Radio România Internațional

Tag: magistrala M5

  • Metroul bucureştean se extinde

    Metroul bucureştean se extinde

    Cetățenii din cartierul bucureștean Drumul Taberei
    pot folosi de marți transportul subteran, odată cu darea în folosință a
    unei noi magistrale de metrou, M5. Evenimentul era așteptat de foarte mult
    timp, având în vedere că lucrarea, demarată în 2011, ar fi trebuit să
    dureze 3 ani.


    Primii călători au fost preşedintele României, Klaus Iohannis,
    premierul Ludovic Orban şi ministrul Transporturilor, Lucian Bode. Șeful
    statului a afirmat că este vorba despre cea mai mare realizare în domeniu
    de după Revoluţia anticomunistă din 1989 şi că aceasta contribuie semnificativ la îmbunătăţirea vieţii în capitală.
    El a precizat că noua linie de metrou este construită în mare parte cu
    fonduri europene și că România are la dispoziție sume imense de acest fel,
    deci se poate continua într-un ritm alert dezvoltarea
    infrastructurii.

    Oamenii îşi doresc infrastructură, mobilitatea devine
    din ce în ce mai importantă pentru fiecare român, şi pentru asta
    guvernul va trebui să insiste foarte mult, şi eu voi insista foarte mult,
    pentru că avem nevoie de foarte multă infrastructură de transport    , a
    subliniat președintele.


    La rândul său, premierul Ludovic Orban a promis că pe
    viitor alte lucrări similare se vor derula cu o viteză mai mare şi cu mai multă
    atenţie. El a explicat că infrastructura de transport şi
    investiţiile în domeniu sunt priorităţi absolute.


    Noua linie de metrou se adresează unui cartier cu aproximativ 300.000 de
    locuitori și este proiectată pentru a putea fi transportaţi 50.000 de călători
    pe oră pe sens. Are 7 km de linie dublă, 10 staţii şi un depou. Timpii de aşteptare în
    staţii sunt în prezent de 6 minute, fiind alocate 10 trenuri din cele 82
    pe care le are societatea de metrou a Bucureștiului – Metrorex. Viteza maximă de deplasare este de 80 km/h. Se află în derulare
    procesul de achiziție a 13 garnituri noi pentru acest tronson.


    Ministrul Transporturilor a anunţat că Magistrala M5 va fi dezvoltată în continuare,
    urmând să aibă încă şase staţii. În ce priveşte legătura prin metrou între
    Aeroportul internațional Otopeni şi Bucureşti, pe Magistrala M6, oficialul a spus că aceasta va intra în linie dreaptă anul viitor, când
    va fi semnat contractul de proiectare şi execuţie.


    Pe de altă parte,
    Lucian Bode a estimat că linia de cale ferată Gara de Nord din Bucureşti – Aeroportul Otopeni va fi dată în folosinţă
    pe 12 decembrie.


    Revenind la metroul bucureștean, acesta are în prezent o
    rețea de 80 de kilometri, distribuiți pe cinci linii magistrale și 63 de
    stații. Ideea construirii lui datează de la începutul secolui al XX-lea,
    dar primul tren a circulat efectiv abia în 1979. Potrivit Metrorex, înainte de
    pandemie, cele patru magistrale mai vechi asigurau transportul zilnic a peste
    600.000 de călători, în aproape toate zonele orașului.


    În
    ierarhia țărilor europene, metroul românesc se plasează în prima
    jumătate, cu o certă tendința de urcare în clasament. Ceea ce nu se poate
    spune și despre celelalte tipuri de transport, România fiind
    printre țările cu cea mai slab dezvoltată infrastructură rutieră din
    Uniunea Europeană.

  • Noi investiţii în infrastructură

    Noi investiţii în infrastructură


    Lucrările la autostrada Sibiu – Piteşti, prima care va traversa munţii și va lega sudul de centrul României, vor începe în curând. La București a fost semnat contractul pentru primul lot, de peste 13 kilometri, care va fi realizat în 4 ani. Este primul pas concret făcut în ultimii 10 ani, a subliniat premierul Viorica Dăncilă. Totodată, au mai fost semnate contractele pentru un lot din noua Centură de sud a capitalei şi cel pentru automatizarea metroului din Drumul Taberei, cartier vestic al Bucureştiului.



    Autostrada Sibiu – Piteşti este unul dintre proiectele majore de infrastructură rutieră ce va asigura conexiunea cu Coridorul 4 paneuropean. Prin semnarea contractului de proiectare şi execuţie pentru lotul autostrăzii de centură a Bucureştiului, va fi fluidizat traficul din capitală a precizat premierul. Un alt proiect aşteptat de români este Magistrala de metrou M5 – a mai pus Viorica Dăncilă, care a explicat că în bugetul naţional sunt prevăzuţi banii necesari pentru realizarea acestor proiecte, dar vor fi utilizate, totodată, şi fonduri europene.



    Viorica Dăncilă: “Semnarea contractului pentru secţiunea 1 Sibiu – Boiţa este primul pas concret făcut în ultimii 10 ani pentru începerea lucrărilor la prima autostradă din România care trece munţii. Prin semnarea contractului de proiectare şi execuţie pentru lotul 3 al autostrăzii de centură a municipiului Bucureşti, în lungime de aproximativ 18 km, aducem mai aproape de finalizare realizarea acestui proiect care va contribui la fluidizarea traficului din capitală.”



    La rândul său, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, le-a transmis constructorilor să îşi respecte termenele asumate în proiecte și să-i respecte pe subcontractorii români întrucât scuzele şi întârzierile nu vor mai fi tolerate. Răzvan Cuc: “Începeţi-vă contractele prin a lucra deja la proiectare, pentru că sunt firme care au semnat contractele şi au reuşit să scurteze timpul de proiectare. Nu vă mai bateţi joc de subcontractorii români. Plătiţi-i la timp! Nu vreau să mai fiu informat că nu plătiţi la timp subcontractorii atâta timp cât statul român vă plăteşte la timp toate facturile.”



    Valoarea primului contract semnat este de aproximativ 129 de milioane de euro – a mai spus ministrul transporturilor – şi va avea o durată de realizare de 48 de luni, iar cel de-al doilea contract semnat are o valoare de 180 de milioane de euro şi va asigura creşterea gradului de mobilitate atât pentru Bucureşti, cât şi pentru regiunile limitrofe. În ceea ce priveşte magistrala M5, aceasta va fi dată în funcţiune până la sfârşitul anului. Situaţia infrastructurii rutiere este dezastruasă în întreaga ţară. La sfârșitul lui 2018, la aproape trei decenii de la prăbuşirea comunismului şi la peste 10 ani de la aderarea la UE, România avea doar aproximativ 800 kilometri de autostradă, din care circa 100 moşteniţi din vechiul regim.