Tag: Madalina Turza

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Sistemul
    Ro-Alert copil dispărut, activat de curând, pentru prima oară în
    cazul unui copil dispărut din judeţul Galaţi, parte a primului program naţional
    dedicat exclusiv bunăstării copiilor din România. Declaraţie Mădălina Turza,
    consilier de stat în Cancelaria Prim-ministrului, coordonatorul programului.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Înfiinţarea
    unei platforme de dialog la nivel european, precum şi provocările specifice şi
    comune cu care se confruntă statele implicate in gestionarea crizei
    refugiaţilor – teme ale unui recent eveniment desfăşurat la Bucureşti.
    Declaraţie Mădălina Turza, Consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului.


  • Integration von behinderten Kindern: viele Akteure gefragt

    Integration von behinderten Kindern: viele Akteure gefragt

    Die Kampagne Gemeinsam aufwachsen, gemeinsam stärker werden“ wurde vom Ministerium für Arbeit und Sozialschutz über seine Nationale Behörde für die Rechte von Behinderten, Kindern und Adoptionen ins Leben gerufen wurde. Die anderen Partner sind das Bildungsministerium und der UNICEF. In Rumänien gibt es offiziell etwa 70.000 behinderte Kinder, von denen etwa die Hälfte in Sonderschulen isoliert sind, während die anderen, die in reguläre Schulen gehen, keine besondere Hilfe erhalten. Selbst wenn Rumänien die UN-Konvention über die Rechte von Behinderten unterzeichnet hat und sich damit verpflichtet, von Sonderschulen auf integrative Schulen umzusteigen, geht es nach Ansicht des UNICEF-Vertreters für Rumänien, Gabriel Vockel, nur langsam voran. Eltern von Kindern mit besonderen Bedürfnissen geben jedes Jahr Tausende von Euro für die Behandlung aus, während Kinder, deren Eltern sich das nicht leisten können, in Heimen oder Institutionen isoliert bleiben, so Mădălina Turza von der Nationalen Behörde für die Rechte von Behinderten, Kindern und Adoptionen:



    Leider gibt es in Rumänien derzeit nur etwa 270 Tagesbetreuungs- oder Therapiezentren, was bedeutet, dass wir landesweit nur eine begrenzte Anzahl von Diensten haben, die nur eine minimale Abdeckung bieten, und das für weniger als 18% der behinderten Kinder in Rumänien. Und deshalb sind die Dinge so komplex und schwierig, wenn es darum geht, für die Eingliederung zu sorgen. Au‎ßerdem befinden sich etwa 36% der Kinder unter besonderem Schutz aufgrund von Armut und 8% aufgrund von Behinderungen in dieser Situation. Das bedeutet, dass diese Kinder ohne ausreichende und wirksame Therapie am Ende in eine Anstalt eingewiesen werden.“




    Das fehlende Engagement des Staates bei der Unterstützung von Kindern mit Behinderungen führt laut Mădălina Turza zur Vernachlässigung:



    Eine der Prioritäten, die ich und die Behörde haben, ist die Regelung der sogenannten ‚Pausendienste‘ für behinderte Kinder, denn in Rumänien tragen die Familien dieser Kinder eine schrecklich schwere Last, sie haben keinen Platz, wo sie ihre Kinder für ein paar Stunden oder für einen oder zwei Tage unter Aufsicht lassen könnten, um die Probleme, die sie haben könnten, zu bewältigen. Deshalb sind diese Eltern überfordert, und für die Kinder steigt von da an das Risiko des Verlassenwerdens. Wir haben in allen Bezirken mobile Teams für die Frühförderung behinderter Kinder und für die Integration in die Gemeinschaft geschaffen, und wir haben Pläne, diese Dienste weiter zu finanzieren. Dies ist ein entscheidender Aspekt bei der Integration von Kindern mit Behinderungen. Wir brauchen gut ausgebildete Spezialisten, die mit verschiedenen Arten von Therapien, Intervention und Genesung arbeiten, mit allen fürsorglichen Diensten, die behinderte Kinder brauchen.“




    In Rumänien gibt es Tausende von Fällen, in denen Kinder mit Behinderungen diskriminiert oder ausgegrenzt werden, weil nicht alle Lehrer für die Arbeit mit ihnen ausgebildet sind. Es gibt Bezirke in Rumänien, die nur einen ausgebildeten Lehrer für je 150 behinderte Kinder haben. Die Ministerin für Bildung und Forschung Monica Anisie versprach, dass die Zahl der Berater in den Schulen bald steigen wird:



    Ich plane, die Zahl der Vertrauenslehrer im voruniversitären Bildungssystem und in der Lehrerausbildung zu erhöhen. Ich habe Gespräche mit Vertretern der Universitäten geführt, um im Schuljahr 2020 eine höhere Zahl von Vertrauenslehrern zu erreichen, weil die Gesellschaft in diesem Bereich Hilfe braucht. Wir planen, gemeinsam daran zu arbeiten, das Schulpersonal in den Kompetenzen der Arbeit mit behinderten Kindern zu schulen. Wir ermutigen die Eltern, sich uns anzuschlie‎ßen, wir ermutigen das Lehrpersonal, die Kinder zu unterstützen und angehende Lehrer durch kontinuierliche Weiterbildung oder durch Erstausbildung zu spezialisieren.“




    Die Diskriminierung von Kindern mit besonderen Bedürfnissen findet in ganz Europa statt, nicht nur in Rumänien. UNICEF-Daten zeigen, dass mindestens 75% der 5,1 Millionen behinderten Kinder, die in Mittel- und Osteuropa sowie in Zentralasien leben, keine hochwertige Bildung erhalten. Ebenfalls laut UNICEF gibt es weltweit über 93 Millionen behinderter Kinder.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Madalina Turza, noul presedinte al Autoritatii
    Naționale pentru Drepturile Persoanelor
    cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) despre directiile de actiune ale
    institutiei, dar si provocarile din domeniul
    protectiei copiilor cu dizabilitati.




  • Educația incluzivă pentru copiii cu dizabilităţi

    Educația incluzivă pentru copiii cu dizabilităţi

    Părinţi
    din şapte state membre ale UE propun Comisiei Europene o lege europeană care să
    faciliteze accesul copiilor cu dizabilităţi în şcolile de masă, suport,
    programă adaptată sau profesor de sprijin.




    Părinţi
    din România, Belgia, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Ungaria depun
    iniţiativa legislativă utilizând mecanismul Comisiei Europene – EU Citizens Initiative
    – prin intermediul căruia cetăţenii europeni, din cel puţin şapte state membre,
    pot solicita Comisiei să înainteze Parlamentului European un proiect de lege pe
    o anumită tema.





    UE nu are o lege dedicată persoanelor cu dizabilităţi şi cu atât mai puţin
    legată de educaţie. În toate statele membre sunt probleme legate de accesul la
    educaţie al copiilor cu dizabilitati şi cu atât mai mult în România. O
    astfel de lege ar însemna o schimbare majoră pentru copiii cu dizabilităţi.


    În primul
    rând i-am avea pe copii scoşi din şcolile speciale, unde ei sunt izolaţi, ar
    exista mecanisme de tranziţie către şcolile incluzive, profesorii ar începe să
    fie pregătiţi prin programe dedicate, să ştie cum să le predea, ar exista
    servicii de intervenţie timpurie în comunitate care să îi ajute pe copiii
    noştri să poată accesa şcolile, tehnologii asistive în şcoli, accesibilizare,
    programă adaptată, toate acele lucruri care există în ţările nordice şi SUA
    , a
    spus Madalina Turza, preşedintele Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu
    Dizabilităţi.

    Uniunea Europeană are
    un instrument prin care noi cetățenii ne putem face auzită vocea şi trebuie
    să respectăm anumite condiții. Trebuie să fim din cel puțin șapte state membre
    să formăm un comitet de ințiativă, care să propună o întreagă
    argumentație și o întreagă justificare, și eventual un proiect de act normativ
    către Comisie, pe care îl validează și ulterior oferă suportul său pentru
    strângerea semnăturilor online, astfel încât Parlamentul European să poate avea
    în vedere această lege spre discuţie sau negociere și ulterior să treacă mai
    departe. Cam acesta este mecanismul pe care-l poate folosi orice cetățean al
    Uniunii Europene, deci și noi românii și noi părinții de copii cu dizabilități ne
    putem face auzită vocea la nivelul acestei entități politice, din care și noi
    facem parte.

    Suntem părinți din România, Belgia, Germania, Irlanda, Italia, Olanda
    și Ungaria care au spus da acestui demers și
    dintre acestea s-a reunit un comitet de inițiativă format din șapte membri,
    care și-au asumat această initiative, deci ei sunt practic partea din comitet
    care va dialoga cu Comisia și ulterior cu Parlamentul European. De ce vorbim
    astăzi despre nevoia unei legi europene pentru educație incluzivă. Să știți că
    educația incluzivă nu este numai o doleanță a noastră, a părinților cu dizabilitati și nici măcar nu am inventat-o
    noi.

    Educația incluzivă are în spate un amplu text de legislație internațională
    care a fost construită de a lungul timpului și nu am să intru în detalii. Există
    nenumărate tratate și convenții internaționale care încă din 1948 instituie
    fragmente ale conceptului de educație incluzivă, ajungând în 2008 la Convenția
    ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, care instituie definitiv și
    irevocabil dreptul la educație incluzivă pentru persoanele cu dizabilități, cu
    alte cuvinte persoanele cu dizabilități nu se pot bucura de dreptul la educație
    daca ea nu este una de tip incluziv.




    În
    UE, 40% dintre copiii cu dizabilităţi abia termină învăţământul gimnazial şi
    rămân fără nicio pregătire. In România sunt 70.000 de copii cu dizabilităţi,
    dintre care aproape jumătate sunt izolaţi în şcoli speciale.