Radio România Internațional

Tag: Mairead McGuinness

  • Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete

    Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete

    Până în 2030, Uniunea Europeană
    intenționeză să reducă emisiile de carbon cu 55%. Acest lucru a fost stabilit
    în urmă cu trei ani, prin Pactul verde european. Atunci s-a lansat o foaie de
    parcurs foarte detaliată, care cuprinde pachetele Fit for 55 şi Next Generation
    EU. Această perioadă este însă foarte dificilă pentru cetățenii europeni,
    pentru familii și afaceri. Europa se confruntă la graniţe cu un război şi este
    sub presiunea tensiunilor geopolitice, a rivalităților comerciale și a
    schimbărilor climatice. Uniunea Europeană trebuie să facă față acestor
    provocări și să continue punerea în aplicare a foii de parcurs pentru reducerea
    emisiilor cu 55%, până în 2030 și zero emisii, până în 2050. Pe 1 februarie
    2023, Comisia Europeană a prezentat Planul industrial al Pactului verde pentru
    era cu zero emisii nete. Ce cuprinde acest plan, aflăm de la Mairead
    McGuinness, membru al Comisiei Europene.


    Planul industrial al
    Pactului verde este construit pe patru piloni: mediul de reglementare,
    finanțare, competențe și comerț. În primul rând, în mediul de reglementare,
    este vorba despre viteză și acces. Trebuie să permitem industriei tehnologice
    curate să se extindă rapid. Companiile se plâng, în prezent, că procesul este
    prea lent și că există prea multe bariere în calea introducerii inovațiilor pe
    piață. În al doilea rând, finanțarea – banii. Trebuie să accelerăm investițiile
    în producția de tehnologie curată. Vom adopta regulamente privind ajutorul de
    stat pentru a accelera și simplifica procesele pentru decarbonizarea
    industriilor și pentru sectoarele în care trebuie să ajungem la zero emisii. A
    treia parte a planului industrial Green Deal este cea legată de competențe. Nu
    putem face nimic fără oamenii potriviţi. Avem nevoie de oameni care să conducă
    revoluția clean-tech. În al patrulea rând, și în cele din urmă, ne concentrăm
    pe comerț deoarece dorim să oferim zero emisii la nivel global. Avem nevoie de
    lanțuri de aprovizionare puternice și rezistente pentru a accesa materiile
    prime şi pentru a deschide piețele pentru produsele noastre.





  • Comisia Europeană propune accelerarea introducerii plăților instant în euro

    Comisia Europeană propune accelerarea introducerii plăților instant în euro

    Plățile instant le
    permit persoanelor să transfere bani în orice moment al zilei în decurs de zece
    secunde, mult mai rapid față de transferurile-credit tradiționale, care sunt
    primite de prestatorii de servicii de plată numai în timpul programului de
    lucru și ajung în contul beneficiarului plății abia în următoarea zi lucrătoare.
    Acest din urmă proces poate dura până la trei zile calendaristice.


    Astfel, plățile
    instant sporesc considerabil viteza și confortul pentru consumatori la plata
    facturilor sau la primirea unor transferuri urgente, în cazul unei urgențe
    medicale, de exemplu. În plus, plățile instant contribuie la îmbunătățirea
    semnificativă a fluxului de numerar și generează economii de costuri pentru
    întreprinderi, în special pentru IMM-uri, inclusiv pentru comercianții cu
    amănuntul. Plățile instant vor elibera bani care, în prezent, sunt blocați la
    nivelul procesării în sistemul financiar, alcătuind așa-numitele sume în
    tranzit.

    Mairéad McGuinness, Comisar european pentru servicii financiare,
    stabilitate financiară și uniunea piețelor de capital.

    Plățile
    instant vor deveni universale acum. Ar dura un deceniu, dacă nu am face nimic,
    iar asta nu e o opțiune. Propunerea noastră va obliga pe oricine oferă
    transferuri în euro să ofere o opțiune instant, însă introducem treptat
    cerințele. Furnizorii care nu se află în zona euro, dar care oferă transferuri
    în euro, vor avea la dispoziție doi ani în plus pentru a se conforma
    cerințelor. Apoi, aceste plăți instant vor fi o caracteristică standard și
    accesibilă, nu un serviciu premium. Plățile instant au fost adoptate greu
    fiindcă acestea pot fi costisitoare, așa că introducem un plafon pentru
    comisioane. Consolidăm, de asemenea, și protecția consumatorilor. Furnizorii
    vor trebui să ofere consumatorilor serviciul de a verifica dacă numele și
    destinatarul se potrivesc cu numărul contului bancar. Este un nivel suplimentar
    de protecție, înainte de efectuarea unei plăți. În cele din urmă, eficientizăm
    controlul sancțiunilor. În prezent, marea majoritate a plăților
    transfrontaliere care sunt semnalate în timpul screening-ului sunt fals
    pozitive. Conform acestei noi legislații, furnizorii vor fi responsabili pentru
    verificarea clienților lor în raport cu cea mai recentă listă de sancțiuni a
    UE. Acest lucru se aplică atunci când cineva deschide mai întâi un cont de
    plată și apoi prin actualizări, cel puțin zilnice, ale înregistrărilor
    clienților. Furnizorii vor putea împiedica conturile deținute de cei
    sancționați să efectueze tranzacții și să le înghețe fondurile.



    Simplificare plăților
    în moneda Euro prin opțiunea instant, va economisi bani, asigurând totodată
    vigilență maximă. Adoptarea propunerii e semnificativă din mai multe privințe. Se
    susține inovația europeană, permițând dezvoltarea celei mai noi tehnologii. Se
    sprijină competitivitatea europeană, ținând pasul cu evoluțiile globale în
    materie de plăți și se sprijină și consumatorii și întreprinderile europene
    care vor observa un impact pozitiv în viața de zi cu zi.


  • 35 de ani de la prima rezoluţie a PE de sprijinire a independenţei statelor baltice

    35 de ani de la prima rezoluţie a PE de sprijinire a independenţei statelor baltice

    La 13 ianuarie 1983, Parlamentul European îşi exprima solidaritatea cu popoarele baltice, susţinând, într-o rezoluţie, independenţa Estoniei, a Letoniei şi a Lituaniei. După 35 de ani, la Bruxelles, a fost organizat un eveniment comemorativ, evocat de vicepreşedintele Parlamentului, dar şi de trei comisari europeni, fiecare cetăţan al unei ţări baltice.

    Statele baltice au fost ocupate de Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Majoritatea ţărilor europene, dar şi Statele Unite, Canada şi Vaticanul nu au recunoscut niciodată această ocupaţie. Este motivul pentru care, în 1983, aproape 90% dintre membrii Parlamentului European au votat în favoarea rezoluţiei – a subliniat vicepreşedintele actualului Legislativ comunitar, Mairead McGuinness: Tot datorită angajamentului dumneavoastră, am putut asista la căderea Cortinei de Fier şi, în cele din urmă, sărbători restaurarea independenţei statelor baltice, la începutul anilor 1990. Vreau să vă multumesc personal pentru acţiunea dumneavoastră eroică. Salut curajul dumneavoastră şi mă bucur că suneţi aici, în această seară. Este momentul cel mai bun să ne amintim de rolul atât de important pe care l-a jucat acum 35 de ani Parlamentul European. O demonstraţie de solidaritate exprimată cu dorinţa de a croi împreună istoria europeană.


    La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru Piaţa Unică Digitală, estonianul Andrus Ansip, a salutat gestul politicienilor europeni de acum 35 de ani: Rezoluţia Parlamentului European, pronunţată cu 35 de ani în urmă, care cerea independent Estoniei, a Letoniei şi a Lituaniei, a fost un pas curajos. A fost singura entitate internaţională care a reacţionat la mesajul disperat transmis de balticii care luptau pentru libertate. Trebuie să ne amintim mereu valorile esenţiale, precum autodeterminarea şi democraţia. Trebuie să continuăm să reacţionăm când acestea sunt atacate, aşa cum se întâmplă acum în Crimeea şi în estul Ucrainei.


    Ideea societăţii democratice deschise şi libere este iarăşi sub asediu în Ucraina şi ameninţată constant – a subliniat şi letonul Valdis Dombrowskis, comisarul pentru Dialog Social, care a cerut colegilor săi europeni sprijin concret. Ideea a fost susţinută şi de lituanianul Vytenis Andriukaitis, comisarul pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, care a atras atenţia că balticii care au semnat protestul în anii ’80 au riscat totul, inclusiv viaţa.