Frecventă în ultimele luni la nivelul multor
economii ale lumii, majorarea dobânzii de referință este cel mai important
instrument de politică monetară prin care Banca Centrală poate contracara
inflația, ajunsă în acest an la valori cu două cifre. În România, unde acest
indicator a urcat în jurul valorii de 16 procente, specialiştii Băncii
Naționale spun că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească
spre finalul anului, dar într-un ritm vizibil încetinit, cauzele fiind legate
de scumpiri mai mari anticipate a fi consemnate, în perioada următoare, la
gazele naturale şi energia electrică, la alimente, pe fondul războiului din
Ucraina şi al sancţiunilor asociate, dar şi al secetei prelungite şi extinse la
nivel european din această vară.
Asistăm la o perioadă fără precedent în care
s-au suprapus mai multe crize, între care cele mai importante sunt criza
energetică şi cea a preţurilor, spune consultantul de strategie de la BNR,
Adrian Vasilescu. Inflaţia actuală se alimentează din propriul trecut, explică
el – la produse precum combustibili, ţigări, energie electrică, gaze şi energie
termică, datele care încarcă substanţial preţurile vin din urmă. Și dă și un
exemplu – în septembrie, deşi preţurile la combustibili, gaze sau energie au
stagnat comparativ cu luna anterioară, alimentele s-au scumpit tocmai pentru că
au fost influenţate de evoluţia costurilor mari din lunile anterioare. După cum
arată cifrele acum, urmează o continuare a creşterii preţurilor, dar cu paşi
din ce în ce mai mici, estimeză expertul Băncii Naţionale. Trend pe care îl
anticipează și analistul financiar Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România,
potrivit căruia, cel mai probabil inflaţia va reveni sub 10% în România abia la
finele anului viitor:
Ne putem
aştepta în continuare la o presiune pe partea de inflaţie, însă marea
majoritate a mişcării inflaţiei deja a fost făcută. Următoarele creşteri vor fi
destul de reduse, în sensul de un sfert sau jumătate de punct procentual.
Pentru anul viitor inflaţia probabil va începe să se reducă gradual în prima
parte a anului viitor şi mai puternic în a doua parte şi e posibil să terminăm
anul 2023 cu inflaţia exprimată într-o singură cifră, undeva în jur de 9%.
Contextul impredictibil pe care îl traversăm face ca prognozele privind
evoluţia inflaţiei să stea sub semnul incertitudinii, explică Adrian Codirlaşu.
Situaţia globală este extrem de volatilă, evenimentele sunt în desfăşurare,
sunt într-o extrem de mare rapiditate şi pot apărea tot felul de situaţii
neplăcute care să ducă în sus inflaţia, mai spune Adrian Codirlașu.
În jurul
încertitudinii se construiesc, de altfel, estimările tuturor specialiștilor.
Experţii băncii centrale atrag atenția că escaladarea războiului din Ucraina şi
sancţiunile tot mai severe asociate generează incertitudini şi riscuri
considerabile la adresa perspectivei activităţii economice şi, implicit, a
evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei. Toate acestea, spun ei, prin efectele
posibil mai mari exercitate pe multiple căi asupra puterii de cumpărare şi
asupra încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi
planurilor de investiţii ale firmelor. BNR apreciază că, în contextul actual,
combinaţia echilibrată de politici macroeconomice şi implementarea de reforme
structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze
potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea
stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a
face faţă unor evoluţii nefavorabile. Datele mai relevă că, în România, consumul dă semne clare de încetinire – o veste nu tocmai
bună având în vedere faptul că economia locală îşi bazează încă, într-o măsură
destul de mare, creşterea pe evoluţia acestui indicator. Iar specialiștii cred
că următoarele luni vor aduce o reducere şi mai mare a ritmului de creştere a
consumului.
Această tendinţă va continua şi în perioada următoare, având în
vedere că urmează iarna ce implică şi costuri mai mari la utilităţi, a declarat
la Radio România, analistul economic Constantin Rudniţchi explică faptul că a: E foarte posibil ca în
următoarea perioadă creşterea economică să nu se poată baza pe consum, aşa cum
a făcut-o în alţi ani, pentru că e un trimestru destul de complicat pentru
economie şi pentru consumatori. Inflaţia îşi arată deja forţa şi sigur că
există o scădere a nivelului de trai, a puterii de cumpărare, ori acest lucru
se va vedea cu siguranţă şi în ritmul consumului. De altfel, întreaga economie
românească este într-un tip de impas, l-aş numi, în sensul că şi creşterea
economică va încetini, o arată deja datele din trimestrul doi faţă de
trimestrul unu. Producţia industrială a scăzut faţă de anul trecut, comenzile
noi din industrie sunt mai mici, deficitul de balanţă comercială a crescut, iar
dinamica exporturilor este mai redusă decât cea a importurilor.
La Washington, un raport al Băncii
Mondiale consemnează încetinirea abruptă a creşterii economice mondiale şi
îngrijorările legate de o recesiune globală, care îşi pun amprenta asupra
preţurilor materiilor prime. În document se arată că, pe măsură ce încetinirea
creşterii globale se intensifică, se preconizează că preţurile materiilor prime
vor scădea în următorii doi ani, dar vor rămâne considerabil peste media din
ultimii cinci ani. Astfel, preţurile energiei se anticipează că se vor reduce
cu 11% în 2023 şi cu 12 procente în 2024. De asemenea, preţurile produselor
agricole şi ale metalelor vor scădea cu cinci, respectiv, 15% anul viitor,
înainte de a se stabiliza în 2024.