Radio România Internațional

Tag: magistrati

  • Protestili a magistraţlor

    Protestili a magistraţlor


    Magistraţii ditu ma multe instanţe şi parchete ditu România ş’dănăsiră, ñiercuri, activitatea, di itia că iminenta alăxeari ali legislaţie tu ligătură cu pensiile di serviciu pot s’aducă zñie ti independenţa ali justiţie. Tru aesti condiţii, va si s’giudică maş urgenţele, ntră cari cazurile penale cu arestaţi, arăkiri internaţionale di cilimeañi, plasamentu, adopţii, custodie publică, ordinu di protecţie. Consiliul Superior ali Magistratură dimăndă că ia act şi ndrupaşti nicondiţionat minduita spusă di magistraţ, tru noima că aestă catandisi easti di ună gravitate ahoryea şi agudeaşti fundamental independenţa ali justiţie şi statutlu a magistraţlor, cu consecinţe directe tră actulu di justiţie. Nai ma analţă responsabili ditu sistemul judiciar, aduţi aminti CSM, avură ună andamasi cu reprezentanţăllii a putearillei executivă şi legislativă, a curi lă părăstisiră impactul pi cari poati s-lu aibă alăxerli lnegislative pripuse ti sistemlu di justiţie, cari di cabaia kiro easti tru ună xiki di personal, tru contextul di perpetuari a incertitudinillei mutrinda statutlu a profesioniştilor ditu domeniu. Di altă parte, CSM spuni că nu s’ncuntreadză ti reformarea a pensiilor di serviciu şi easti cu mintea ta s’află nai ma uidisiti cearei normative tră s’da hăiri a aluştui proces.


    Năulu ministru ali Justiţie, Alina Gorghiu, avu reacţie la misura radicală loată di magistraţ spunănda că tiñiseaşti ndreptul aluştoru la libiră exprimare, ama nkiseaşti di la premisa că dialoglu easti ceareia ti ndzidzeari iţi problimă a sistemlui judiciar, nu protestul. Prinţipiul sinfunu cu cari niţi ună pensie nu poati s’năstreacă tiñia di cafi mesu easti unlu moral, iara societatea românească aşteaptă aestă reformă a pensiilor di serviciu, lugurseaşti Alina Gorghiu. Reforma-a pensiilor cari au la thimelliu maş tru ună ñică misură contribuţia ditu perioada activă şi di cari s’hărsescu prota ş-prota magistraţlli, ama şi alti categorii profesionale, easti jalon tru cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Nibăgarea tu practico a lui duţi la kirearea di cătră România a 3 miliardi di euro. Coaliţia di guvernământu PSD – PNL va ta s’crească preayalea-ayalea ilikia di pensionari tră giudicători şi procurori până la 65 di añi, iara pensia s’hibă calculată pi thimellilu a veniturilor ditu ma mulţă ani, nu maş ditu atelu ditu soni an di activitate.


    Reforma tru domeniu nica nsimneadză impozitarea a pensiilor cari trec di un tadi nivel şi eliminarea pensiilor di serviciu tră ma multi categorii cum easti personalu di specialitate asimilat giudicătorlor şi procurorlor, personalu ncadrat pi ipotisi di execuţie speţifiţi ditu misiunile diplomatiţi şi personalu asimilat cu funcţionarlli publiţ parlamentari. Numirlu beneficiarilor di pensii di serviciu năstriţea, meslu mai a alustui anu, 10.000, giumitate hiindalui ditu arada a magistraţlor. Tru cazlu a lor, pensia medie năstreaţi 20.000 di lei, dimi 4000 di euro, nai ma mari parte hiinda tu fortuma di la buget.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Protestele magistraţilor

    Protestele magistraţilor

    Magistraţii
    din mai multe instanţe şi parchete din România şi-au suspendat, miercuri, activitatea,
    pe motiv că iminenta modificare a legislaţiei referitoare la pensiile de
    serviciu ar aduce atingere independenţei justiţiei. În aceste condiţii, se vor
    judeca doar urgenţele, între care cazurile penale cu arestaţi, răpiri internaţionale
    de copii, plasament, adopţii, custodie publică, ordin de protecţie. Consiliul
    Superior al Magistraturii a transmis că ia act şi susţine necondiţionat poziţia
    exprimată de magistraţi, în sensul că această situaţie este de o gravitate
    deosebită şi lezează fundamental independenţa justiţiei şi statutul
    magistraţilor, cu consecinţe directe asupra actului de justiţie. Cei mai înalţi
    responsabili din sistemul judiciar, aminteşte CSM, au avut o întâlnire cu
    reprezentanţii puterii executive şi legislative, cărora le-au prezentat
    impactul pe care l-ar putea avea modificările legislative propuse asupra
    sistemului de justiţie, care deja se confruntă cu o lipsă acută de personal, în
    contextul perpetuării incertitudinii cu privire la statutul profesioniştilor din
    domeniu. Pe de altă parte, CSM spune că nu se opune reformării pensiilor de
    serviciu şi e preocupat de găsirea celor
    mai adecvate soluţii normative pentru a da eficienţă acestui proces.

    Noul
    ministru al Justiţiei, Alina Gorghiu, a reacţionat la măsura radicală luată de
    magistraţi afirmând că respectă dreptul acestora la liberă exprimare, dar
    porneşte de la premisa că dialogul este soluţia rezolvării oricărei probleme a
    sistemului judiciar, nu protestul. Principiul conform căruia nicio pensie nu
    poate să depăşească salariul este unul moral, iar societatea românească
    aşteaptă această reformă a pensiilor de serviciu, consideră Alina Gorghiu. Reforma
    pensiilor care se bazează doar într-o mică măsură pe contribuţia din perioada
    activă şi de care beneficiază în principal magistraţii, dar şi alte categorii
    profesionale, este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
    Neîndeplinirea lui ar atrage pierderea de către România a 3 miliarde de euro. Coaliţia
    de guvernământ PSD – PNL vrea să crească treptat vârsta de pensionare pentru
    judecători şi procurori până la 65 de ani, iar pensia să fie calculată pe baza
    veniturilor din mai mulţi ani, nu doar din ultimul an de activitate.

    Reforma în
    domeniu ar mai presupune impozitarea pensiilor care trec de un anumit nivel şi
    eliminarea pensiilor de serviciu pentru o serie de categorii cum ar fi
    personalul de specialitate asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul
    încadrat pe funcţii de execuţie specifice din misiunile diplomatice şi
    personalul asimilat funcţionarilor publici parlamentari. Numărul beneficiarilor
    de pensii de serviciu depăşea, în luna mai a acestui an, 10.000, jumătate
    provenind din rândul magistraţilor. În cazul lor, pensia medie depăşeşte 20.000
    de lei, adică 4000 de euro, cea mai mare parte fiind suportată de la buget


  • Val de pensionări în sistemul judiciar

    Val de pensionări în sistemul judiciar

    Ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu,
    avertizează că speculaţiile din spaţiul public în legătură cu aşa-numitele
    pensii speciale, care nu respectă principiul contributivităţii, ar putea duce
    la destabilizarea activităţii instanţelor şi parchetelor, prin pensionări în masă.
    Numai în ultimele zile, 65 de cereri de pensionare au fost înaintate Consiliului
    Superior al Magistraturii (CSM). Printre solicitanţi figurează şi câteva vedete
    ale breslei: chiar o membră a CSM, Gabriela Baltag, fosta şefă a între timp
    desfiinţatei secţii speciale, ce urma să investigheze infracţiunile din
    justiţie, Adina Florea, sau fostul şef al DIICOT, parchetul antimafia şi
    antiterorism, Felix Bănilă.


    Ministrul Predoiu a discutat cu reprezentanţii
    principalelor instituţii din sistem şi i-a asigurat că în acest moment nu
    există în dezbatere sau în procedură de avizare ori de adoptare niciun proiect
    de act normativ cu efect asupra actualelor reguli aplicabile pensiilor din
    sistemul judiciar. Orice proiect în acest domeniu, adaugă el, are de parcurs
    numeroase etape înainte de adoptare, iar avizul ministerului Justiţiei se va da
    doar ţinând cont de asigurarea independenţei magistraţilor şi a eficienţei
    sistemului judiciar, precum şi de faptul că pensia de serviciu este un element
    constitutiv al statutului de independenţă a magistratului. Predoiu a făcut şi
    un apel la ceea ce a numit responsabilitate publică în dezbaterea acestor teme,
    inclusiv din partea magistraţilor.


    Neliniştile oamenilor din sistem au apărut
    după ce Banca Mondială a finalizat planul pentru reformarea sistemului de
    pensii din România şi a propus, între altele, ca pensiile speciale actuale să
    fie calculate pe principiul contributivităţii şi să nu fie create noi categorii
    de privilegiaţi. De asemenea, instituţia propune ca nicio pensie specială să nu
    depăşească veniturile din perioada de activitate, iar vârsta de pensionare să
    fie aceeaşi ca şi pentru sistemul public general.


    Reforma pensiilor este un
    obiectiv din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, convenit de
    guvernanţii de la Bucureşti cu Executivul Uniunii Europene şi care trebuie
    îndeplinit până la sfârşitul acestui an. Într-o ţară în care majoritatea celor
    circa cinci milioane de pensionari primesc, lunar, echivalentul a trei-patru
    sute de euro, subiectul pensiilor speciale, unele de zece ori mai mari, poate
    fi exploziv în plan social şi extrem de neplăcut în plan politic pentru
    guvernanţii care nu fac nimic ca să corecteze astfel de anomalii.


    Purtătorul de
    cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a declarat că, din datele pe care le
    are, modificările avute în vedere în domeniul sistemului de pensii, inclusiv în
    ceea ce priveşte vârsta de pensionare, nu vor cuprinde elemente de schimbare
    bruscă, care să genereze dezechilibre. Iar în ceea ce priveşte jalonul din
    PNRR care priveşte pensiile speciale, adaugă el, s-a constituit un grup de
    lucru, iar specialiştii de la ministerul Muncii fac analize şi primesc
    consultanţă din partea Băncii Mondiale.



  • Legile Justiţiei, aprobate de Senat

    Legile Justiţiei, aprobate de Senat

    Cele trei legi iniţiate de Ministerul Justiţiei, ce vizează Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor, au fost adoptate de Senat, camera decizională în cazul lor. Coaliţia majoritară PSD — PNL — UDMR nu a avut cum să se împiedice de voturile firavei opoziţii parlamentare, care, pentru a bloca noile acte normative, mai are la îndemână doar instrumentul contestării la Curtea Constituţională.



    Opoziţia, în frunte cu USR, critică documentele pe fond, modul în care s-au derulat dezbaterile, precum şi faptul că puterea nu a aşteptat avizul consultativ al Comisiei de la Veneţia. Preşedintele Comisiei de constituţionalitate din Senat, Simona Spătaru (USR), este de părere că legile sunt mult mai proaste decât cele din regimul Dragnea, din urmă cu 4-5 ani.



    Amintim că legile promovate în acea perioadă de PSD, condus autoritar de un lider împovărat de numeroase probleme judiciare şi condamnat în 2019 pentru corupţie, au generat ample proteste şi au atras criticile organismelor europene partenere. În opinia USR, competenţele DNA şi DIICOT rămân incomplete, ceea ce constituie o lovitură dată combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate. Opoziţia dezavuează, apoi, ceea ce consideră a fi amestecul politicului în numirea procurorilor de rang înalt.



    În replică, reprezentanţii partidelor din coaliţia majoritară au susţinut că textele au fost elaborate cu respectarea recomandărilor din partea instituţiilor europene abilitate. Aceste legi garantează independenţa justiţiei şi o protejează împotriva oricărei ingerinţe interne sau externe, declara senatorul social-democrat Robert Cazanciuc, fost ministru de resort. Iar premierul Nicolae Ciucă, preşedinte al PNL, a opinat că Legile Justiţiei votate, luni, în Parlament, pun bazele unei adevărate modernizări a sistemului, aliniază justiţia la principiile europene şi îi consolidează independenţa.



    O modificare discutabilă este eliminarea abaterii disciplinare ce vizează nerespectarea de către magistraţi a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii Europene a Drepturilor Omului, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a celor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor. Preşedintele interimar al Senatului, liberala Alina Gorghiu, a susţinut că menţinerea în lege a sancţiunii privind nerespectarea deciziilor CCR ar fi însemnat că judecătorul nu poate să judece decât ameninţat de o abatere disciplinară. Eliminarea abaterii disciplinare responsabilizează judecătorul, îi consolidează independenţa, îl lasă să judece liber, recunoscându-l, astfel, egal cu toţi magistraţii europeni, consideră Gorghiu.



    O altă prevedere criticată de experţi este cea care îi scoate pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pe preşedintele acesteia din mecanismul acţiunii disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de procurori sau judecători, această acţiune revenindu-i exclusiv Inspecţiei Judiciare.






  • Legi sensibile adoptate de Senat

    Legi sensibile adoptate de Senat

    Senatul României a adoptat luni două inițiative importante ale PNL și USR de
    modificare a unor prevederi legislative care au stârnit vii controverse în
    societate la momentul adoptării. Prima abrogă reglementarea introdusă în 2018
    de PSD, când era la putere, prin care se permitea ieşirea anticipată la pensie
    a judecătorilor şi procurorilor, mai exact la vârsta de doar 45 de ani şi după
    o vechime de 20 de ani. Liberalii au argumentat că prevederea reprezenta o
    sfidare la adresa românilor, întrucât ar fi creat o nouă categorie privilegiată
    de tineri pensionari, într-o ţară în care majoritatea oamenilor își încheie
    activitatea la vârsta de 65 de ani. Ei au explicat că se revine astfel la
    normalitate, la pensionarea magistraților la 60 de ani şi cu o vechime de 25 de
    ani. Pentru criterii care ţin de motive personale, de boală, aşa cum detaliază
    şi CSM, există alte prevederi în conţinutul Legii, au arătat inițiatorii
    modificării.


    Potrivit expunerii de motive, reglementarea abrogată ar fi avut ca
    efect, pe termen scurt, pensionarea unui număr însemnat de judecători şi
    procurori, situaţie cu un impact major asupra bunei funcţionări a Instanţelor
    judecătoreşti şi a Parchetelor. Totodată, din cauza insuficienţei numărului
    magistraţilor, ar fi fost puse în primejdie şi eficienţa şi calitatea actului
    de justiţie, precum şi respectarea principiului soluţionării cauzelor într-un
    termen rezonabil. De altfel, din exact aceste motive, prevederea nu a intrat
    niciodată în vigoare, fiind prorogată în fiecare an. Senatul este cameră
    decizională în acest caz.


    Tot luni, senatorii români au abrogat prevederea
    privind interzicerea înstrăinării acţiunilor deţinute de stat la companiile şi
    societăţile naţionale, la instituţiile de credit, precum şi la orice altă
    societate la care statul are calitatea de acţionar. A fost abrograt și
    articolul care suspendă, pentru o perioadă de 2 ani, orice operaţiuni privind
    înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat aflate în curs de realizare.
    Proiectul, inițiat de guvernul de centru-dreapta, susține că se permite astfel
    valorificarea acţiunilor în vederea evitării afectării grave a relaţiilor
    sociale referitoare la libertatea economică a operatorilor la care statul are
    calitatea de acţionar şi de liberă circulaţie a capitalurilor. De asemenea,
    prin diversificarea acţionariatului se dorește asigurarea revenirii la o
    situaţie de competiţie pe piaţă și la performanță.


    Din opozitie, senatorii PSD
    şi AUR s-au opus iniţiativei afirmând că nu este momentul ca acţiunile
    companiilor de stat să fie listate la bursă. Ei au reproşat Guvernului că
    urmăreşte să vândă participaţiunile statului de la cele mai importante
    societăţi pe care le are. Proiectul de lege merge la Camera Deputaţilor, care
    este for decizional.

  • CCR şi pensiile speciale

    CCR şi pensiile speciale


    Aşa cum o arată şi numele, pensiile speciale sunt stabilite prin legi speciale. Iniţial, ele au fost acordate angajaţilor din magistratură şi structurile de forţă. Ulterior, legiuitorii au decis că există şi alţi salariaţi eligibili pentru a primi astfel de indemnizaţii, iar beneficiari au devenit parlamentarii înşişi, diplomaţii sau personalul aeronautic.



    Spre deosebire de majoritatea pensiilor, cele speciale nu se bazează pe principiul contributivităţii. Sau nu doar pe acest principiu. Banii pentru plata lor provin şi din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetul de stat. Acest detaliu, precum şi cuantumul adesea exagerat, la nivelul a mii de euro, al unora dintre ele, fac din pensiile speciale, mai exact din beneficiarii lor, ţinta criticilor oamenilor obişnuiţi, ale căror pensii se calculează exclusiv pe baza contribuţiei din perioada activă şi sunt relativ mici, în medie 300 de euro.



    Politicienii au ascultat vocea societăţii şi, în vara acestui an electoral, au promovat o lege care prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale care depăşesc suma de 7.000 de lei (1400 de euro), inclusiv ale magistraţilor, militarilor şi poliţiştilor. Practic, prin această lege, pensiile speciale nu erau desfiinţate, ci doar amendate cantitativ.



    Curtea Constituţională a dat, însă, lovitura de graţie acestei legi şi a decis că ea este neconstituţională în ansamblu. Actul normativ adoptat de Parlament în luna iunie fusese contestat de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit cărora legea ar încălca, prin noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu, principiul echităţii fiscale. Înalta Curte şi Avocatul Poporului consideră că pensiile stabilite prin legi speciale şi care sunt vizate de actul normativ reclamat sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi al aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale. De asemenea, ar mai fi încălcate independenţa magistraţilor şi principiul clarităţii şi predictibilităţii legii.



    Curtea Constituţională, care a amânat în câteva rânduri luarea unei decizii, nu şi-a motivat-o deocamdată. Destule verdicte ale CCR au alimentat speculaţiile potrivit cărora, în actuala configuraţie, aceasta decide politic, în general în favoarea Stângii. În cazul pensiilor speciale, apare o problemă etică în plus pentru CCR, sesizată de toată lumea: judecătorii Curţii sunt ei înşişi beneficiari ai unor astfel de indemnizaţii.



    Povestea legii mai conţine un episod relevant. În ultima şedinţă de plen a Camerei Deputaţilor din această legislatură, parlamentarii USR au demisionat în bloc, pentru a nu mai beneficia de pensie specială. La fel au procedat şase reprezentanţi ai PSD, între care preşedintele partidului, Marcel Ciolacu. Dacă gestul USR este credibil, pentru că formaţiunea a militat constant în favoarea renunţării la pensiile speciale, cel al social-democraţilor, campioni ai actelor normative favorabile parlamentarilor, a fost catalogat de adversari ca unul populist, motivat electoral.


  • Recomandări privind combaterea corupţiei

    Recomandări privind combaterea corupţiei

    Diagnosticele externe le confirmă pe cele emise, de doi ani şi
    jumătate, de preşedintele, opoziţia, societatea civilă şi presa de la
    Bucureşti.


    Marţi, Consiliul Uniunii Europene şi-a exprimat îngrijorările cu
    privire la modificarea legilor justiţiei în România    , despre care apreciază că
    ar putea submina eficacitatea activităţii judecătorilor şi procurorilor şi va
    reduce încrederea publicului în sistemul judiciar. Tot marţi, organismul
    anticorupţie al Consiliului Europei, GRECO, a apreciat că, sub guvernarea
    PSD-ALDE, România a făcut foarte puţine progrese în adoptarea de măsuri pentru
    a preveni corupţia     în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor şi
    pentru a răspunde la îngrijorările legate de controversata reformă a sistemului
    judiciar.


    Rapoartele GRECO exprimă preocuparea profundă în special în legătură cu
    faptul că autorităţile au ignorat complet recomandarea de a renunţa la crearea
    secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, percepută ca un mijloc
    de a-i intimida şi timora pe magistraţi. Pe de altă parte, GRECO salută anunţul
    făcut, luna trecută, de premierul sociual-democrat Viorica Dăncilă privind
    intenţia de a renunţa la controversatele reforme din domeniul justiţiei, despre
    care adversarii Puterii au spus în mod repetat că urmăresc subordonarea magistraţilor
    şi stoparea luptei anticorupţie. GRECO a cerut autorităţilor să prezinte
    progrese până pe 30 iunie 2020. E ultimul termen din procesul de evaluare, după
    care Consiliul Europei ar putea declara că situaţia din România nu e conformă
    cu standardele sale.


    Clasa politică de la Bucureşti a reacţionat prompt la
    rapoartele GRECO. Liderii opoziţiei, Ludovic Orban, PNL, şi Dan Barna, USR,
    spun că acestea confirmă că deciziile luate de PSD şi ALDE au avut ca scop
    blocarea luptei anticorupţie şi compromiterea independenţei justiţiei şi a
    statului de drept. Ei cer, la unison, desfiinţarea Secţiei speciale pentru
    investigarea magistraţilor. Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, reproşează
    experţilor GRECO o viziune părtinitoare, care face abstracţie, de pildă, de existenţa
    protocoalelor secrete încheiate între magistraţi şi serviciile de informaţii.


    Ministrul
    Justiţiei, Ana Birchall, crede că, pornind de la rapoartele GRECO, fiecare
    instituţie vizată trebuie să-şi facă propria analiză şi să ia măsurile ce se
    impun. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, spune
    că experţii GRECO au confirmat sesizările pe care Curtea Supremă le-a emis în
    legătură cu lipsa de transparenţă şi de dialog, cu riscul plecărilor din
    magistratură şi al promovărilor arbitrare, cu slăbirea independenţei
    judecătorilor şi procurorilor. Ea şi-a exprimat speranţa că aceia care au
    propus şi susţinut necondiţionat modificările legislative ce încalcă
    independenţa justiţiei îşi vor asuma rezultatul acţiunilor lor prin demisii sau
    retrageri decente din spaţiul public.

  • Noi proteste împotriva modificărilor din justiţie

    Noi proteste împotriva modificărilor din justiţie


    Mii de oameni au ieşit din nou în stradă în Bucureşti şi în mai multe oraşe din România pentru a protesta faţă de prevederile Ordonanţei care modifică Legile Justiţiei. Ei cer abrogarea actului normativ, despre care spun că aduce atingere independenţei magistraţilor şi blochează activitatea parchetelor. Iniţiată de ministrul justiţiei, Tudorel Toader, şi adoptată, săptămâna trecută, de guvern, ordonanţa modifică regulile de numire a diferitelor categorii de judecători și reduce din prerogativele procurorilor.



    Prin acest act normativ, se schimbă procesul de numire a procurorilor şefi şi se înlătură cea mai mare parte a controlului asupra unei secţii de anchetare a magistraţilor, care, potrivit criticilor, a fost înfiinţată pentru a intimida. Sunt cele mai recente modificări pe care social-democraţii, aflaţi la guvernare alături de ALDE, le-au efectuat în ultimii doi ani şi care au generat proteste ample de stradă. “Am venit să apărăm ceea ce a rămas din statul de drept”, au declarat protestatarii, scandând lozinci anticorupţie şi cerând demisia executivului.



    Vineri, sute de magistrați au protestat în mai multe orașe importante, în timp ce o parte dintre procurori au decis să își suspende activitatea, pentru a denunța adoptarea acestor modificări. Comisia Europeană, Departamentul de Stat al SUA şi mii de magistraţi români s-au pronunţat, considerând că schimbările ameninţă independenţa justiţiei şi statul de drept. “Modificările bruşte aduse legilor justiţiei prin ordonanţă de urgenţă, fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii şi a corpului magistraţilor, au un impact major asupra capacităţii întregului corp al procurorilor de a-şi îndeplini sarcinile constituţionale”, se afirmă într-un comunicat al procurorilor din Bucureşti. PSD, care de la revenirea la putere la sfârşitul anului 2016 a început o revizuire controversată a sistemului judiciar, îşi motivează acţiunile afirmând că acestea “corectează abuzurile judecătorilor”, sprijinind o justiţie echitabilă.



    De cealaltă parte, criticii spun că scopul acestei reforme l-ar avea între beneficiari pe şeful PSD, Liviu Dragnea, condamnat pentru fraudă electorală. Sub mandatul Laurei Codruţa Kovesi, înlăturată anul trecut din funcţie, DNA a condamnat pentru corupţie la nivel înalt numeroşi oficiali, inclusiv miniştri şi parlamentari, câştigând aprecierea UE. În ultima perioadă, însă, Bruxellesul, care monitorizează îndeaproape justiția în România a atenţionat în mod repetat guvernul să acţioneze în acord cu recomandările Comisiei Europene, pentru respectarea statului de drept.


  • Comisia de la Veneţia, despre legile justiţiei din România

    Comisia de la Veneţia, despre legile justiţiei din România

    De un şi jumătate, justiţia e tema celor mai pasionale dezbateri publice
    din România. Coaliţia guvernamentală PSD-ALDE afirmă că, prin modificarea
    legilor de funcţionare a sistemului şi a codurilor penale, se conformează
    deciziilor Curţii Constituţionale şi sentinţelor CEDO. Opoziţia de dreapta,
    societatea civilă şi presa susţin, în schimb, că miza tuturor acestor schimbări
    este subordonarea magistraţilor şi stoparea luptei împotriva corupţiei şi, în
    general, a infracţionalităţii. În cele din urmă, părţile au apelat la
    arbitrajul extern al Comisiei de la Veneţia, organism consultativ al
    Consiliului Europei, ale cărui avize sunt, în general, respectate de statele
    membre. Or, într-o primă luare de poziţie, Comisia avertizează că amendamentele
    aduse celor trei legi privind organizarea judiciară vor submina, cel mai
    probabil, independenţa procurorilor şi judecătorilor români şi încrederea
    publicului în justiţie. Experţii Comisiei recomandă asigurarea unui echilibru
    între puterile preşedintelui, ale Consiliului Superior al Magistraturii şi ale ministerului
    Justiţiei în procedura de numire a şefilor de Parchete. Ei se mai declară
    îngrijoraţi de limitarea libertăţii de exprimare a magistraţilor, de crearea
    unei structuri pentru investigarea activităţii acestora şi de diminuarea rolului
    CSM ca garant al independenţei sistemului.

    Deşi unele schimbări au fost
    adoptate în urma deciziilor date de CCR, este dificil de evitat pericolul ca
    acestea să submineze independenţa sistemului de justiţie şi să creeze efecte
    negative asupra luptei împotriva corupţiei – avertizează organismul consultativ
    al Consiliului Europei. Critic virulent al politicilor în domeniu ale stângii, preşedintele
    Klaus Iohannis afirmă că evaluarea Comisiei de la Veneţia constituie un semnal
    extrem de îngrijorător cu privire la independenţa justiţiei. El susţine că
    opinia preliminară a acesteia confirmă punctele de vedere exprimate de
    societatea civilă, de CSM şi de magistraţi şi îndreptăţeşte sesizările de
    neconstituţionalitate şi cererile de reexaminare formulate la aceste legi.

    PNL,
    prima voce a opoziţiei, solicită Curţii Constituţionale să ia act de raportul
    preliminar referitor la legile justiţiei, despre care spune că trebuie să fie
    rediscutate în Parlament. USR şi PMP împărtăşesc acest punct de vedere. În
    replică, juriştii social-democraţi din Parlament spun că opinia preliminară
    contrazice părerea opoziţiei şi preşedintelui potrivit căreia legile justiţiei
    nu trebuie modificate. În plus, aceasta nu este un document oficial şi
    contrazice chiar un raport anterior al Comisiei de la Veneţia, referitor la
    standardele europene privind independenţa sistemului judiciar. O
    opinie politică, extrem de subţire – crede şi liderul democrat-liberal,
    Călin Popescu Tăriceanu, care e şi preşedinte al Senatului, despre
    avertismentele experţilor străini. Evaluarea finală a Comisiei de la Veneţia e
    aşteptată la toamnă.

  • Legislaţia privind justiţia, în dezbatere

    Legislaţia privind justiţia, în dezbatere

    Justiţia a devenit, în anul
    şi jumătate scurs de la alegerile legislative, leit motivul guvernării de
    stânga PSD – ALDE. Legile justiţiei, codul penal şi cel de procedură penală,
    toate au intrat pe rând într-un proces de remodelare. Unul obligatoriu, în
    condiţiile în care legislaţia în materie ar trebui pusă în acord cu decizile
    Curţii Constituţionale şi îmbunătăţită pentru a elimina abuzurile în actul de
    justiţie, spun, repetat, reprezentanţii coaliţiei. Opoziţia liberală şi
    conservatoare acuză, însă, maniera cvasidiscreţionară în care majoritatea PSD -
    ALDE îşi impune voinţa politică şi modifică legislaţia din domeniu. Iar pe
    fond, opoziţia, la ale cărei reproşuri se adaugă cele formulate de asociaţii
    ale magistraţilor şi organisme internaţionale, percepe acest amplu proces
    legislativ drept un atac, slab mascat, asupra independenţei justiţiei şi o
    tentativă de subminare a DNA, vârful de lance în lupta anticorupţie.

    Preşedintele
    Klaus Iohannis, critic consecvent al coaliţiei la putere, a anunţat, deja, că retrimite la Curtea Constituţională legile justiţiei, ce privesc statutul judecătorilor şi procurorilor,
    organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii. La Camera
    Deputaţilor a ajuns, acum, la reexaminare, după o sesizare anterioară, legea
    referitoare la statutul magistraţilor. CCR a declarat actul normativ neconstituţional, iar comisia speciala parlamentară
    condusă de social-democratul Florin Iordache a făcut unele modificări, între
    care şi redefinirea erorii judiciare. Astfel, majoritatea PSD – ALDE a decis că
    există eroare judiciară dacă în cadrul procesului s-a dispus efectuarea de acte
    procesuale cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale sau când s-a
    pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod vădit contra legii.
    Opoziţia a imputat majorităţii lipsa unei definiţii clare şi a anunţat că ia în
    calcul o nouă sesizare a Curţii. Senatorul PNL, Alina Gorghiu: Am
    dubii serioase că eroarea judiciară este reglementată la standardele pe care
    Comisia de la Veneţia le impune, motiv pentru care evident că nu vom rata o
    nouă sesizare la Curtea Constituţională. Asta, nu doar ca să-l supărăm pe
    domnul Dragnea(Liviu, liderul PSD – nota redacţiei), deşi nu mă deranjează nici acest aspect, ci pentru că noi credem că
    sistemul judiciar merită nişte legi mai bune    . În replică, Florin Iordache a afirmat că,
    prin noua definiţie, se respectă observaţiile CCR şi se reglementează o mai
    bună răspundere a magistraţilor. Florin Iordache: Noi am spus de la început, ne
    dorim ca magistraţii să răspundă atunci când există rea credinţă şi gravă
    neglijenţă, dar în acelaşi timp, ne dorim şi o definiţie foarte bună a erorii,
    astfel încât să nu poţi să te îndrepţi împotriva unui magistrat oricând, ci numai atunci când există o eroare judiciară. Comparativ cu colegii noştri din
    opoziţie, noi am venit şi am propus nişte texte, noi am fost constructivi şi am
    propus ceva în dezbatere    . Pe agenda parlamentară se afla şi
    propunerile de modificare a Codului Penal. Consiliul Superior al Magistraturii
    a informat, deja, instanţele şi parchetele că nu va susţine introducerea în
    Codul penal a infracţiunilor de ‘rea-credinţă’ şi ‘gravă neglijenţă’ sau alte
    incriminări de natură să aducă atingere independenţei justiţiei.

  • Justiţie şi anticorupţie

    Justiţie şi anticorupţie

    Premierul român, Dacian Cioloş, a susţinut, marţi, în faţa
    ambasadorilor la Bucureşti ai statelor UE, că Mecanismul de Cooperare şi
    Verificare în justiţie ar trebui înlocuit cu un sistem intern, reiterând
    totodată poziţia potrivit căreia România, în continuare, este un candidat
    important pentru spatiul Schengen. Oficialul a discutat, între altele, despre cele
    trei mari priorităţi ale Guvernului,
    economia, reforma administraţiei şi pregătirea României pentru a asigura
    preşedinţia Uniunii Europene în 2019.

    În aceeaşi zi, preşedintele Klaus
    Iohannis, a declarat, la ceremonia de învestire a absolvenţilor Institutului
    Naţional al Magistraturii, că România a făcut anul trecut paşi importanţi în
    ceea ce priveşte justiţia şi a arătat că magistraţii au un rol esenţial în
    lupta anticorupţie. Iohannis a subliniat că garantarea independenţei justiţiei
    şi consolidarea statului de drept sunt priorităţi ale mandatului său.

    Şeful
    statului le-a amintit tinerilor judecători şi procurori că trebuie să îşi facă
    meseria cu onestitate şi echilibru. Klaus Iohannis: Justiţia
    se înfăptuieşte în numele legii, justiţia este unică, imparţială şi egală
    pentru toţi. Cred că oamenii au aşteptări mari de la magistraţi, de la întregul
    corp al celor care formează autoritatea judecătorească. Este rolul şi datoria
    dumneavoastră să aplicaţi legea în mod egal, iar prin aceasta cred că veţi
    contribui şi la recâştigarea încrederii în lege.

    Declaraţiile au loc
    într-o perioadă agitată pentru justiţie, cu cercetări şi arestări la vârful
    politicii şi nu numai. Comisia juridică a Senatului a dat aviz favorabil
    cererii DNA de încuviinţare a urmăririi penale a senatorului Gabriel Oprea,
    fost ministru de Interne, în dosarul privind presupusa sa escortare ilegală de
    către Poliţia Rutieră, care a dus, într-un caz, la moartea unui poliţist.
    Gabriel Oprea susţine în continuare că este nevinovat şi că nu a făcut nimic
    faţă de alţi miniştri de interne.

    În
    schimb, procurorul-şef
    al României, Tiberiu Niţu, a demisionat pe fondul anchetei legate de folosirea
    abuzivă a coloanelor oficiale. Legea prevede că numai preşedintele, premierul
    şi cei doi preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului au dreptul la coloană
    oficială, iar miniştrii le pot utiliza doar în cazuri de urgenţă. Tiberiu
    Niţu a explicat că stabilirea nivelului de protecţie a unui demnitar nu este
    atributul acestuia, ci al instituţiilor specializate ale statului, motiv pentru
    care nu consideră că a încălcat în niciun fel legea atunci când a beneficiat de
    dispozitivele de însoţire şi protecţie. Deşi nu se consideră vinovat, fostul
    procuror general a precizat că a decis să demisioneze, întrucât numele şi
    funcţia sa au fost asociate în mod artificial cu o situaţie care aduce
    prejudicii de imagine instituţiei pe care a condus-o. Mandatul
    lui Tiberiu Niţu ar fi urmat să se încheie în luna mai a acestui an.