Tag: magazine

  • Motive de îngrijorare

    Motive de îngrijorare

    Inflaţia,
    invazia din Ucraina şi costul serviciilor medicale sunt principalele
    îngrijorări ale românilor în această perioadă – arată un studiu realizat luna
    trecută de o companie de consultanţă în management. Cercetarea
    a urmărit trei teme – cum se simt consumatorii, ce observă aceştia şi cum
    reacţionează. Majoritatea românilor, circa 80% dintre ei, şi-au schimbat, în
    ultimele săptămâni, comportamentul la cumpărături, fie că e vorba despre
    alimente sau despre alte produse esenţiale. Studiul arată că oamenii au ales
    mărci mai ieftine sau pe cele proprii ale comercianţilor, în special când au
    cumpărat produse de uz casnic, gustări şi dulciuri, alimente congelate sau lactate.
    În ultima lună, 3 din 10 români au schimbat magazinul de la care îşi procură
    lucrurile necesare şi au optat pentru cel care are preţuri mai mici.
    Aproximativ un sfert dintre români au spus că au luat această decizie pentru a
    obţine un raport calitate-preţ mai bun sau produse mai calitative.

    În plus, cei
    mai mulţi români se aşteaptă ca preţurile produselor de bază să crească pe tot
    parcursul anului viitor. Astfel, consumatorii cumpără acum mai puţin din
    magazinele de proximitate şi din cele specializate, preferând supermarketurile,
    hipermarketurile şi magazinele de tip discounter ca urmare a tendinţei de a
    renunţa la confort în favoarea preţului. Magazinele de tip discount au cei mai
    fideli consumatori, mai arată cercetarea, dar nu sunt încă destul de răspândite
    geografic. De aceea, mai mult de un sfert dintre consumatori nu au cumpărat
    niciodată de la un discounter.

    Potrivit studiului, cele mai afectate de noile
    comportamente de cumpărare ale românilor par a fi magazinele alimentare
    specializate, 41% dintre clienţi cumpărând mai puţin din cadrul acestora în
    ultimele săptămâni. Cercetarea mai arată că efectele inflaţiei produc cea mai
    mare îngrijorare în special în rândul celor cu venituri mari şi al celor care
    au între 58 şi 76 de ani. În acelaşi timp, persoanele născute între 1981 şi
    1996 sunt îngrijorate în principal de siguranţa locului de muncă, iar cele mai
    tinere sunt preocupate de schimbările climatice. Comparativ cu alte ţări din
    Europa, doar britanicii sunt mai îngrijoraţi decât românii de creşterea
    preţurilor, inflaţia fiind cel mai important motiv de îngrijorare pentru două treimi
    dintre ei.

    Mai puţin îngrijoraţi de acest aspect, dar totuși mai mult de
    jumătate dintre ei, sunt italienii, spaniolii, francezii şi germanii, mai notează
    realizatorii studiului. Mai trebuie menționat că după inflaţie, românii se tem cel
    mai mult de atacurile din Ucraina, mai ales cei cu venituri mari şi cei care au
    peste 60 de ani. Cei în vârstă și cei cu venituri mici sunt foarte îngrijoraţi
    şi de accesul la servicii medicale. La cercetare au participat aproximativ o
    mie de respondenţi, de peste 18 ani, din toate categoriile sociale.

  • Le Regard qui s’entend…

    Le Regard qui s’entend…

    Une présence connue et
    réputée du paysage médiatique roumain, en général, et francophone de Roumanie
    et de notre région d’Europe, en particulier – le magazine de langue française
    REGARD – fait peau neuve. Nouveau format, nouvelles ambitions, mais aussi des
    constantes qui rassurent, le magazine -nouvelle formule est déjà en kiosque
    avec le numéro 87. Qu’est-ce qui a changé ? Quelle est le chemin
    actuel ? Sur quels horizons se pose REGARD, le seul magazine francophone
    entièrement produit en Roumanie par une équipe de journalistes francophones
    natifs ou par choix culturel ? Réponses avec Laurent Couderc, rédacteur en chef, et Sylvain Moreau, journaliste de la rédaction, au micro d’Ileana Ţăroi.


  • Le Regard qui s’entend

    Le Regard qui s’entend

    A l’heure où nous contemplons
    les grandes vacances d’été, il est encore temps de se décider sur une
    destination ou une autre, sur un loisir ou un autre. La lecture du numéro 79 du
    magazine francophone REGARD viendra en aide aux indécis, grâce au dossier photo
    de l’édition ; ce sera aussi une invitation à la réflexion sur des sujets
    importants de notre quotidien. Invitation donc au voyage, à la lecture et à la
    réflexion, tout de suite dans RRI Spécial, avec Laurent Couderc, rédacteur en
    chef de Regard, le seul magazine de langue française réalisé et publié dans
    notre région de l’Europe et Aline Fontaine, journaliste, au micro d’Ileana Taroi.

  • Le Regard qui s’entend…

    Le Regard qui s’entend…

    Changement radical ou feu de paille ? La société roumaine semble être en train d’opérer des transformations en profondeur — c’est en tout cas ce que laissent penser les manifestations géantes ayant rassemblé des centaines de milliers de personnes à travers la Roumanie, en janvier et février derniers. Toutefois de quel type de changement s’agit-il et comment est-il perçu par les journalistes francophones de Roumanie, avec leur recul ? Le 78e numéro de la revue Regard, la plus importante publication francophone d’Europe du sud-est, ouvre plusieurs pistes de débat. Et puisqu’on parle de fin d’étape, ses journalistes sont tombés aussi sur un secteur qui, selon toute vraisemblance, se dirige vers son extinction, à Bucarest du moins — celui des métiers artisanaux. Tout à jeter ou tout à réinventer, les réponses du « Regard » qui s’entend dans RRI Spécial, avec Laurent Couderc, rédacteur en chef de la revue et Mihai Barbu, photo-journaliste.





  • Le “Regard” qui s’entend…

    Le “Regard” qui s’entend…

    A l’heure où tous les regards scrutent attentivement la Turquie, il n’est pas superflu de jeter un coup d’œil à la communauté turcophone de Roumanie, à son quotidien et ses besoins. Qui sont ces gens qui vivent notamment dans les régions côtières roumaines, et qui suivent de très près les développements qui interviennent à une cinquantaine de minutes à vol d’oiseau de chez eux, dans la région du détroit de Bosphore. Une transformation qui pourrait influer aussi, par un effet papillon, sur l’UE et sur le nouveau contexte mondial. Voilà seulement deux entrées du sommaire du 75e numéro de la revue Regard, la plus importante publication francophone dEurope Centrale et de lEst, détaillées par Laurent Couderc, rédacteur en chef de “Regard” et par Marine Leduc, journaliste.




  • Jurnal românesc – 9.06.2016

    Jurnal românesc – 9.06.2016

    Magazinele mari vor fi obligate să se aprovizioneze majoritar cu produse locale. Măsura este prevăzută în legea privind comercializarea produselor alimentare, adoptată, miercuri de deputaţi, care au respins, în schimb, propunerea de închidere a supermarketurilor la sfârşit de săptămână. Principala noutate a legii constă în obligaţia impusă marilor magazine de a oferi la raft produse din lanţul alimentar scurt, adică de la producătorii din zonă în proporţie de cel puţin 51%. Regula se aplică la carne, ouă, legume, fructe, produse lactate şi de panificaţie. Excepţie fac lunile de iarnă, cand necesarul de fructe şi legume poate fi completat şi cu produse din import. Proiectul de lege stabileşte, de asemenea, că preţul de vânzare al unui produs poate include doar preţul de achiziţie de la producător plus adaosul comercial, fără alte taxe. Comercianţii care nu respectă aceste prevederi vor fi sancţionaţi cu amenzi între 100 şi 150 de mii de lei, iar în caz de abatere repetată pot ajunge la suspendarea activităţii între 3 şi 6 luni.

    România a exportat în primele 4 luni ale anului mărfuri în
    valoare de 18,5 miliarde de euro şi a importat produse de 21,3 miliarde
    de euro, a anuntat joi, Institutul Naţional de Statistică. Potrivit INS,
    deficitul balanţei comerciale din primele 4 luni a crescut cu 762,9 milioane
    euro faţă de aceeaşi perioadă din 2015.
    Numai în aprilie 2016 (faţă de aprilie 2015) exporturile au crescut cu 6,9%,
    iar importurile cu 9,8%.




    Se modifică stema României şi sigiliul statului.
    Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, a adoptat proiectul de lege care prevede
    repunerea coroanei pe capul acvilei de aur din stemă. Autorităţile publice
    trebuie să înlocuiască, până la 31 decembrie 2018, stemele şi sigiliile actuale cu noile modele,
    inclusiv pe monedele şi bancnotele emise de Banca Naţională. Până atunci, cele două modele de stemă şi de sigiliu pot fi
    folosite în paralel. Monedele şi
    bancnotele emise de BNR anterior datei de 31 decembrie 2018 vor continua să
    circule şi după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema
    nouă. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 15 februarie.




    Pacienţii
    care au asigurări medicale la stat şi trimitere de la medicul de familie ar
    trebui să beneficieze gratis de analize medicale şi anumite investigaţii, chiar
    şi la clinicile private. Condiţia este ca acestea să aibă contract cu Casa
    Naţională de Asigurări de Sănătate. Contractul cadru pentru servicii medicale
    este clar. În realitate, situaţia este confuză. Pacienţii se văd obligaţi să
    plătească suplimentar până la 400 de lei pentru servicii decontate oricum de
    CNAS.




    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu,
    aflat în vizită în Italia a participat, miercuri, la Torino, la lansarea în
    această ţară a Proiectului AGRODIASPORA. Joi şi vineri, el le va prezenta românilor
    din Milano şi Roma oportunitaţile de
    investiţii în agricultura din România, investiţii care beneficiază de finanţare
    europeană. In cele trei regiuni traiesc aproximativ 350 de mii de romani.
    Stoenescu a anunţat ca acest proiect va fi prezentat şi în alte ţări cu mari
    comunităţi de români, precum Spania,
    Grecia, Portugalia, din Marea
    Britanie, Irlanda, la solicltarea acestora.

  • Produse majoritar româneşti în marile magazine?

    Produse majoritar româneşti în marile magazine?

    Proiectul
    de lege care obligă marile lanţuri de magazine din România să pună în vânzare cel
    puţin 51% produse autohtone se află în atenţia Legislativului de la Bucureşti.
    Recent, documentul a primit aviz favorabil din partea comisiei parlamentare de
    specialitate. Autorităţile şi producătorii consideră că astfel vor reuşi să
    încurajeze economia proprie, prin promovarea mărfurilor româneşti.

    Ministrul
    agriculturii Achim Irimescu a explicat că, odată intrat în vigoare, actul
    normativ va deschide calea către hipermarketuri micilor producători, care până
    acum nu au avut acces la rafturi. Achim Irimescu: Au fost acuzaţii că se aduc prea
    multe produse din alte state şi produsele noastre româneşti, unele de foarte
    bună calitate, nu reuşesc să ajungă în magazin. Eu nu încerc să mă pronunţ
    într-un sens sau altul, dar este cert că dintr-o relaţie contractuală corectă
    toate părţile vor câştiga, inclusiv consumatorul, în final. Pe partea de produs
    românesc, sigur, sper consumatorul român să înţeleagă importanţa consumării
    produselor realizate la nivel naţional.

    Preşedintele Asociaţiei
    Cultivatorilor de Legume, Vlad Gheorghe, a apreciat, la rândul său, că legea va
    defini relaţii foarte clare între producătorii locali şi reprezentanţii marilor
    lanţuri de magazine. În opinia sa, în sezon se poate furniza chiar întreaga
    cantitate necesară vânzărilor, în timp ce în extrasezon procentul de 51%
    alimente româneşti este garantat. Vlad Gheorghe: Am conturat şi am definit
    produsul românesc – pentru asta este marea bătălie pentru această lege – în
    stare proaspătă, iar vizavi de aspectul la aprovizionare 51%, vă garantez că în
    sezon putem să dăm 100% produse româneşti şi acum vă menţionez, pentru că este
    perioada de salată, ridichi, ceapă verde, supermarketurile şi-au definit şi
    conturat câţiva zeci de producători şi spun că nu facem faţă. Este greşit.
    Intenţia acestei legi este de a veni către formele de asociaţii ca să putem livra
    organizat, cu o planificare.

    Potrivit proiectului,
    comercianţii- persoane juridice autorizate, au obligaţia să cumpere ouă, carne,
    fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie, prin ”lanţul
    scurt de aprovizionare”. Excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de
    până la 2 milioane de euro. Lanţul scurt de
    aprovizionare este unul care implică un număr limitat de operatori economici
    angajaţi în activităţi de cooperare şi dezvoltare economică la nivel local şi
    regional, precum şi relaţii strânse între producători, procesatori şi
    comercianţi. Dacă săptămâna
    viitoare va fi votată de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for
    decizional, şi apoi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, legea intră în
    vigoare din toamnă.

  • Jurnal românesc – 22.04.2016

    Jurnal românesc – 22.04.2016

    România
    este pregătită să sprijine Ucraina în procesul de reforme interne necesar
    îndeplinirii angajamentelor asumate de asocierea la Uniunea Europeană. Este
    mesajul pe care preşedintele Klaus Iohannis i l-a transmis omologului
    ucrainean, Petro Poroşenko, în timpul vizitei oficiale a acestuia la Bucureşti.
    Cei doi şefi de stat au semnat un protocol care prevede relansarea Comisiei
    mixte prezidenţiale româno-ucraineană, prin intermediul căreia se doreşte o
    impulsionare a relaţiei bilaterale, în contextul în care coperarea economică nu
    se situează la nivelul dorit. Potrivit preşedintelui Petro Poroşenko, trebuie
    folosite la maximum posibilităţile zonelor de liber schimb dintre Ucraina şi
    Uniunea Europeană, concomitent cu continuarea discuţiilor referitoare la interconectarea
    energetică.




    Institutul de Cercetări Nucleare de la Mioveni a devenit
    centru de pregătire în domeniul securităţii nucleare pentru toate ţările membre
    ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Documentul care îi conferă
    statutul a fost semnat de directorul general al agenţiei, Yukiya Amano, şi de
    ministul român al energiei, Victor Grigorescu. În baza lui, se vor organiza
    cursuri şi programe speciale de pregătire teoretică şi practică în situaţii de
    urgenţă. Directorul general al AIEA a făcut, în această săptămână, o vizită în
    România, unde a fost primit de preşedintele Klaus Iohannis şi s-a întâlnit cu
    ministrul de externe, Lazăr Comănescu. Cu acest prilej a fost reiterată
    aprecierea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică pentru rolul activ şi
    contribuţia semnificativă a României la susţinerea priorităţilor agenţiei
    legate de utilizarea paşnică a energiei nucleare, cu respectarea celor mai
    înalte standarde de siguranţă, securitate şi neproliferare nucleară.




    Delta Dunării îşi recăpătă încă 1.000 de hectare de luciu
    de apă, suprafaţă pierdută prin desecările făcute în perioada comunistă.
    Proiectul de reinundare a unei zone din raza comunei Mahmudia a durat aproape
    patru ani şi este văzut ca un model de reconstrucţie ecologică. Specialiştii în
    probleme de mediu susţin că există şi avantaje economice ale acestuia, printre
    care creşterea resurselor naturale, dezvoltarea turismului şi a producţiei
    meşteşugăreşti pe bază de stuf şi papură, la mare căutare în Occident.




    Proiectul de lege care obligă marile lanţuri de magazine
    să pună în vânzare cel puţin 51% produse româneşti urmează să intre la vot
    final în Camera Deputaţilor, săptămâna viitoare. Recent, documentul a primit
    aviz favorabil din partea comisiei parlamentare de specialitate. Autorităţile
    şi producătorii consideră că astfel vor reuşi să încurajeze economia proprie,
    prin promovarea mărfurilor autohtone. Potrivit ministrului agriculturii, Achim
    Irimescu, odată intrat în vigoare, actul normativ va deschide calea către hipermarketuri
    micilor producători, care până acum nu au avut acces la rafturi. Dacă va fi
    votată de plenul Camerei Deputaţilor şi promulgată de preşedinte, legea va
    putea intra în vigoare din toamnă.

  • Măsuri pentru protecţia consumatorilor

    Măsuri pentru protecţia consumatorilor

    România îşi adaptează, pas cu pas, legislaţia economică la standardele europene. Cea mai recentă ajustare a devenit operaţională, duminică; ea se referă la acordarea de drepturi suplimentare clienţilor în relaţia cu comercianţii. Principala prevedere stipulează că toate magazinele sunt obligate, de-acum, să schimbe, la cerere, în maxim 15 zile, obiectul cumpărat, dacă acesta nu respectă cerinţele de conformitate. Până acum, magazinele, cu excepţia celor online, nu erau obligate să preschimbe, la cerere, produsele cumpărate.



    Schimbarea unui produs sau returnarea banilor cheltuiţi pentru cumpărarea acestuia rămâneau la latitudinea vânzătorului. Existau chiar comercianţi care îi atenţionau, prin afişe, pe cumpărători că marfa vândută nu se schimbă. Noul act normativ stipulează, de asemenea, că repararea produselor defecte va fi făcută într-o perioadă rezonabilă de timp, ce nu poate depăşi 15 zile de la data la care cumpărătorul a adus la cunoştinţă vânzătorului lipsa de conformitate a produsului. Depăşirea acestui termen poate duce până la despagubirea totală a cumpărătorului.



    Actul normativ stabileşte, totodată, mai clar, şi ce menţiuni trebuie să conţină certificatul de garanţie. Acesta trebuie să aiba, obligatoriu, menţiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi să ateste, în mod clar, că aceste drepturi nu sunt afectate prin garanţia oferită. Ordonanţa de urgenţă completează, de asemenea, definiţia consumatorului. Articolul 2 din legea modificată precizează ca un consumator este orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii de consumatori care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.



    De exemplu, Asociaţiile de locatari sau de proprietari persoane fizice dintr-un condominiu sunt considerate, în sensul acestei legi, asociaţii de consumatori. Analiştii economici apreciază că modificarile la Legea vânzării produselor şi a garanţiilor asociate operate de guvern prin ordonanţă de urgenţă reprezintă un pas înainte, care va conduce la responsabilizarea agentului economic. În acelaşi timp, se estimează că, prin aceasta, va creşte, simţitor, încrederea clientului în magazine.

  • La revue Fabulafia

    La revue Fabulafia

    Fabulafia, c’est le nom d’une revue pour enfants qui ose sortir sur le marché roumain spécialisé. Celui-ci est envahi depuis une bonne quinzaine d’années par les traductions et par les magazines publiés sous licence qui proposent des histoires et des personnages tirés des dessins animés à succès. L’alternative, ce sont les contes fondés sur le folklore roumain qui semblent être de plus en plus poussiéreux et périmés, dans une société contemporaine de plus en plus branchée. Sur ce marché difficile, Fabulafia se définit comme une revue-livre ou bien un livre-revue, qui publie des textes originaux, accompagnés d’illustrations inédites réalisées par des artistes autochtones contemporains.




  • Le “Regard” qui s’entend…

    Le “Regard” qui s’entend…

    Pour le 73e numéro du magazine Regard, la plus grande publication francophone de lEurope Centrale et Orientale, la rédaction a fait un choix qui pourrait surprendre – celui de ne pas céder à la tentation de traiter de sujets dramatiques immédiats, tels lincendie du club Colectiv de Bucarest ou encore les attentats de Paris. Pour quelles raisons? Nous le verrons avec nos invités, qui nous orienteront également dans le sommaire du magazine – Laurent Couderc, rédacteur en chef, Mihaela Carbunaru, journaliste, et Dimitri Dubuisson, journaliste.


  • Le “Regard qui s’entend…

    Le “Regard qui s’entend…

    Parents dun côté, enfants de lautre, et au milieu? Dans un pays plutôt traditionnel, plutôt conservateur comme la Roumanie, les rapports entre parents et enfants restent plutôt un tabou, impliquant la déférence inconditionnelle des derniers pour les premiers. Quelle est la réalité sur le terrain au-delà des idées reçues? Cest la question que pose franchement aux Roumains le dernier numéro du magazine Regard, la plus importante publication francophone dEurope Centrale et de lEst, qui paraît à Bucarest. Un numéro 72 ciblé prioritairement sur des questions de société, les unes plus sensibles que les autres, que nous allons passer en revue dans ce RRI Spécial, avec Laurent Couderc, rédacteur en chef du magazine Regard, et Aline Fontaine, journaliste.


  • Le “Regard” qui s’entend…

    Le “Regard” qui s’entend…

    Le temps — ami ou ennemi, c’est un repère incontournable de la vie humaine et par extension de la vie sociale, de la vie de notre planète. Les différentes civilisations du monde ont des perceptions différentes du temps, dont les plus intéressantes sont peut-être celles issues aux carrefours des cultures. Pont entre l’Occident et l’Orient, la Roumanie vit le temps à sa façon ; quelle gestion fait-elle du temps ? Comment le temps passe-t-il ici ? Le temps au travail, loisir, traditions — c’est le sujet que décortique le 70e “Regard” francophone. Décryptage avec Laurent Couderc, rédacteur en chef de Regard, le seul magazine de langue française réalisé et publié dans notre région de l’Europe.



    Ecouter lémission –




    Et maintenant, “Regard” est également disponible en roumain, avec une sélection darticles. Pour récupérer votre copie, qui vous est offerte à titre gracieux, voici une liste dendroits qui vous est proposée par nos partenaires du Petit Journal de Bucarest – http://www.lepetitjournal.com/bucarest/accueil/breves/217342-presse-francophone-regard-existe-desormais-aussi-en-roumain


  • Le “Regard” qui s’entend

    Le “Regard” qui s’entend

    Cette semaine, votre magazine dactualité alternative reçoit de bons amis, car nous allons nous intéresser au dernier numéro de “Regard”, le bimestriel francophone le plus important imprimé en Europe du sud-est. Vous le savez, il est publié à Bucarest et sa particularité est doffrir un point de vue alternatif sur la Roumanie et sa région, celui de journalistes français et francophones basés dans le pays. Son dernier numéro va droit au cœur, comme il lannonce déjà sur son couverture. Au cœur de qui, au cœur de quoi, nous allons le découvrir tout de suite avec notre invité, Laurent Couderc, rédacteur en chef de “Regard”


  • L’artiste Didier Tchuileu lève le voile sur l’habillage sonore de Franco-Phonie 3.0

    Didier Tcheuileu est un artiste sonore dorigine camerounaise qui vit en Belgique. Il est lauteur de lhabillage du magazine Franco-Mania, co-produit par les six radios publiques partenaires du projet Franco-Phonie 3.0. Quand la francophonie inspire des sonorités…