Produse româneşti autentice din Alba, Bacău, Constanţa, Giurgiu şi Maramureş au fost prezentate la standul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) amenajat în cadrul expoziţiei internaţionale ‘Săptămâna Verde’ (‘Grune Woche’), în Germania, la Berlin, în a doua jumătate a lunii ianuarie, de către Asociaţia Lanţului Alimentar Scurt (ALAS).
Marius Tudosiei, fondator Asociația Lanțului Alimentar Scurt, ne-a povestit: “Am fost în standul ministrului agriculturii. Acolo, standul era deja făcut. Noi am intrat, din păcate, în acest subiect foarte foarte târziu. A fost puțin probabil să putem organiza ceva mai bun de atât, dar am descoperit în echipa care se ocupa din interiorul ministerului o deschidere surprinzătoare. Știți că e această legendă, că e greu să lucrezi cu oamenii de la stat, dar iată că au avut o deschidere foarte mare.
Ne-am autoinvitat practic, pentru că mai aveam doar câteva zile până începea târgul și câțiva dintre membrii asociației au fost prezenți acolo. N-o să vă dau nume de branduri, dar să știți că am trimis cele mai bune uleiuri presate la rece, niște produse din pește, zacuști și conserve de pește, care au fost foarte, foarte bine primite. Chiar s-au întâmplat niște lucruri bune acolo și cred că ar trebui să ne strângem rândurile și să facem pregătirile pentru Berlin 2026.
‘Săptămâna Verde’ (‘Grune Woche’), de la Berlin este un eveniment dedicat produselor agroalimentare, reunind anual peste 60 de ţări şi sute de mii de vizitatori. Marius Tudosiei ne-a explicat conceptul de lanţ alimentar scurt:
“Cu ani în urmă, lanțul alimentar scurt era considerat relația directă a producătorului cu consumatorul, neintermediată, marcată de o distanță cât se poate de scurtă între cei doi.
Din păcate, în 2025 nu mai putem să sperăm chiar la toate detaliile astea. Există însă în viziunea noastră câțiva parametri care, odată schimbați, ar trebui foarte bine definiți, și anume să existe totuși o relație între producător și consumator, fie că el persoană fizică, deci pentru consum casnic, fie că vorbim despre industria HORECA, bucătar, restaurant, proprietari.
Mi-am dat seama că rolul Mittleman (intermediarului) nu poate fi ignorat. El este cumva necesar. Însă viziunea noastră, această verigă din lanțul de distribuție ar trebui să fie un rol cât se poate de tăcut și în niciun caz să nu acapareze cea mai mare parte a deal-ului care se propune.
Ce vreau să spun prin asta este că intervenția unui intermediar, de orice natură ar fi el, ar trebui să fie cât se poate de discretă din punct de vedere financiar, pentru că, din păcate, în lanțurile actuale, lanțurile cele mari, exact intermediari, au cota cea mai mare din valoarea produsului finit, din cât plătește consumatorul și prin urmare, încercăm să aducem cele două plăci tectonice mai aproape una de alta, respectiv producătorii de consumatori e având și limbaje ușor diferite.
Prin urmare, producătorii, de cele mai multe ori nu înțeleg exact care sunt nevoile.”
Interlocutorul nostru a dat exemple pentru a ilustra lipsa ocazională de înţelegere a nevoilor consumatorilor, astfel încât apare o lipsă de diversificare a produselor oferite, fie variante eronate de ambalare: prea mici pentru HORECA, sau prea mari pentru consumatorii casnici.
L-am întrebat pe Marius Tudosiei ce ar trebui să facă cetăţeanul de rând: “Cred că primul pas pe care ar trebui să-l facă ar fi unul extrem de important: să se gândească exact la ce pune pe masă și la ce mănâncă, să se gândească la sursa ingredientelor pe care le cumpără pentru frigider.
Între timp am pornit și un proiect educativ care se adresează școlilor și grădinițelor și trebuie să recunosc că la grupele de vârstă mici e cel mai greu de lucrat, pentru că perioada în care poţi să le captezi atenția e foarte scurtă, însă s-a întâmplat un lucru fabulos: în momentul în care le-am arătat și-au plimbat din mână în mână, au mirosit, au pipăit o țelină din asta perfectă din magazinele mari, evident de import, n-au regăsit nimic interesant în legătură cu ea, în afară de faptul că se rostogolește, fiind perfect rotundă.
Am adus o țelină din asta de grădină, care era cu tot cu frunze și în momentul în care am răsucit frunzele și s-a umplut încăperea de miros, am avut probabil cel mai bun moment de atenție, pentru că dintr-o dată toți copiii erau ochi și urechi la ce se întâmplă acolo, pentru că stimulul a fost atât de puternic.
Există o diferență notabilă între ce putem cumpăra din import și ce putem cumpăra din piața locală, motiv pentru care consumatorul casnic ar trebui să se gândească foarte serios la ce cumpără. Nu întotdeauna produsele locale, eventual certificate ecologic, sunt mai scumpe decât cele care vin de din import.
Trebuie să ne gândim la variantele de ambalare, la amprenta de carbon. Sunt o mulțime de lucruri și cred că ar trebui să să devenim un pic mai conștienți în legătură cu ceea ce mâncăm. În același timp, ar trebui să se gândească la faptul că natura a organizat lucrurile în așa fel încât sezon-sezonalitate devine importantă și ea devine importantă inclusiv în meniurile noastre și că n-ar trebui să avem 365 de zile/an un anume ingredient.”
Marius Tudosiei ne-a încurajat să urmărim produsele sezoniere şi ne-a urat “gânduri bune alimentare”!
