Radio România Internațional

Tag: Maia Sandu

  • Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană

    Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană

    Prezidenta ali Ripublica Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, fu aleaptă diznău ti un mandatu di patru añi.
    Tru turlu decisivu, di dumănică, a alidzerloru prezidențiali, ea amintă cama di 55% ditu voturi. Contracandidatlu a llei, aţelu di ma ninti procuroru gheneralu, stipsitu ti problemi di integritati, Alexandr Stoianoglo, etnic găgăuz, andrupătu di socialiștilli filo-ruși, adună sumu 45 di proţentio ditu sufragii – uidisitu cu ţi dimăndă Comisia Electorală Centrală di Chișinău. Dolli finaliști a prezidențialiloru ditu Ripublica Moldova au și cetățenia ali Românie viţină. După ţi votă, șefa-a statlui declară că ari nădie că alegătorlli va s’yină tu numiru mari la urni şi va-lli ambudyiusească pi aţelli pi cari ălli număsi „furlli (ţi) vor s-ancupără” ripublica.

     

    Tu arada-a lui, premierlu Dorin Recean, cari cumănduseaşti un guvernu adratu ditu partia prezidenţială Acțiuni și Solidaritati (PAS), spusi că ministerlu di Interni şi alti instituţii publiţi lucreadză tra s’nu s’agiungă la ună atacă contra ali democraţie ditu Ripublica Moldova. El stipseaşti tentativili di furlăchi electorală orchestrati di Rusia și spusi că „him tu oara a unăllei atacă faptă di pareili criminali, cari ancupărară cabaia multu ditu voturi, şi ti aesta easti multu di simasie s’nă ascumbusimu, s’votămu, aţea turlie că votlu a nostru s-u-azvingă furlăkea”. Recean nica spusi că oamiñilli lipseaşti s’aleagă „liderlu cari va s’nkisească calea cătă prucukie, cătă Uniunea Europeană”.
    Tut dumănică, Stoianoglo, stipsi că veadi zori să zburască limba română, nica spusi şi aţea că ananghea ta s’cănoşţă multu ghini limba ufiţială ali ripublică nu easti ună căftari, neise ună condiţie orlea zorlea anănghisită tră un prezidențiabilu.

     

    Născănţă comentatori spun că aestă declarație, ofensatoari tră majoritatea românofonă a cetățeañilor moldoveañi, u ñicură nica ma multu cota electorală a candidatlui di stânga. Găgăudzlli suntu ună populație turcică di confesiune criștin ortodoxă. Fură colonizaț tru sudlu a ripublicăllei di adză di regimlu țaristu, cari lli-adusi aoa şi dauă secoli ditu apirita ali Vărgărie.
    Lingviștilli spunu că, după doilu polimu mondial, găgăudzlli fură rusificaţ cu zorea di ocupanțălli sovietiţ, deadunu şi cu izolarea andicra di români, aşi că adză niscănţă nu maş că nu cănoscu limba română, ama nu zburăscu niţi a loru graiu turcicu.

     

    Europa salută victoria a Maillei Sandu, ditu arada a aţiloru cari pitricură hiratimati suntu şefa-a Comisiillei Europeani, canţelarlu ali Ghirmănie, prezidenţălli ali Franţă, Ucraină şi Românie.
    Prezidenta aleaptă diznău taxi că, tru yinitorlu mandat, va s’aibă ngătanu ti ună „hăirlătică tru actulu di guvernari”, di itia că ştie că ari cetăţeañi „niifharistusiţ ti catandisea” ditu ripublică. Analistulu român Armand Goșu, specializat tru spațlu ex-sovietic, aduţi aminti, că, dupu ndoi meşi, Chișinău va s’hibă ndreapti alidzerli parlamentare, cu idyea simasie cumu aţeali prezidințiali, nica si cu ma mari simasie, di itia că Ripublica Moldova easti ună ripublică semiprezidențială, tru cari prezidentulu ari puteri multu ñiţ.

     

    Autoru: Bogdan Matei
    Armănipsearea: Tascu Lala

  • Debatlu prezidenţialu tru Ripublica Moldova

    Debatlu prezidenţialu tru Ripublica Moldova

    Un debatu electoralu ţi nu s-ari faptă, pritu turlia a lui, ama previzibilu pritu conţăniri, lli-avu ca protagonişti, dumănică, aţelli doi candidaţ armaşi tru antritiţearea prezidenţială ditu Republica Moldova: prezidentulu ţi easti tora pi ipotisi, pro-europeana Maia Sandu, şi oponentulu a llei, andrupătu di socialiştilli pro-aruşi, Alexandr Stoianoglo. Sandu amintă protlu turu a alidzerloru cu cama di 42% ditu voturi, a deapoa Stoianoglo amintă aproapea 26 di proţente.

     

    Maca nu avu un moderatoru imparţial, ţi nu putu s’hibă aflatu, candidaţlli fură aţelli cari băgară unu alantu ntribărli, iarapoi aoa s’agiumsi tru logica ampulisearillei electorală cu arcarea multi stepsuri unu-alantu. Maia Sandu lu stipsi Stoianoglu că easti omlu a aruşlor şi că ari ligături cu ma mulţă oligarhi moldoveañi cari fudziră ditu văsilie ta s’nu aibă condamnări cu hăpsanea ti lenu turlii di infracţiuni.

     

    Prezidenta tu ipotisi lu ntribă contracandidatlu a llei căţe tu mandatlu a lui di procuroru gheneralu fu alăsatu s’fugă ditu văsilie un emburu controversatu, tru ligătură cu cari avea tu disvărteari dosari penali şi nu fu investigatu dosarlu cănăscutu cu numa ‘Sacoşa neagră’/ “Trastulu laiu”, tru cari un altu emburu ălli da păradz a prezidentului socialistu di atumţea, Igor Dodon.

     

    Cum puteţ s’căndăsiţ cetăţeañilli că va s’hiţ un prezidentu ma bun andicra di cum earaţ tu harea di procuror gheneralu? – lu-antribă Sandu, cari lu scoasi di pi ipotisi pi Stoianoglu, neise ditu atea funcţie. Aestu apăndăsi că fu un procuror exemplar şi că tru mandatlu a lui fură nkisiti multi dosari ligati di furlăki bancară. Deapoa contraatacă spunănda că referendumlu mutrinda integrarea europeană ali Ripublica Moldova organizat tru 20 di sumedru, unăoară cu protlu tur a alidzerloru prezidenţiale, fu gritu di Maia Sandu tră sinferlu a llei.

     

    Stoianoglu spusi că easti un ţi andrupaşti vărtosu integrarea europeană, acă ambudyiusi referendumlu. El cutugursi, di altă parti, sancţiuñili băgati di Occidentu contra ali Rusie, lugursinda că eali adusiră zñie ali Republica Moldova. Tru apandisea a llei, Maia Sandu cundille simasia a sancţiunilor ca ună hălati ta s’dănăsească polimlu. Stoianoglo spusi că va s’promoveadză ligături buni cu viţiñilli ali Republica Moldova, Ucraina şi România, ama Maia Sandu apăndăsi că şi Bucureştiul, şi Kievlu ştiu că el easti omlu ali Moscovă. Sandu lu zuyrăpsi socialistulu Alexandr Stoianoglo ca hiindalui „calu troian” pritu cari alţă vor s’cumăndusească văsilia.

     

    Doilu tur a alidzerloru prezidenţiale ditu Republica Moldova va s’ţănă dumănică, 3 di brumaru şi poati s’hibă ună cali ti aprukearea europeană a ñiclui cratu viţinu cu România. Referendumlu tră integrarea europeană tricu ma largu, tu limită, ma u apridună harauua a aţiloru cari minduea că Republica Moldova easti ndreaptă să s’ampartă ti daima di tricutlu kiro. Cadealihea easti că Maia Sandu u stipseaşti minteearea tru proţeslu electoralu a niscăntoru parei criminale cari lucrară deadunu cu forţi xeani ncuntrati ti sinferurli a cratlui.

     

    Partida nu va s’hibă giucată ti amintaticlu a pro-europeañiloru niţi cara va s’aibă victorie Maia Sandu, aprukeată cu tiñie tră consecvenţă şi curayilu a llei tru tuti canţelariile occidentali. Ea lipseaşti s’hibă andrupătă pritu victoria a pro-europeañnilor la legislativili ditu anlu yinitoru.

     

    Autoru: Stefan Stoica

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Moldova, anamisa di Ascăpitată şi Apirită

    Moldova, anamisa di Ascăpitată şi Apirită

    Viniț la urni tru un numiru ma mari andicra di aţeali di ma ninti alidzeri, prezidenţiali, cetățeañilli ali Ripublica Moldova apufusiră ca yinitorlu lideru di Chișinău s’hibă apufusitu tu un nău tur, dupu dauă stămâñi, tru cari va s’antreacă prezidentulu di tora, pi ipotisi, pro-occidentala Maia Sandu, și candidatlu andrupătu di partia pro-arusească a socialiştilor, Alexandr Stoianoglo.

     

    Tru protlu turu, fosta economistă a Băncăllei Mondială și tru idyiulu kiro prota mlleari cari aoa şi patru añi aminta nai ma analta ipotisi la Chișinău, amintă 42% ditu voturi, nai ma multi ditu aţelli 11 di candidaț, ama ţi nu suntu duri tra ş-asiguripsească un nău mandat tru caplu a văsiliillei. Ună văsilie cari, sum cumăndusearea-a llei, li aşţă păltărli ti Moscova după ţi Rusia u-aputrusi Ucraina viţină și cari dişcllisi anlu aestu ufiţialu păzărăpserli ti aderarea la Uniunea Europeană.

     

    Maia Sandu apufusi ta s’ţănă nica şi un referendum mutrinda băgarea tru Constituție, pi thimellilu a votlui datu di bănători, ti imnaticlu ivrupeanu fără di turnari a văsiliillei – un referendum organizat tut aoa pi 20 di sumedru, ţi ari tu scupo s’vulusească strateghia tra s’apufusească mira a aţillei di ma ninti ripubliţ sovietiţi di 2,6 miliuñi di bănători.

     

    S’hibă ună şcurtică kirută? Până s’agiungă rezultatili ditu diaspora, e, rezultatili spunu un numiru salami superior a aţiloru cari s’ncuntreadză ti integrari, lucru tră cari prezidenta Maia Sandu stipseaşti tră ună furlăki ţi nu s’ari faptă pănă tora, „ună atacă fără preţedentu la democraţie”:
    “Parei criminale, deadunu cu forţi xeani ncuntrati tră sinferurli a noasti, atacară văsilia-a noastră cu dzăţ di miliuñi di euro, arăderi şi propagandă, cu nai ma psefti hălăţ, tra s’pingă cetăţeañilli şi văsilia-a noastră tru ună zonă di inţertitudini.”

     

    Tru un vot ţi easti sumu stipsearea di ingerință rusă, niaprukeati “categoric”/ “pănu di mardzină” di Kremlin, alegătorlli u spusiră minduita tu proporție di 53% că suntu contra ti băgarea tru Constituție a scupolui european, yilipsea rezultatili dupu misurarea a aţiloru 90% ş-cama ditu buletinili di vot. Tăburea pro-europeană prilo, ama, cumăndusearea după ţi fură misurati cama di 98% ditu opțiuni, avansulu, minim, fu di itia, vahi a diasporăllei, cari votă multu di multu ti aderari.

     

    Rezultatlu multu stresu easti ti ciudie di itia că sondajili fapti tu kirolu ditu soni spunea că votul tră DA/ dimi tră E va s’amintă confortabil. Fără s’acaţă tu isapi păzărăpserli cu aţelli 27, rezultatlu la limită „slăgheaşti vără turlie imaginea pro-europeană a populațiillei și a cumăndusearillei pritu Maia Sandu”, cundilleadză analiștilli speţializaț pi zona ex-sovietică.

    Autoru: Corina Cristea
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Scrutinurli di mari simasie ditu Ripublica Moldova

    Scrutinurli di mari simasie ditu Ripublica Moldova

    Tru Republica Moldova majoritaru românofonă, viţină cu România, dumănică suntu tu aradă ta s’ţănă alidzeri prezidenţiale şi un referendum pritu cari aderarea la UE poati s’hibă ngrăpsită tru Constituţie.
    Radio Chişinău hăbăriseaşti că prezidenta di tora, pro-europeana Maia Sandu, easti tu amprotusa a sondajiloru, ama Ripublica Moldova s’ampuliseaşti cu ună campanie babageană ali Rusie ti influenţari şi dezinformare, tră armănearea multu alargu a văsiliillei di Europa.

     

    Secretarlu di statu americanu, Antony Blinken, făţea timbihi, di pţănu kiro, că Moscova ari tu minti s’alăxească rezultatlu a alidzerlor prezidenţiale şi a referendumlui, nica şi pritu televiziunea di propagandă „Russia Today”, cari ş’faţi lucărlu cu serviţiili di informaţii aruseşti.

     

    Statili Uniti au băgată sancţiuni ti ma multi entităţ şi persoani ditu Rusia tră mintearea tru alidzerli ditu Republica Moldova. Aestea suntu stipsiti că nkisiră ună campanie di ancupărari voturli şi ti andrupari candidaţlli pro-Kremlin, iarapoi aoa şi ndauă dzăli şi Parlamentul European apufusi ună rezoluţie pritu cari andrupaşti Ripublica Moldova tru alumta cu mintearea ali Rusie tră alăxeari proţesili democratiţi naţionali, tru catandisea anda easti cănăscutu că ahurhiră păzărăpserli di aderari la UE.

     

    Uidisitu cu dimăndarea media, Guvernul di Chişinău yini cu isapea că nai pţănu 100 di miliuñi di euro fură arcaţ tu fosta republică sovietică di Moscova, tra s’alăxească imnaticlu a alidzerloru şi referendumlu pro-UE ditu 20 di sumedru. Maia Sandu, fostu ufiţialu tu Bănca Mondială, fu aleaptă prezidentu tu brumaru 2020, pi ună dalgă di popularitati ca reformatoarea antiaruşfeti cu un program pro-european. Ea cilăstăsi tră ună urneki di banaticu tiñisită şi apridunată – multu alliumtrea andicra di politicieañilli cari eara tu amprotusa multu kiro tu aestă văsilie.

     

    Tru un interviu faptu tora ma ninti, prezidenta spusi că amparti un apartamentu cu doi udadz cu dada a llei, a deapoa tru declaraţia a llei di aveari eara spus că ari ditu 2023 soldul a llei bancar cu 600 di dolari. Tru 2021, partidlu pro-occidental ali Maia Sandu, PAS, amintă majoritatea tru alidzerli parlamentari ditu văsilie, di agiumsi tu puteari ta s’bagă tu practico reformi şi s’pingă văsilia cu imnaticlu cătă Ascăpitată. A deapoa, trei añi ma amănatu, Ripublica Moldova armâni arcată tru instabilitate economică şi politică.

     

    Fosta ripublică sovietică fu arcată tu ună criză energhetică atumţea cându Gazprom, controlatu di Kremlin, ñicură cu un cirecu darea a gazlui ti văsilie şi căftă ma multu andicra di dublulu a tarifiloru di ma ninti tra s’ţănă fluxulu, tru aţea ţi fu lugursitu di mulţă că easti ună arăzbunare politică di partea a Moscovăllei tră minduita pro-occidentală a prezidentăllei Maia Sandu.

     

    Deapoa, polimlu ali Rusie ankisitu contra ali Ucraina u pimsi Republica Moldova tru ună criză financiară multu mari. Aflată maş la ndauă săhăţ di imnaticu cu aftukina di Odesa, Ripublica Moldova apruke nai ma marli numiru di arifugaţ ucraineañi pi capu di bănătoru, di agiumsi tu catandisi greauă cu sistemlu a llei di sănătati, cu serviţiili publiţi şi infrastructura. Inflaţia criscu pânu di 40 %, tru kirolu anda alăxerli comerciali cu Moscova şi Kiev scădzură multu di multu.

    Autoru: Mihai Pelin
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Chișinău, di Dzuua ali Limbâ Românâ

    Chișinău, di Dzuua ali Limbâ Românâ

    Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, s-dusi tu bitisita di stâmânâ Chişinău, tu Ripublica Moldova, ta s-adunâ cu omologlu moldovean Maia Sandu, bași tu dzuua cându pi dauli mealuri a Prutlui s-yiurusi Dzuua a Limbâllei Românâ.

    Doilli ufițiali bâgarâ unâ tumbâ di lilici la bustul a poetlui Mihai Eminescu ditu Gârdina Publicâ „Ştefan ațelu Marli şi Sâmtu”. Maia Sandu dzâsi că vizita a prezidentului ali Românie, Chişinâu, di Dzuua a Limâllei Românâ, limba ți leagâ dauli stati, easti unâ vizitâ simbolicâ ş-cundille andruparea fârâ acumtinu ți yini ditu partea ali Românie tu domeniili energheticu, icuonomicu, culturalu ş-educaţionalu.

    Maia Sandu: „Ligâturli anamisa di Ripublica Moldova ş-România furâ totna sânâtoasi, ama adzâ, Chişinulu ş-Bucureştiul s-hârsescu di nai ma vârtoasa ş-ahândoasa ligâturâ ditu istoria a noastâ. Âlli himu pricunuscâtori ali Românie ti andruparea datâ tu anvârtușarea a rezilienţâllei ali Republicâ Moldova. Ankisearea a pâzârâpserloru ti aprukearea la Uniunea Evropeanâ tu cirișaru, estanu, nu vrea s-putea s-facâ fârâ andruparea fârâ curmari ş-acutotalui ditu partea ali Românie.”
    Tu arada a lui, prezidentul Iohannis cundille simasia a limbâllei românâ ş-a grafillei latinikeascâ, elementi di prota thesi a identitatillei ş-a culturâllei ş-adusi aminti câ româna easti limbâ ufițialâ ali Uniuni Evropeanâ. El zburâ nica unâ oarâ ti andruparea ali României ti securitatea ali Ripublicâ Moldova ş-ti calea a llei evropeanâ.

    Klaus Iohannis: „Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău agiumsi s-lucreadzâ acutotalui tu sumedru 2021 ş-anvârtușe securitatea energheticâ ali Ripublicâ Moldova. Tutnâoarâ, avem unu lucru deadunu salami ti dezvoltarea a infrastructurâllei di transportu ali energhie electricâ, ș-ti ahtari lucru șadi mârturie adrarea a interconexiunillei Suceava-Bălţi. România easti di ma mulţâ añi protlu parteneru di emburlâki ali Ripublicâ Moldova. Borgea strateghicâ ali Românie ti dezvoltarea dimucraticâ ali Republicâ Moldova nu va s-alâxeascâ ș-ea va s-facâ ti unu kiro lungu.”
    Prezidentul român âlli angâsâi țetățeañilli moldoveñi s-ducâ ma largu calea evropeanâ la referendumul di toamna aesta tu ți mutreaști integrarea tu Uniunea Evropeanâ ş-lâ gri a tutuloru partenerloru internaţionali s-andrupascâ salami Chişinăulu pi calea evropeanâ.
    Iohannis şi Sandu simnarâ ş-unâ Declaraţie kino tu ți mutreaști lucurlu deadunu ti anvârtușarea a rezilienţâllei ali Ripublicâ Moldova. Documentul fu simnatu „ahurhindalui di la caracterlu ahoryea a ligâturloru bilaterali, thimilliusiti pi kinotita di limbâ, culturâ ş-istorie” ş-pruveadi, pritu alti lucri, că România ş-llia borgea s-andreagâ Ripublica Moldova ti aprukearea tu anlu 2030 şi sâ-și anvârtușeascâ potenţialul di apârari dinintea a fuvirserloru hibridi, a dezinformarillei, aspârdzearillei a proțesilor dimucratiți ş-a statlui di ndreptu.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțeara: Mirela Biolan