Radio România Internațional

Tag: Majestatea Sa Margareta

  • Jurnal românesc – 3.21.2024

    Jurnal românesc – 3.21.2024

    Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, a primit, miercuri, delegația Consiliului de Afaceri Româno-American (AMRO) condusă de președintele executiv, Eric Stewart. Reuniunea cu reprezentanți a 14 companii americane a avut loc în contextul vizitei anuale a AMRO în România, desfășurată, în acest an, în perioada 20-21 martie. La reuniune a luat parte și ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec. Ministrul Luminița Odobescu a evidențiat interesul României de a deveni o platformă pentru conectivitate regională în materie de comerț, infrastructură de transport și energie, precum și un hub pentru companiile americane implicate în procesul de reconstrucție a Ucrainei. A încurajat, din această perspectivă, companiile americane reprezentate la reuniune să folosească oportunitățile oferite de România ca destinație de investiții și a solicitat sprijinul AMRO și al membrilor săi pentru promovarea mediului de afaceri românesc în SUA. Un alt subiect abordat s-a referit la posibilitățile de acțiune comună în sprijinul includerii României în Programul Visa Waiver.

     

    Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta, şi Alteţa Sa Principele Radu au vizitat, miercuri, Biserica “Sfântul Nicolae” din Bruxelles, care este şi sediul Reprezentanţei Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene. La eveniment au participat, între alţii, ambasadoarea României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac, parohul bisericii şi protopop pentru Belgia, preot Patriciu Vlaicu, şi reprezentantul Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene, preotul Sorin Şelaru. “Este interesant aici. S-a povestit tot ce este aici, nu doar spiritual, ci şi acţiuni sociale şi vreau să ştiu puţin mai mult despre diverse acţiuni. Am cerut, deja, informaţii despre bursele pentru tineri”, a declarat, la finele vizitei, Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta.

    De asemenea, Alteţa Sa Principele Radu a afirmat că, prin această vizită, se onorează memoria predecesorilor. “Azi, suntem aici pentru viitor, nu pentru prezent. Ştim că dumneavoastră primiţi la rugăciune pe toţi românii – şi cei din Republica Moldova, şi cei din România, şi cei din vecinătatea românească, şi cei din Europa Occidentală. Oricine doreşte să intre aici poate veni ca acasă. Suntem impresionaţi că daţi o atât de mare dimensiune socială slujirii creştin-ortodoxe’, a spus principele Radu. Parohul Bisericii “Sfântul Nicolae”, Patriciu Vlaicu, a apreciat vizita Familiei Regale drept o onoare şi a subliniat importanţa păstrării nealterate a legăturilor dintre românii din Regatul Belgiei, întărite prin astfel de evenimente.

     

    BucPress informează că Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din satul Răuțel, Republica Moldova, a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române. Contactată de BucPress, Primăria Răuțel a subliniat că biserica din localitate nu poate avea nicio legătură cu Patriarhia Moscovei. Locașul sfânt a fost construit în perioada interbelică, iar în această construcție a fost inclusă și contribuția financiară de un milion de lei din partea regelui Mihai al României. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, peste 50 de biserici ortodoxe din Republica Moldova au aderat la Mitropolia Basarabiei.

     

    România va fi prezentă, anul acesta, la Bienala de Artă de la Veneţia, în Italia. Miercuri, la Bucuresti a fost publicat proiectul care ne va reprezenta la cea de-a 60-a ediţie a acestei mari expoziţii internaţionale. Propunerea României se numeşte “Ce este munca” şi este semnată de Şerban Savu. Expoziţia, notează ICR, examinează iconografia muncii, inspirându-se din realismul istoric și arta de propagandă din țările care făceau parte din așa-numitul “Bloc de Est”.

    Despre această lucrare a vorbit Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul de Externe, care a afirmat că artistul ilustrează, cu o precizie aproape fotografică, aspecte ale vieţii cotidiene, acordând, în acelaşi timp, o atenţie deosebită stărilor personale si explorând inclusiv experienţa universală a muncii în străinătate şi modul în care aceasta redefineşte conceptul de acasă. Expoziţii din 87 de ţări vor fi prezentate la Bienala de la Veneţia. 29 dintre ele au pavilion propriu în celebra grădină a Bienalei. Evenimentul va avea loc în perioada 20 aprilie – 24 noiembrie.

  • Jurnal românesc – 25.09.2023

    Jurnal românesc – 25.09.2023

    Majestatea Sa Margareta, Custode al Coroanei, şi
    Principele Radu se află, în aceste zile, într-o vizită în Regatul Spaniei în
    contextul în care, în a doua jumătate a acestui an, Spania deţine preşedinţia
    Consiliului Uniunii Europene. Potrivit Casei Regale, vizita are drept obiectiv
    sublinierea, în mediul instituţional şi în societatea spaniolă, a importanţei
    României în Uniunea Europeană şi NATO, precum şi susţinerea aspiraţiilor
    europene ale Republicii Moldova vecine. Vizita regală cuprinde o întrevedere cu
    Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia. De asemenea, Majestatea Sa Margareta
    şi Principele Consort Radu efectuează vizite la Centrul Satelitar (SatCen) al
    UE, Academia de Infanterie din Toledo şi Garda Civilă. Potrivit
    Casei Regale, Custodele Coroanei va susţine un discurs despre acţiunea României
    în UE şi în contextul regional actual la Institutul Regal Elcano din Madrid.
    Vizita regală va include întâlniri și cu reprezentanţi ai comunităţii din
    România şi Republica Moldova, la sediul Preşedinţiei Comunităţii Madrid, şi cu
    membri ai comunităţii româneşti din Toledo.


    Geoparcul
    Ţara Hategului îşi păstrează recunoaşterea UNESCO până la viitoarea evaluare
    care va avea loc în 2026. Fiecare geoparc internaţional UNESCO este reevaluat o
    dată la patru ani. Revalidarea urmăreşte în ce măsură geoparcurile respectă
    standardele UNESCO, dar şi progresul pe care îl fac pe parcursul celor patru
    ani. Printre criteriile urmărite se numără conservarea şi punerea în valoare a
    patrimoniului geologic, natural şi cultural, precum şi managementul şi
    implicarea comunităţilor locale în dezvoltarea durabilă a teritoriului. În
    prezent, România are două geoparcuri UNESCO, după acceptarea în reţeaua
    internaţională a Ţinutului Buzăului, anul trecut.


    În
    zilele de 23-24 septembrie, Centrul Cultural pentru români din Sicilia a
    găzduit seminarul intitulat Cultura e
    civiltà rumena (Cultură & civilizație românească). Evenimentul a fost unul
    de anvergură, având drept scop promovarea culturii, limbii și literaturii
    române în inima Siciliei. Pe 26 septembrie, seminarul va fi reiterat în sala
    Aldo Moro. Programul evenimentului a inclus salutul autorităților italiene și
    române, subliniind importanța colaborării și înțelegerea mutuală între cele
    două culturi, precum și proiecții de imagini ce au redat frumusețile și
    tradițiile României. A fost promovată limba română, punându-se accent pe
    importanța menținerii și valorificării acesteia în diaspora și a avut loc, de
    asemenea, o secțiune dedicată prezentării de carte, cu focus pe proiectul
    Povești Călătoare. Acesta, ajuns la volumul al treilea, reprezintă o colecție
    de mărturii ale vieții de emigrant, scrise de români din diferite colțuri ale
    lumii. Evenimentul s-a adresat nu doar comunității de români din Sicilia, ci și
    cetățenilor italieni, dorind să creeze un pod cultural între cele două națiuni.


    Între
    29 septembrie și 1 octombrie, orașul italian Alcamo va fi gazda celei de-a
    șasea ediții a evenimentului Fereastră către România, Bucovina salută
    Sicilia. Evenimentul își propune să faciliteze întâlnirea dintre cultura
    românească și cea italiană, promovând tradițiile, arta, meșteșugurile și
    gastronomia celor două națiuni. Vizitatorii se vor putea bucura de o gamă variată de activități: de la
    târguri cu produse tradiționale românești, la concerte de muzică populară,
    expoziții de pictură, proiecții de filme dedicate marelui violonist român
    Ciprian Porumbescu și chiar o paradă a costumelor tradiționale românești.
    Potrivit organizatorilor, scopul evenimentului este de a încuraja schimburile
    culturale și economice între instituții și cetățeni, de la meșteri și bucătari
    la muzicieni și artiști.


    Zilele
    Filmului Românesc în Republica Moldova au fost organizate și în alte oraşe din
    statul vecin: la Hânceşti (21 septembrie), Nisporeni (22 septembrie), Călăraşi
    (23 septembrie), Orhei (24 septembrie) și vor avea loc și la Soroca (28
    septembrie), Bălţi (30 septembrie – 1 octombrie) şi Cahul (7-8 octombrie), unde
    vor fi prezentate câteva dintre peliculele din selecţia de la Chişinău.
    Respectând tradiția ultimilor ani, Zilele Filmului Românesc au avut o ediție
    complexă la Chișinău, în perioada 21-24 septembrie, care a inclus secțiunile
    consacrate ale festivalului. Este singurul eveniment în cadrul căruia
    spectatorii de pe malul stâng al Prutului pot vedea la cinematograf, gratuit,
    cele mai bune filme românești realizate de-a lungul timpului și cele mai noi și
    mai apreciate producții cinematografice din România, premiate la marile
    festivaluri internaționale. Anul acesta, printre invitații de onoare ai
    festivalului s-a numărat Andrei Gorzo, profesor universitar şi unul dintre cei
    mai importanţi critici de film din România, care și-a lansat la Chișinău cele
    mai recente două volume


  • Expoziţia regala “Palatul Elisabeta”

    Expoziţia regala “Palatul Elisabeta”

    Palatul Elisabeta din București, reședința
    Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei și a întregii Familii Regale a
    României, va fi deschis publicului care va putea vedea în holurile şi sălile de
    la parter opere de artă şi obiecte care au aparţinut unor regi şi regine ale
    României Proiect al Asociației Casa Majestății Sale, Expoziția Regală Palatul
    Elisabeta a propus publicului un tur prin sălile acestei clădiri istorice,
    situate în apropierea Arcului de Triumf și a unuia dintre cele mai vizitate
    obiective turistice ale Bucureștiului, Muzeul Satului Dimitrie Gusti. Prima
    ediţie a acestei expoziţii a fost organizată în perioada iulie – august, cu
    ajutorul unui grup de voluntari, în mare parte studenţi, care din postura de
    ghid au făcut prezentări în limba română şi în limbi de circulaţie
    internaţională.

    Ion Tucă, directorul executiv al Asociației Casa Majestății
    Sale, a prezintat modul în care a fost organizată această expoziţie: A trebuit să pregătim interiorul palatului Elisabeta pentru a nu
    modifica deloc acest spațiu unde familia regală locuiește, unde Regele Mihai a
    locuit de-a lungul timpului. De asemenea să putem să aducem în atenția
    publicului acele exponate care sunt de mare interes și vă spun că multă păcere
    și onoare că uniformele de mareșal ale Maiestății Sale Regele Mihai, cele care
    s-au păstrat atât de bine în Elveția, au fost aduse pentru prima dată în
    România și expoziția oferă ocazia ca vizitatorii să le vadă pentru prima dată,
    desigur, după al doilea război mondial.

    Deschiderea este pe 22 octombrie, în
    preajma zilei de naştere a Maiestăţii Sale, Regelui, 25 octombrie, când este şi
    Ziua Armatei şi ne-am gândit să fie până pe data de 8 noiembrie când sărbătorim
    Sf. Mihail şi Gavril. Faţă de prima ediţie, la această a doua ediţie o să putem
    să urmărim imagini realizate de Daniel Angelescu, fotograful oficial al Casei
    Regale şi furnizor al Casei Regale, fotografii care să ne ducă de-a lungul
    timpului aşa cum îl vedem pe Regele Mihai copil, în adolescenţă, până mai
    târziu în timpul războiului şi după aceea desigur până la perioada zilelor
    noastre.


    Palatul
    Elisabeta are o istorie la fel de interesantă ca și expoziția pe care o
    găzduiește. A fost construit în stil maur și brâncovenesc din veniturile
    Domeniilor Coroanei și din dispoziția Regelui Carol al II-lea, care îl
    dăruiește în 1936 sorei sale, Elisabeta, fostă regină a Greciei, care însă nu a
    locuit foarte mult aici, preferând Castelul Banloc din Timiș. După bombardarea
    Palatului Regal de pe Calea Victoriei de către aviația germană, la 23 august
    1944, Regele Mihai i-a cerut mătușii sale permisiunea a a-și muta curtea la
    Palatul Elisabeta unde a și rămas până la 30 decembrie 1947 când regimul comunist
    susținut de sovietici l-a obligat să abdice.


    De
    la domnul Ion Tucă, directorul executiv al Asociației Casa Majestății Sale, am
    aflat ce pot vedea cei care vor păși în interiorul Palatului Elisabeta:

    Vizitatorii au ocazia să vadă toate spațiile publice de la Palatul
    Elisabeta unde se desfășurau și se desfășoară activitățile organizate de
    Familia Regală și de Asociația Casa Majestății Sale, cea care are sediul aici,
    la Palatul Elisabeta, În aceste spații, evident că toate obiectele din colecția
    familiei regale, mobilierul original care s-a păstrat încă de la construirea
    acestui palat, din 1936, sunt dispuse pe diferite saloane, așa cum bine se
    poate observa. La intrare
    este salonul Regele Mihai, salon care găzduiește 4 lucrări de artă contemporană,
    realizate de maestrul Henry Mavrodin. Sunt tablouri de mai mari dimensiuni,
    care prezintă portretul regelui Mihai, al Reginei Ana, de asemenea portretul
    Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei și al 4-lea tablou îl reprezintă
    pe Alteța Sa Regală, principele Radu.


    Tot
    în acest salon poate fi admirată colecția de costume populare a Reginei mamă
    Elena (soția Regelui Carol al II-lea și mama Regelui Mihai I). Turul continuă
    în Galeria de artă Contemporană, Salonul Carol I și Elisabeta (primii regi ai
    României) și Salonul Alb de unde vizitatorii pot vedea și intra în Biroul
    Majestății Sale, un spațiu în care Regele Mihai a revenit după 53 de ani:

    Este locul unde au venit Gheorghiu Dej și Petru Groza, cu pistolul în
    buzunar, ca să-l amenințe pe Rege și să-l oblige să abdice în 1947, atunci când
    i se spunea Regelui că refuzul ar fi însemnat uciderea a o mie de studenți care
    erau deja arestați în beciurile Securității Statului. Acest spațiu este
    încărcat de istorie, este locul unde Majestatea Sa Regele după 2001 primea în
    audiențe persoanele care doreau să i se adreseze, era locul unde citea presa,
    unde citea toate scrisorile care veneau. Acum funcționalitatea acestui birou
    este continuată exact ca odinioară de către Majestatea Sa Margareta, Custodele
    Coroanei.


    De
    la Biroul Majestății Sale, turul continuă prin Sala Regilor și Holul de
    Marmură, unde, pe lângă opere de artă, sunt expuse decorații și ordine regale,
    precum și uniformele militare ale Regelui Mihai I. Din Sufrageria Mare, unde se
    află masa pregătită pentru dineurile oficiale, vizitatorii au acces și în
    grădina Palatului, acolo unde are loc, la 10 Mai, Garden Party, care marchează
    în fiecare an, Ziua Regalității. Tot aici se află și Memorialul Copacilor, cu
    arbori plantați de personalitățile regale și șefii de stat care au vizitat
    Palatul Elisabeta după anul 2001, când acest loc a devenit reședința Regelui
    Mihai și a Familiei Regale a României.





  • Vizită regală la Radio România

    Vizită regală la Radio România

    Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei şi ASR Principele Radu au vizitat ieri, 1 februarie, Societatea Română de Radiodifuziune.



    Georgică Severin, Preşedinte Director General al SRR, le-a prezentat oaspeţilor actul de înfiinţare a Societăţii Române de Radiodifuziune, semnat în 1928 de Regele Ferdinand precum şi proiectele postului public în contextul marcării Centenarului Marii Uniri. Printre subiectele abordate s-au aflat şi cele referitoare la posibile proiecte comune. Majestatea Sa Margareta a anunţat că va organiza la Castelul Peleş o recepţie dedicată Radioului Public, la aniversarea a 90 de ani de radiofonie românească.



    Vizita înalţilor oaspeţi a continuat în studioul Radio România Actualităţi şi la Camera Ştirilor, unde le-au fost prezentate mijloacele moderne de prelucrare şi înregistrare a ştirilor. În redacţia Teatrului Radiofonic au fost vizitate studiourile de înregistrare unde li s-au explicat tehnicile moderne de prelucrare a sunetului, dar şi partea istorică a studiourilor vechi, bine conservate, în care încă se lucrează.



    Vizita a continuat cu studiourile şi cabinele ultramoderne ale Radio România Muzical şi Sala de concerte Radio.



    Majestatea Sa Margareta a pus multe întrebări şi s-a întreţinut cu redactorii şi personalul tehnic, manifestându-şi admiraţia faţă de profesionalismul acestora.



    Vizită

  • Mesaj al Custodelui Coroanei: Este primul nostru Crăciun fără Regele Mihai

    Mesaj al Custodelui Coroanei: Este primul nostru Crăciun fără Regele Mihai

    Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, afirmă, într-un mesaj transmis duminică, faptul că acesta este primul Crăciun fără Regele Mihai, ea remarcând “aşezarea împreună a întregii noastre naţiuni” cu ocazia funeraliilor din urmă cu două săptămâni.



    “Români, timp de mai multe decenii, trecând prin zilele cele mai întunecate ale războiului şi ale dictaturii comuniste care i-a urmat, Regele Mihai a trimis în această zi a fiecărui an mesajul lui către naţiune. Din fragedă copilărie îmi amintesc grija cu care tatăl meu scria aceste discursuri şi neliniştea pe care o încerca până hotăra ce cuvânt era mai potrivit. Mesajul de Crăciun a fost pentru el, în zilele de gheaţă ale surghiunului, singura formă de comunicare directă cu românii, pe care jurase să-i ocrotească şi să-i apere; a fost, la modul propriu, sfânta lui Împărtăşanie laolaltă cu toţi românii. Acesta este primul nostru Crăciun fără Regele Mihai dar, anul acesta, sărbătorind naşterea Mântuitorului, noi omagiem totodată viaţa şi împlinirile celui de-al patrulea monarh al Statului român modern”, afirmă Custodele Coroanei în mesaj.



    Ea subliniază, totodată, “atmosfera extraordinară de la funeraliile Regelui”: “Istoria va da, inevitabil, verdictul său privitor la domnia Regelui Mihai. Dar atmosfera extraordinară de la funeraliile Regelui, felul în care întreaga naţiune s-a unit în durere la trecerea sa în lumea drepţilor, este semnul că timpul prezent şi-a dat deja verdictul privitor la domnia Regelui Mihai cel Statornic şi Drept. Nu vom uita niciodată gesturile simple de devotament ale milioanelor de români cărora li s-a îndoliat sufletul la dispariţia Regelui, nu vom uita oamenii care s-au aliniat la marginea şoselelor şi căii ferate, pe ultimul Lui drum, unii ţinând în mână o singură floare, alţii un mic drapel naţional sau Biblia familiei lor, clasele de şcolari care au ieşit de-a lungul drumului convoiului funerar în frunte cu profesorii lor, elevii de la Sfântul Sava, şcoala tatălui meu, care au venit la Sala Tronului să fie alături de Rege o clipă”.



    Custodele Coroanei României menţionează că toţii şefii de stat care au venit la Bucureşti cu ocazia funeraliilor au constatat că naţiunea română este “unită în suferinţă” şi “hotărâtă asupra viitorului ei”.



    “Nu voi uita vreodată nici răspunsul unificator al Preafericitul Patriarh Daniel şi al întregii noastre Biserici, nici cel al Preşedintelui, Parlamentului, Guvernului şi al întregii noastre clase politice, împreună cu cel al înalţilor reprezentanţi aleşi de peste Prut, atunci când tatăl meu s-a ridicat la Ceruri. Ştiu că nimic nu ar fi dat Regelui Mihai mai multă satisfacţie decât aşezarea împreună a întregii noastre naţiuni. Şi vă asigur că toţi şefii de Stat care au venit la Bucureşti pentru a fi aproape de Rege pe ultimul său drum şi-au dat imediat seama că se află în faţa unei naţiuni unită în suferinţă, unită în mândria propriilor izbânzi şi hotărâtă asupra viitorului ei. Fiindcă, în ciuda faptului că nu trebuie să uităm niciodată pe Regele Mihai cel Statornic şi Drept, este datoria noastră să privim spre viitor. Familia Regală va continua, cu aceeaşi constanţă, să susţină şi să consolideze interesele ţării noastre. În lunile următoare, în consonanţă cu autorităţile Statului, voi face cunoscută o sumă de paşi pentru a continua munca tatălui meu”, subliniază Majestatea Sa Margareta.