trei în acest moment este o ţintă, un obiectiv pe care mi l-am atins în ciuda unor atacuri greu de imaginat şi de mine. Este o victorie a unui partid care se doreşte a fi altceva în calsa politică şi mă bucur că am reuşit să rămânem a treia structură.”



    Călin Popescu Tăriceanu (PLR), un alt candidat cu șanse la locul trei a spus: “Vreau să le mulțumesc celor care mi-au acordat încrederea. Mi-au acordat încrederea nu numai ca persoană, ci și-au pus speranțe și încredere în proiectul pe care l-am prezentat. Va trebui, după o consultare pe care o voi face la nivelul structurilor de conducere ale partidului, să luăm o hotărâre cum să votăm în turul doi.”

  • Candidaţii la preşedinţia României

    De la stânga la centru-dreapta, de la populismul în cea mai pură formă la extrema dreaptă clasică, de la anonimi la protagonişti ai scenei politice, electoratul român are o ofertă generoasă de candidaţi la prezidenţialele din noimebrie. Iar diversitatea este completată de inflaţia de pretendenţi la funcţia supremă — 14.



    Marele favorit, a cărui candidatură a cam alungat suspansul unor alegeri mult aşteptate, este premierul Victor Ponta, sprijinit de partidul al cărui lider este, PSD, şi de micuţii aliaţi din coaliţia aflată la co-guvernare, UNPR şi PC. Semn al potenţei sale electorale ori al notorietăţii, nu neaparat şi al performanţei, căci prestaţia sa ca dirijor al orchestrei guvernamentale ridică semne de întrebare, Victor Ponta şi-a oficializat candidatura având în spate 2,3 milioane de semnături.



    Puzderia de semnături, comentează analiştii, este o lovitură menită să trântească la podea speranţele contracandidaţilor săi. Dintre aceştia, se distinge omul propus de opoziţia de centru-dreapta, reprezentată de Alianţa Creştin-Liberală, în care, recent, s-au asociat PNL şi PDL. Co-liderul acesteia, Klaus Iohannis, edil al Sibiului şi cea mai cunoscută figură a minorităţii germane, este recomandat, în principal, de maniera, una foarte apreciată, în care a administrat oraşul transilvănean. De aici încolo, cred observatorii, începe categoria candidaţilor ce păstrează doar şanse teoretice.



    Colege în PDL, la un moment dat, şi ajunse în cariera lor până la înălţimea postului de ministru, Elena Udrea, acum, lider al PMP, şi europarlamentara Monica Macovei, ca independent, îşi dau mâna pentru o premieră: doua femei candidează pentru prima funcţie în stat.



    Pe lângă Iohannis şi Udrea, liota de candidaţi în CV-ul cărora apare PNL este completată de actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fost lider al formaţiunii şi premier la mijlocul anilor 2000, şi demisionarul, săptămâna aceasta, şef al Serviciului de Informaţii Externe al Romaniei (SIE), Teodor Meleşcanu.



    Liderul UDMR, Kelemen Hunor, al PP-DD, Dan Diaconescu, al PRM, Corneliu Vadim Tudor, şi fostul aghiotant al acestuia, independentul Gheorghe Funar, ex-edil al Clujului, în anii ’90, sunt, la rându-le, personaje politice cunoscute.



    Cei care au stat departe de ochii publicului, deci ai electoratului, dar asipră la fotoliul prezidenţial sustinuţi de formaţiuni de buzunar, sunt Constantin Rotaru, din partea Partidului Alternativa Socialistă, William Brânză, din partea Partidului Ecologist Român, Mirel Amariţei, reprezentant al partidului “Prodemo”, şi Szilagy Zsolt, din partea Partidul Popular Maghiar din Transilvania.

  • Candidaţi la preşedinţia României

    Candidaţi la preşedinţia României

    Cu excepţiile de rigoare, impuse de natura aproape exotică a unora din cei care se visau instalaţi în funcţia supremă, dar care nu au reuşit nici măcar să adune numărul necesar de semnături, toţi pretendenţii care reprezintă ceva pe scena politică s-au înscris oficial în competiţia din noiembrie. Stânga este reprezentată de un singur candidat, liderul PSD şi premierul în funcţie Victor Ponta.



    Unic exponent al acestei zone politice, dar cel mai bine cotat în sondaje, Ponta este sigur de intrarea în turul al doilea. Lansarea sa grandioasă la Bucureşti, pe cel mai mare stadion din ţară şi numărul imens de semnături strânse, circa 2,3 milioane, sunt menite să demoleze moralul contracandidaţilor. Cei mai mulţi şi mai serioşi dintre aceştia provin, toţi, din zona de centru-dreapta.



    Favorit să se bată cu Victor Ponta în turul al doilea este considerat actualul primar al oraşului transilvan Sibiu, etnicul german Klaus Iohannis. El va candida din partea Alianţei Creştin Liberale, în fapt o formulă de tranziţie spre ceea ce iniţiatorii — PNL şi PDL, foşti aliaţi, ulterior adversari şi, acum, din nou camarazi – doresc a fi marele partid de dreapta din România. Alţi trei candidaţi s-au aflat, până nu demult, în rândurile liberalilor sau democrat –liberalilor, de care s-au despărţit mânaţi, însă, de interese diferite.



    Fostul premier şi lider al PNL Călin Popescu Tăriceanu a rămas fidel defunctei alianţe cu Ponta şi cu PSD şi este suspectat că, prin crearea unui nou partid liberal şi candidatura la preşedinţie, face jocurile stângii. De partea ei, fostul ministru Elena Udrea, lider al Partidului Mişcarea Populară, a divorţat de PDL pe motiv că acesta s-ar fi dezis de liderul suprem, actualul preşedinte Traian Băsescu, şi de ambiţiile acestuia de reformare a statului. Udrea se consideră continuatoarea mentorului şi candidează de pe acest aliniament programatic. În sfârşit, tot de la dreapta provine şi Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei. Candidat independent după ieşirea din PDL, este văzută ca o intransigentă luptătoare pentru statul de drept şi un sistem judiciar epurat de influenţa politicului.



    Alţi doi candidaţi cu nume, dar cu şanse pur teoretice sunt liderul UDMR, aliat la guvernare cu PSD, Kelemen Hunor şi controversatul om de afaceri Dan Diaconescu, aspirant din partea unui partid populist ce-i poartă numele. Pentru liderul UDMR, candidatura este o utilă platformă de negociere în perspectiva turului doi. În cazul lui Diaconescu, fost realizator şi patron al unor televiziuni tabloide, este vorba despre nevoia de expunere mediatică a unor idei dubioase. Pe ultima sută de metri şi-a depus candidatura Teodor Meleşcanu. Luni, el demisionase din fruntea Serviciului de Informaţii Externe. Un candidat surpriză, care lasă loc speculaţiilor de tot felul.

  • Nachrichten 12.09.2014

    Nachrichten 12.09.2014

    BUKAREST: Russland hat am Freitag seine Gaslieferungen nach Rumänien um 5% reduziert. Moskau habe dafür keine Erklärung gegeben, sagte der delegierte Energie-Minister, Răzvan Nicolescu. Die rumänische Bevölkerung habe kommenden Winter, ungeachtet der Entwicklung in der Region, jedoch keine Unterbrechungen der Gasversorgung zu befürchten, so der Energieminister nach einem Treffen mit den Vertretern der gro‎ßen Energiekonzerne des Landes. Österreich, Polen und die Slowakei gaben ebenfalls an, weniger Erdgas als die mit Russland vertraglich vereinbarten Mengen geliefert bekommen zu haben. Verglichen mit den meisten EU-Staaten, die Lieferverträge mit Russland abgeschlossen haben, ist Rumänien weniger von den Erdgasimporten abhängig. Laut Experten habe Rumänien in den vergangenen Monaten lediglich 10-15% des internen Bedarfs mit russischem Gas gedeckt.



    BUKAREST: Das Au‎ßenministerium Rumäniens hat am Freitag die Verabschiedung neuer Sanktionen der EU gegen Russland begrü‎ßt. Der Beschluss spiegele die Schwere der illegalen Aktionen der Russen in der Ukraine wider. Die rumänische Diplomatie befürworte ferner eine vollständige Umsetzung der Sanktionen gegen Russland, bis der Kreml zu einer friedlichen Lösung in der Ukraine-Krise beitragen wird. Die Sanktionen, die am Freitag im EU-Amtsblatt veröffentlicht wurden und damit in Kraft treten, erschweren den Zugang russischer Banken, Rüstungs- und Energieunternehmen zu den Finanzmärkten der EU. Zudem werden Dienstleistungen für Ölbohrungen in der Tiefsee und der Arktis verboten. Kontensperrungen und Einreiseverbote gibt es für 24 zusätzliche Personen, darunter laut EU-Mitteilung «russische Entscheidungsträger und Oligarchen». Zeitgleich mit der EU verhängten auch die USA wegen der Ukrainekrise weitere Sanktionen gegen Russland.



    BUKAREST: Mitglieder der Rumänischen Regierung und Vertreter der Nationalbank werden kommende Woche in Brüssel mit den Vertretern des Internationalen Währungsfonds und der Europäischen Kommission zusammenkommen. Laut einer Mitteilung des Vertreters des IWFs für Rumänien und Bulgarien, Guillermo Tolosa, enthält die Gesprächsagenda Themen wie die Entwicklung der Wirtschaft und die Umsetzung der Politik in Schlüsselbereichen. Besprochen wird auch der Plan der rumänischen Behörden für die zweite Haushaltsregelung im Jahr 2014. Ministerpräsident Victor Ponta erklärte im Vorfeld, dass die Minister nur technische Gespräche führen werden. Die offiziellen Verhandlungen sollen Ende November in Bukarest stattfinden.



    BUKAREST: Die Führung der Sozialdemokratischen Partei ist am Freitag im siebenbürgischen Alba Iulia zusammengekommen. Zweck der Sondertagung war die Bestätigung der Kandidatur des aktuellen Ministerpräsidenten Victor Ponta bei den Präsidentschaftswahlen im November. Die Christlich-Liberale Allianz (mitte-rechts gerichtete Opposition) gab derweil die Einreichung eines Misstrauensantrags gegen das Pontakabinett bekannt. Die Allianz wirft dem Kabinett vor, die politische Migration zu ermutigen. Ponta und der Chef der Nationalliberalen Partei Klaus Iohannis gelten in den Meinungsumfragen als Favoriten der Präsidentschaftswahlen, die im zweiten Wahlgang gegeneinander antreten könnten. Dabei würde dann laut Umfragen der Sozialdemokrat Ponta gewinnen. Weitere Kandidaten sind der liberale Ex-Ministerpräsident Calin Popescu-Tariceanu, die Chefin der präsidentennahen Volksbewegung, Elena Udrea, und die Europaabgeordnete Monica Macovei.



    BUKAREST: In Bukarest und Chisinau entfaltet sich ab Freitag ein Kulturaustausch zwischen den Nationaltheatern in den Hauptstädten Rumäniens und der Moldaurepublik. Die zwei Theatergruppen werden demnach in Kürze die Bühnen wechseln. Das Bukarester Theater wird in Chişinău repräsentative Stücke aus der rumänischen und internationalen Dramaturgie aufführen. Im Gegenzug wird das Nationale Theater aus Chisinau dem Bukarester Publikum Aufführungen aus dem klassischen Repertoire und der zeitgenössischen moldauischen Dramaturgie bieten. Der Kulturaustausch wird von dem Rumänischen Kulturinstitut unterstützt. Zu den Medienpartnern zählt auch die Rumänische Rundfunkgesellschaft.

  • Cursa pentru Preşedinţia României

    Cursa pentru Preşedinţia României

    Preşedintele Traian Băsescu e pe ultima turnantă a celui de al doilea mandat în fruntea statului la care-i dădea dreptul Constituţia. Cu un bilanţ controversat şi o imagine compusă din lumini şi umbre, autoînvestit campion al luptei anticorupţie, dar cu fratele mezin după gratii, detestat de unii şi încă adulat de alţii, Băsescu suscită, de fapt, indiferenţa celor mai mulţi dintre români. Privind spre viitor, electoratul e mai interesat de succesiunea lui.



    Cvasitotalitatea sondajelor îl văd favorit la alegerile prezidenţiale din noiembrie pe premierul social-democrat Victor Ponta. Competitor solitar pe stânga spectrului politic şi lider al unui partid disciplinat, care controlează mai toate pârghiile administraţiei, candidatul Ponta beneficiază de un important avantaj logistic. Acesta e dublat de o imagine, intens alimentată de o parte din mass-media, de lider ce vibrează la necazurile fiecărui român, precum şi de setea de revanşă a militanţilor socialişti, al căror partid n-a mai câştigat un scrutin prezidenţial din anul 2000.



    La 42 de ani, Ponta e, la standarde româneşti, neobişnuit de tânăr pentru un virtual câştigător al Preşedinţiei. Adversarilor le pare necopt pentru funcţie, iar câteva episoade din prestaţia lui publică au alimentat acuzaţiile de imaturitate.



    Dacă stânga pompează resurse, energii, speranţe într-un singur om, pe a cărui mână poate câştiga sau pierde totul, la dreapta, dramatic fragmentată, e o obositoare aglomeraţie de prezidenţiabili. Asociate în cartelul numit Alianţa Creştin-Liberală, cele mai importante partide parlamentare din opoziţie, PNL şi PDL, i-l opun lui Ponta pe noul lider al liberalilor, Klaus Iohannis. Etnic german şi longeviv primar al Sibiului (centru), acesta e, cu seriozitatea lui lipsită de imaginaţie, la antipozi faţă de voioşia uneori inadecvată a premierului.



    Agreat de electoratul urban, mai ales în Transilvania natală, beneficiar al fascinaţiei multor români faţă de mitul eficienţei nemţeşti, Iohannis e, spun detractorii, prea provincial ca să conducă de la Bucureşti. Sociologii afirmă, la rândul lor, că grosul electoratului nu e pregătit să accepte un minoritar de confesiune protestantă în fruntea unei ţări în care, potrivit recensămintelor, ponderea etnicilor români creştin-ortodocşi trece de 80%. Sondajele îl creditează, totuşi, pe Iohannis drept contracandidatul lui Ponta în al doilea tur de scrutin, pe care, probabil, l-ar pierde.



    Restul competitorilor din dreapta au, în intenţiile de vot, scoruri de o singură cifră şi şanse, practic, nule. Fost premier de succes şi lider PNL, Călin Popescu-Tăriceanu candidează – inutil, spun analiştii – în numele dizidenţei numite liberal-reformatoare. Dezavuată, practic, de propriul partid, eurodeputata PDL Monica Macovei se vrea preşedintă fiindcă ar avea afinităţi spirituale cu regretatul Nelson Mandela.



    În sfârşit, în pro-băsistul PMP prezidenţialele stârnesc cele mai vii pasiuni. ​Iniţial propus drept candidat, dar apoi constestat tot mai tăios de colegii de partid, fostul ministru Cristian Diaconescu a plecat din PMP şi va candida independent. Iar şefa formaţiunii, altfel impopulara Elena Udrea, a anunţat că e gata să devină prezidenţiabila formaţiunii.

  • Nachrichten 25.02.2014

    Nachrichten 25.02.2014

    BUKAREST: Die Führung der bislang mitregierenden Nationalliberalen Partei hat am Dienstagabend den Austritt aus der Regierungskoalition beschlossen. Die Ständige Delegation der Partei habe eine einschlägige Resolution verabschiedet, sagte der Vorsitzende Crin Antonescu nach den Beratungen. Die Resolution sehe ferner den Rücktritt aller liberalen Minister und Staatssekretäre, sowie die Forderung nach dem Rücktritt des sozialdemokratischen Ministerpräsidenten, Victor Ponta, vor. Die Beratungen innerhalb der liberalen Partei erfolgten nachdem die Verhandlungen mit den sozialdemokratischen Koalitionspartnern über die Regierungsumbildung gescheitert waren. Die Spannungen zwischen der Sozial-Demokratischen und der National-Liberalen Partei dauerten seit mehr als zwei Wochen an. Der Hauptgrund der Auseinandersetzungen war die Nominierung des Liberalen Bürgermeisters von Sibiu/Hermannstadt, Klaus Iohannis, für das Amt des Vizeministerpräsidenten und das des Innenministers. Die Sozial-Demokraten hatten daraufhin innerhalb der regierenden sozial-liberalen Union mit zwei kleineren Partnern, der Konservativen Partei PC und der Union für den Fortschritt Rumäniens UNPR, eine neue sozialdemokratische Union gebildet.



    BUKAREST: Der Vorsitzende der Rumänischen Steueraufsichtsbehörde, Dan Radu Rusanu, ist am Dienstag im Zuge einer Korruptionsermittlung für 24 Stunden vorläufig festgenommen worden. Rusanu soll sich laut Antikorruptions-Staatsanwaltschaft der Bildung einer kriminellen Vereinigung und der Beihilfe zum Amtsmissbrauch schuldig gemacht haben. Mehrere Versicherungsgesellschaften seien von Rusanu unter Druck gesetzt worden, ferner habe der Vorsitzende der Steueraufsichtsbehörde auf die Verabschiedung einer Dringlichkeitsverordnung der Regierung im eigenen Interesse gedrängt, hei‎ßt es. Ebenfalls am Dienstag beantragte die Antikorruptionsbehörde bei der Abgeordnetenkammer die Strafverfolgung des ehemaligen Finanzministers Daniel Chitoiu. Der liberale Politiker wird des Amtsmissbrauchs und der Bildung einer kriminellen Vereinigung verdächtigt. Chitoiu war unlängst aus seinem Amt zurückgetreten. In derselben Akte wird auch gegen die Gattin des Ex-Ministers, Direktorin bei der Steueraufsicht, sowie einige Unternehmer ermittelt.



    STRASSBURG: Das Europäische Parlament hat am Dienstag den Bericht der rumänischen Euroabgeordneten Monica Macovei über die Beschlagnahme von illegal erlangten Gütern angenommen. Die neuen Bestimmungen ermöglichen den Mitgliedsstaaten, im Zuge von Korruptionsdelikten oder organisierter Kriminalität erlangte Güter zu beschlagnahmen. Ferner ist die Beschlagnahme von Gütern Dritter erlaubt, auch in Fällen, in denen die verdächtigte oder angeklagte Person krank oder über die Landesgrenze geflüchtet ist. Die EU-Kommissarin für Inneres, Cecilia Malmström, erklärte, dass die neuen Regelungen bedeutende Gesetzeslücken aufheben, die bislang von Straftätern ausgenutzt wurden. Au‎ßerdem würden den Behörden dadurch effizientere Instrumente für die Eintreibung illegaler Gewinne geboten.

  • Nachrichten 05.01.2014

    Nachrichten 05.01.2014

    BUKAREST: 90% aller Rumänen kennen den Termin für die Europawahlen kommenden Mai nicht, ergab eine am Samstag veröffentlichte Meinungsumfrage. Ein Drittel aller Befragten gaben an, keinen Euro-Abgeordneten aus Rumänien zu kennen. Ferner räumten 63% ein, das Wahlprozedere nicht zu kennen. Gleichzeitig wissen 78% aller Rumänen nicht, wer der Präsident der Europäischen Kommission ist. Die Umfrage ergab au‎ßerdem, dass nur 7% mit der Tätigkeit der rumänischen Euro-Abgeordneten zufrieden sind, während sich ein Viertel der Befragten unzufrieden erklärten. Die Hälfte der Unzufriedenen gab als Begründung die Tatsache an, dass die Abgeordeten sich nicht für die Rechte der Rumänen eingesetzt hätten. Die Umfrage ist im Zeitraum 2-3. Januar durchgeführt worden, dabei wurden 1210 volljährige Personen per Telefon befragt. Die Fehlergrenze beträgt 2,8%.



    BUKAREST: Rumäniens Oberster Gerichtshof wird am Montag sein endgültiges Urteil im Korruptionsprozess gegen den Ex-Ministerpräsidenten Adrian Nastase fällen. In dem von Journalisten nach der Wohnstra‎ße Nastases als Zambaccian“-Akte getauften Verfahren ist auch die Gattin des Sozialdemokraten, Dana, wegen Mittäterschaft angeklagt. Das Nastase-Ehepaar war zunächst zu einer dreijährigen Bewährungsstrafe wegen Erpressung verurteilt worden, im Revisionsverfahren hatten die Staatsanwälte aber Haftstrafen gefordert. Im gleichen Strafverfahren waren die beiden Angeklagten vom Vorwurf der Vorteilsnahme freigesprochen worden. Im Frühjahr war Adrian Nastase aus der Haft entlassen worden, nachdem er neun Monate von der zweijährigen Freiheitsstrafe in einem anderen Fall abgesessen hatte. Der ehemalige Ministerpräsident war dabei wegen einer unrechtmä‎ßigen Sammelaktion verurteilt worden, aus der Zeit des Wahlkampfs vor der Präsidentschaftswahl 2004, bei der er selbst als Kandidat angetreten war.