Radio România Internațional

Tag: majorare pensii

  • Dispri mpărmuturi și misuri sociale

    Dispri mpărmuturi și misuri sociale

    Românii cari au probleme cu păradzlli va s’poată să-și amână ratele bancari, după ţi Guvernul di la București aprobă, ñiercuri, normele tra Ordonanţa di urgenţă cari pruveadi aeastă posibilitate. Pot s’aibă hăiri di aestă misură maş persoanili fiziţi ţi nu au rate restante şi ateali juridiţi cari dimonstreadză că avură trucasări cu nai ma puţăn 25% ma ñiţ andicra di anlu ţi tricu.



    Perioada tra cari s’da facilităţile di suspendare şi amânare la plată a ratilor s’apufuseaşti pi thimellilu a opţiunillei dibitorlui şi easti anamisa di unu şi nauă meşi. Atelli cari contractară mpărmuturi tru cadrul a programilor “Prima Casă” şi “Noua Casă” pot s’apeleadză la aestă reglementare, cara împrumuturli lă si diadiră anlu aestu, până la 30 apriliu.



    Suspendarea s’faţi pi thimellilu a unei diclaraţii pi a lui răspundire pitricută a instituţiilor financiare, iara atelli cari acceseadză aestă hălati nu va s’hibă penalizaţ. Cu tuti aestea, misura di amânare a ratelor, aprobată di Guvern, poati s’ahibă unu meru nfărmăcatu. Şi ministrul di Finanţe, Adrian Câciu, şi analiştilli economiţ fac urminie ti păltearea di cu kiro împrumuturlor, cu căftarea di triţeari la un tocu fixu.



    Adrian Câciu adusi aminti că, tu bitisita, beneficiarlli a misurăllei va s’lipsească s’păltească ratele cari fură amânate, cum și dobânda adunată. Di ţiva kiro, indiţili ROBOR la trei meşi, ufilisitu tru isapea a custusearillei cu mpărmuturli di consum tru lei cu dobândă variabilă, tut creaște, ti lăhtara a aţiloru cari au mpărmuturi. Niercuri, agiumsi la 7,71% tru anu! Un nivel ma mari fu nregistrat tru mai 2010, dimecu 7,81%. Şi indicele la şase meşi, ufilisitu tru isapea a tocurloru la mpărmuturile ipotecari tru lei cu dobândă variabilă, criscu la 7,83% pi an.



    Di altă parte, tra s’agiută populația vulnerabilizată di inflaţia galopantă, Guvernul di la Bucureşti da carduri minduiti s’l-agiută a aţiloru cu amintatiţi ñiţ s’ancupără alimente di mari ananghi. Ministerul a Investiţiilor şi Proiectelor Europene dimandă că, până la bitisita a săptămânăllei, tuti ateali două milioane şi giumitate di carduri tra agiutorul social tru valoare di 250 di lei (circa 50 di euro) va s’hibă ampărţăti di Poşta Română. Suma di 250 di lei s’da unăoară la doi meşi, până tru meslu andreu, pritu programlu “Agiutoru tra România”. Cardurile sunt valabile 12 meşi di la data ancărcărillei a lor.



    Una ditru categoriile nai ma vulnerabile u reprezintă pensionarllii. Emu, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, dimăndă că pensiile va s’crească tru ahuhrita a anlui yinitoru. Tu arada a lui, prezidintulu PSD, Marcel Ciolacu, spusi că armăni ti vidiari disi va s’hibă criscuti tuti pensiile ică maş atelli cu amintatiţi ñiţ şi di mesi. Uidisitu cu ministerlu a Lucurlui, numirlu total a pensionarilor era, tru bitisita a meslui marţu, di piste 4.800.000.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Despre credite și măsuri sociale

    Despre credite și măsuri sociale

    Românii care au probleme cu banii vor putea să își amâne ratele bancare, după ce Guvernul de la București a aprobat, miercuri, normele pentru Ordonanţa de urgenţă care prevede această posibilitate. Pot apela la această măsură doar persoanele fizice fără rate restante şi cele juridice care demonstrează că au obţinut încasări cu cel puţin 25% mai mici decât anul trecut.



    Perioada pentru care se acordă facilităţile de suspendare şi amânare la plată a ratelor se stabileşte pe baza opţiunii debitorului şi este cuprinsă între una şi nouă luni. Cei care au contractat credite în cadrul programelor “Prima Casă” şi “Noua Casă” pot să apeleze la această reglementare, dacă împrumuturile le-au fost acordate anul acesta, până la 30 aprilie.



    Suspendarea se face pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere adresată instituţiilor financiare, iar cei care accesează acest instrument nu vor fi penalizaţi. Totuși, măsura de amânare a ratelor, aprobată de Guvern, se poate dovedi a fi un măr otrăvit. Şi ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, şi analiştii economici recomandă achitarea la timp a împrumuturilor, cu solicitarea de trecere la o dobândă fixă.



    Adrian Câciu a amintit că, la final, beneficiarii măsurii vor trebui să plătească ratele care au fost amânate, precum și dobânda acumulată. De ceva vreme, indicele ROBOR la trei luni, utilizat în calculul costului creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, tot crește, spre disperarea celor care au credite. Miercuri, a ajuns la 7,71% pe an! Un nivel mai mare a fost înregistrat în mai 2010, și anume 7,81%. Şi indicele la şase luni, folosit în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,83% pe an.



    Pe de altă parte, pentru a veni în sprijinul populației vulnerabilizate de inflaţia galopantă, Guvernul de la Bucureşti acordă carduri gândite să-i ajute pe cei cu venituri mici să cumpere alimente de strictă necesitate. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunţat că, până la sfârşitul săptămânii, toate cele două milioane şi jumătate de carduri pentru ajutorul social în valoare de 250 de lei (circa 50 de euro) vor fi distribuite de Poşta Română. Suma de 250 de lei se acordă o dată la două luni, până în luna decembrie, prin programul “Sprijin pentru România”. Cardurile sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor.



    Una dintre categoriile cele mai vulnerabile o reprezintă pensionarii. Or, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat că pensiile se vor majora la începutul anului viitor. La rândul său, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a nuanţat că rămâne de văzut dacă vor fi majorate toate pensiile sau vor fi vizaţi, în continuare, doar cei cu venituri mici şi medii. Potrivit ministerului Muncii, numărul total al pensionarilor era, la finele lunii martie, de peste 4.800.000.






  • Majorări de pensii și alocații în România

    Majorări de pensii și alocații în România


    2022 va veni, în România, cu majorări de alocații pentru copii, de salarii și pensii. Actele normative care le prevăd au intrat în circuitul de avizare şi ar urma să fie aprobate, în curând, de Guvernul PNL-PSD-UDMR. Ministrul Muncii, social-democratul Marius Budăi, a anunţat că a semnat proiectele a două ordonanţe de urgenţă care prevăd, totodată, acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi. El a explicat că cel mai mare impact asupra bugetului îl va avea majorarea punctului de pensie, de aproximativ 12 miliarde de lei.



    Marius Budăi: “Prima ordonanţă am semnat-o împreună cu doamna ministru (n.red. al Tineretului și Familiei) Gabriela Firea şi se referă la majorarea alocaţiilor de stat pentru copii, aşa cum a fost prevăzută în programul de guvernare, ordonanţă care a plecat de la Ministerul Muncii către ministerele avizatoare, şi, atunci când va primi avizul, va fi promovată în şedinţa de Guvern. A doua ordonanţă se referă la majorarea pensiilor, şi anume pensia minimă se va majora de la valoarea de 800 de lei la valoarea de 1.000 de lei (n.red. circa 200 de euro), iar valoarea punctului de pensie va fi majorată de la valoarea de 1.442 de lei la valoarea de 1.586 de lei (în jur de 317 euro).”



    Tot de la începutul lui 2022, salariul minim brut pe economie din România ar urma să crească, şi el, până la 2.550 de lei, echivalentul a 510 euro. Nu puțini sunt cei care spun că majorările sunt binevenite, dar atrag atenția că nu vor putea acoperi decât parțial creșterile foarte mari de prețuri care se țin lanț de aproximativ șase luni și care au culminat cu facturile uriașe la curent electric și gaze naturale.



    “Cred sincer că România are nevoie de solidaritate pentru a-i ajuta pe românii cu venituri mici să treacă cu bine peste creșterea prețurilor, în special a celor la energie” – a scris pe Facebook actualul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu. El a precizat că măsuri menite să îi protejeze pe aceia care au cea mai mare nevoie vor fi luate în continuare, în paralel cu stimularea economiei. De aceea – a promis Adrian Câciu – bugetul pe 2022 va susține financiar toți producătorii din România și va fi construit fără a introduce noi taxe.



    Să amintim că aproape 35% din români erau, în 2020, potrivit Eurostat, în pericol de sărăcie și excluziune socială, România ocupând un nefericit loc întâi în Uniunea Europeană la acest capitol, dar și că fostele guvernări din trecutul foarte recent au văzut în majorările de venituri ale populației pietre de moară, în consecință, blocându-le.






  • Reevaluarea pensiilor în România

    Reevaluarea pensiilor în România

    Disensiunile pe tema pensiilor între Putere și Opoziția din România sunt departe de a se stinge. Ministrul liberal al Muncii, Raluca Turcan, a anunțat că pensiile românilor vor fi recalculate și că a dat startul procesului de evaluare a dosarelor. Se estimează că analizarea celor aproape 5 milioane de dosare va dura aproximativ un an şi jumătate. Apoi, spune ministrul de resort, se va putea întocmi o nouă lege a sistemului public de pensii, bazată pe contributivitate şi echitate.



    Raluca Turcan: “Avem mai multe variante de formule şi căutăm, deopotrivă, acea formulă care să aducă contributivitate şi echitate pentru un număr cât mai mare de pensionari şi, de asemenea, sustenabilitate în sistemul de pensii. Pentru că un lucru despre care nu s-a vorbit, şi a fost oarecum incorect faţă de 5 milioane de pensionari, a fost că Legea 127, care prevedea o nouă formulă de calcul a pensiilor, presupunea, de fapt, un efort bugetar pe care nicio economie în stadiul economiei româneşti, chiar înaintea perioadei de criză economică generată de criza sanitară, nu şi-ar fi putut-o permite.”



    O creștere de 40 de procente pentru pensii, începând din septembrie 2020, fusese prevăzută de social-democrați, majoritari în Parlament la momentul luării acestei decizii. Majorarea nu a fost pusă, însă, în practică, de liberali, aflați la putere în toamna anului trecut, ca și acum, aceștia venind, la momentul respectiv, cu o ordonanță prin care a fost decisă o majorare de doar 14 procente. Care a fost și operată.



    Calculele arată că aplicarea creşterii de 40% a pensiilor ar genera un impact de 138 de miliarde de lei asupra bugetului. România nu şi-a permis anul trecut şi nu îşi permite nici în acest an să majoreze pensiile cu 40%, a declarat premierul liberal Florin Cîţu, care a invocat contextul economic grav afectat de criza sanitară.



    Curtea Constituţională a respins, însă, sesizarea Guvernului care contesta legea în acest sens, adoptată de Parlament. A admis doar parțial o obiecție de neconstituționalitate – CCR consideră că modul defectuos de legiferare a creat o incertitudine juridică în privința existenței normative a valorii punctului de pensie. Eliminarea de către parlamentarii PSD, majoritari anul trecut, din Ordonanța dată de fostul guvern liberal Orban a articolelor prin care pensiile erau majorate cu doar 14%, creează un vid legislativ, pentru că nu a fost specificată o nouă valoare a punctului de pensie, aceștia presupunând că intră în vigoare automat majorarea de 40%.



    Din opoziţie, PSD respinge poziția celor aflați la Putere, cere aplicarea majorării inclusă în legea pensiilor în vigoare și consideră că legislaţia actuală nu trebuie modificată. Ultima recalculare a pensiilor aflate în plată a avut loc în România în perioada 2005-2010, interval în care au fost analizate aproximativ un milion de dosare.



  • Salariul minim şi creşterea pensiilor

    Salariul minim şi creşterea pensiilor

    Guvernul de la Bucureșți a majorat salariul de bază minim brut pe ţară, care ajunge astfel la 2.300 de lei lunar, aproximativ 470 de euro. Este o creștere de circa trei procente, la care s-a luat în calcul rata inflaţiei de 2,2% şi creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană de 0,8% pentru 2020.


    Conform datelor oficiale, în România sunt aproximativ 1,4 milioane de angajaţi care primesc salariul minim, ceea ce reprezintă peste un sfert din totalul forței active de muncă. Pentru personalul cu studii superioare şi cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul de pregătire, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se menţine la 2.350 de lei, circa 480 de euro, sumă care nu include sporuri şi alte adaosuri.


    Premierul Florin Cîţu a precizat că această creştere se aplică de la 1 ianuarie și că păstrează puterea de cumpărare a cetăţenilor. Pe de altă parte, el a mai anunţat că Executivul va majora pensiile şi anul acesta, dar ținând cont de calendarul asumat de actuala coaliţie de centru-dreapta şi numai după elaborarea bugetului de stat.


    Miercuri, Curtea Constituțională a României a dat o hotărâre prin care a admis, dar a şi respins sesizări ale Guvernului legate de o lege de majorare a pensiilor cu 40%, adoptată de fostul parlament, dominat la vremea respectivă de social-democrați.


    Potrivit unor specialiști, aceasta înseamnă că legea privind majorarea rămâne în vigoare dacă parlamentul actual nu-i va aduce modificări, la o eventuală solicitare a președintelui Klaus Iohannis.

    România nu şi-a permis anul trecut şi nu îşi permite nici în acest an să majoreze pensiile cu 40%, a avertizat premierul liberal Florin Cîţu. El a amintit că pensiile au crescut şi în 2020 cu 14% și a promis că se vor mări şi anul acesta.


    Reprezentanţii coaliţiei de guvernare au arătat că şi-au asumat un alt calendar de creştere a pensiilor, care ţine cont de condiţiile economice actuale. Ministrul Muncii, Raluca Turcan, susţine că o asemenea majorare ar genera un impact asupra bugetului greu de suportat și că executivul va crește pensiile într-un cuantum suportabil, care să nu conducă la blocaje.


    Din opoziţie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a acuzat că actuală coaliţie se plânge permanent de lipsa banilor dar nu se gândeşte să caute soluţii. De aceea, spune acesta, social-democraţii vor prezența propria alternativă de buget şi vor demonstra că banii există. Social-democrații mai susțin că decizia CCR este corectă și că majorarea pensiilor cu 40 la sută trebuie aplicată, fără să se mai intervină asupra ei.


    Premierul Florin Cîțu a explicat că bugetul de stat pe anul acesta va fi trimis la Parlament la începutul lunii viitoare și atunci se va vedea care sunt sumele alocate pentru pensii.

  • Când vor fi dublate alocaţiile copiilor?

    Când vor fi dublate alocaţiile copiilor?

    Guvernul
    de la București va fi obligat să dubleze alocaţiile celor aproximativ patru
    milioane de copii din România, după ce Curtea Constituţională a respins ca
    neîntemeiată sesizarea Executivului împotriva acestei măsuri. Magistraţii au
    decis că legea prin care Parlamentul a respins majorarea graduală a alocaţiilor
    pentru copii este constituţională.


    În consecinţă, rămâne în vigoare legea
    iniţială propusă de PSD, de opoziţie, adoptată în decembrie 2019, care prevede
    dublarea alocaţiilor copiilor de la 150 la 300 de lei (circa 60 de euro),
    respectiv de la 300 la 600 de lei pentru copiii cu dizabilităţi. Măsura ar fi
    trebuit să se aplice din ianuarie, dar Guvernul a explicat că bugetul statului
    nu o poate susţine şi a adoptat o ordonanţă de urgenţă de amânare până în
    august.


    După decizia CCR, premierul Ludovic Orban a declarat că o dublare a
    alocaţiilor pentru copii în acest moment ar conduce la creşterea deficitului
    bugetar cu mai mult de jumătate de punct procentual și a adăugat că alocaţiile
    pentru copii vor fi dublate în cinci etape, aşa cum a decis Guvernul.


    Ludovic
    Orban: Dublarea alocaţiilor presupune un efort bugetar de aproximativ
    şapte miliarde de lei (n.r.circa 1,44 miliarde euro) pe an, ceea ce înseamnă o
    creştere a deficitului cu 0,6%. Am mai trăit acest episod. Partidul Naţional
    Liberal va dubla alocaţiile, dar va dubla alocaţiile aşa cum am hotărât, în
    cinci trepte, ultima creştere a alocaţiilor va fi la 1 iulie 2022. Creşterea
    alocaţiilor este o prioritate pentru Partidul Naţional Liberal, dar această
    creştere a alocaţiilor trebuie făcută ţinând cont de realitatea economică, de
    resursele aflate la dispoziţia bugetului.


    Şi senatorul PNL, Alina Gorghiu,
    a afirmat că Guvernul va discuta opţiunile în privinţa alocaţiilor după
    motivarea Curţii Constituţionale, punctând că alocaţiile pentru copii vor fi
    dublate nu imediat, ci etapizat.


    Pe de altă parte, Marcel Ciolacu, liderul PSD,
    susține că există bani în buget pentru dublarea alocaţiilor, iar preşedintele
    interimar al Senatului, social-democratul Robert Cazanciuc, spune că Guvernul
    Orban şi-a demonstrat, încă o dată, incompetenţa.


    La rândul său, preşedintele
    ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că Guvernul are obligaţia să dubleze
    alocaţiile şi să respecte majorarea pensiilor cu 40%, menţionând că Executivul
    ‘încearcă să pună toate piedicile’ pentru ca aceste măsuri ‘să devină
    efective’.


    Amintim că decizia CCR vine după ce, săptămâna aceasta, Parlamentul
    de la București a decis majorarea punctului de pensie cu 40%, faţă de 14% cât a
    acordat Executivul. Potrivit calculelor guvernamentale, decizia va îndatora
    bugetul, în plus, cu 10-15 miliarde de lei în acest an (circa 2-3 miliarde de
    euro) şi cu 60-70 de miliarde de lei în 2021 (circa 12 – 14 miliarde de euro).
    Iar datoria publică a României a crescut deja foarte mult, numai în primele
    șapte luni din acest an, cu 75 de miliarde de lei (circa 15,4 miliarde de
    euro).

  • Dispute politice privind majorarea pensiilor

    Dispute politice privind majorarea pensiilor

    Previzibil, apropierea scrutinului local de duminică agită
    suplimentar scena politică. Parlamentul, dominat numeric de stânga, a adoptat o
    rectificare bugetară fundamental diferită de schiţa trimisă de Executivul
    liberal. Social-democraţii şi aliaţii lor
    tradiţionali, din ALDE, sau conjuncturali, din UDMR, au impus majorarea punctului
    de pensie, de la 1 septembrie, cu 40%, nu cu 12 procente, aşa cum voia Guvernul.
    Parlamentarii au mai votat pentru creşterea, încă de anul acesta, a salariilor
    profesorilor, precum şi pentru alocarea de sume suplimentare autorităţilor
    locale. Cu o susţinere parlamentară de numai 22%, Guvernul
    monocolor PNL a anunţat, imediat, că va folosi toate pârghiile de care dispune pentru
    a împiedica intrarea în vigoare a legii. Liberalii spun că, în acest moment,
    economia nu poate suporta o astfel de măsură, ce ar împinge România în
    incapacitate de plată.


    Premierul Ludovic Orban: Guvernul pe care îl conducem va
    ataca la Curtea Constituţională această lege. De asemenea, nu vom accepta sub
    nicio formă aceste majorări fără fundament, pentru că nu putem accepta ca
    destinul României să fie pus între paranteze de nişte iresponsabili care îşi
    bat joc de România. Toate pârghiile constituţionale şi legale pe care le avem
    la dispoziţie le vom folosi pentru a împiedica intrarea în vigoare a acestei
    aberaţii economice.


    Social-democraţii, dintotdeauna favoriţii de la
    urne ai pensionarilor, susţin, însă, că există banii necesari. Liderul grupului
    PSD din Camera Deputaţilor, Alfred Simonis, îi acuză pe liberali şi pe patronul
    lor politic, preşedintele Klaus Iohannis, că au susţinut, iniţial, majorarea
    pensiilor. El mai reproşează Puterii că, la adăpostul crizei generate de epidemia
    de COVID-19, risipeşte arbitrar banii publici. Alfred Simonis: Înainte
    de a veni la putere, aţi anunţat şi dumneavoastră şi guvernul dumneavoastră şi
    preşedintele României că se susţine şi că veţi implementa această lege, până
    aţi ajuns la putere, după care v-aţi răzgândit. Oamenii pe care dumneavoastră
    îi numiţi asistaţi sociali, unii dintre ei probabil că mai au câţiva ani, poate
    luni. Gândiţi-vă la asta atunci când veţi încerca să blocaţi, în continuare,
    bunăstarea, măcar pentru câteva luni, ani, pentru aceşti oameni. Opriţi-vă din
    tunuri, din cheltuieli nejustificate şi veţi avea bani    .


    Prezumptiv în
    afara jocurilor politice, Banca Naţională avertizează că majorarea pensiilor cu
    40%     ar duce la creşterea deficitului bugetar, anul viitor, la peste 11%
    din PIB. În loc de o corecţie ordonată pe mai mulţi ani, am fi obligaţi
    la o corecţie dezordonată, foarte costisitoare economic şi social – susţine
    BNR. Patronatele şi asociaţiile oamenilor de afaceri se
    tem, la rându-le, că generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din
    motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România.

  • Klaus Iohannis: O relaxare prematură ar putea să distrugă toate rezultatele

    Klaus Iohannis: O relaxare prematură ar putea să distrugă toate rezultatele

    • Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat într-o conferință de presă, susținută marți, la Cotroceni, că, în ceea ce privește gestionarea epidemiei de SARS-COV-2, autorităţile împreună cu medicii şi românii au obţinut până acum rezultate notabile.

    A trecut o lună şi jumătate de când am instituit starea de urgenţă. Este mai mult de o lună şi jumătate de când trăim cu această epidemie. (…) După o lună şi jumătate putem să tragem concluzii statistice. În această epidemie, autorităţile împreună cu medicii şi românii au obţinut până acum rezultate notabile. Românii au dovedit că au simţ civic, echilibru, societatea românească a dovedit maturitate.


    • Nu am atins maximul în România şi o relaxare prematură ar putea să distrugă toate rezultatele, a atras atenţia Iohannis.


    Relaxarea măsurilor, după 15 mai, nu înseamnă revenirea la viaţa de dinaintea pandemiei, restricţiile urmând să fie ridicate gradual. Faptul că din 15 mai este posibil să relaxăm anumite măsuri nu înseamnă că revenim la viaţa noastră normală, pe care am avut-o înainte de epidemie, a spus șeful statului, adăugând că experţii ne spun că nici nu ştiu când vom reveni la o viaţă normală.

    Iohannis a detaliat că, după 15 mai, când se încheie starea de urgenţă, oamenii nu vor putea merge pe stradă în grupuri mari, iar părăsirea localităţii de reşedinţă poate fi realizată doar cu o motivaţie serioasă.

    Potrivit acestuia, marile festivaluri probabil nu vor avea loc în acest an, iar competiţiile sportive, dacă se vor relua, există o probabilitate mare să fie fără spectatori. Măsurile pe care le vom lua de reducere a restricţiilor vor fi graduale, a subliniat şeful statului. Autoritățile trebuie să se retragă, iar oamenii trebuie să preia responsabilitatea, lucrurile urmând să evolueze gradual, a mai spus președintele României.


    Săptămâna viitoare se va decide forma în care se va continua după încheierea stării de urgenţă, respectiv prelungirea acesteia sau o altă variantă administrativă alternativă:

    Săptămâna viitoare vom lua o decizie în ce priveşte forma în care continuăm – continuăm cu stare de urgenţă sau găsim o variantă administrativă alternativă , a afirmat Iohannis.


    În ceea ce privește organizarea alegerilor locale în toamnă şi a celor parlamentare spre sfârşitul lunii noiembrie, la începutul lunii decembrie, șeful statului a spus: Ne spun tot mai mulţi experţi că nu vom scăpa de virus şi va trebui să găsim un mod de a trăi cu acest virus. (…)

    Este prematur să spunem că vom avea sau nu vom avea în septembrie, octombrie sau decembrie alegeri, depinde cum gestionăm noi epidemia şi cum reacţionează populaţia la acest virus. Important este, după părerea mea, să facem alegerile atunci când nu reprezintă un pericol pentru populaţie.

    Eu nu o să fiu de acord să facem alegeri atunci când epidemia încă există şi sunt un număr semnificativ de bolnavi. Eu îmi doresc să reuşim în această toamnă să avem şi alegeri locale şi la termen, spre sfârşitul lui noiembrie, la începutul lui decembrie alegeri parlamentare, dar dacă nu se pot ţine în siguranţă atunci vor trebui amânate, nu voi tolera în niciun caz să avem alegeri sub semnul epidemiei.



    Referitor la majorarea pensiilor din septembrie cu 40%, președintele a spus: Este o chestiune care trebuie analizată cu mare atenţie de guvernanţi şi la momentul în care avem suficiente date, probabil la jumătatea anului pentru rectificarea bugetară de atunci, Guvernul va trebui să ia o decizie fiindcă după jumătatea anului deja lucrurile trebuie să fie foarte bine clarificate, însă vreau să vă spun o chestiune care mă priveşte pe mine – mi s-ar părea nedrept ca pensionarii să plătească întreaga notă de plată a epidemiei.

    Eu voi avea rugămintea către guvernanţi ca atunci când se va face analiza să fie o analiză care ţine cont şi de faptul că pensionarii sunt nu doar o categorie vulnerabilă şi sunt şi o categorie de foarte multe ori dezavantajată. Dacă se va putea sau nu se va putea sau cât se va putea este o întrebare la care va trebui să răspundă la momentul oportun Guvernul.


    Referindu-se la organizarea plecărilor românilor la muncă în străinătate, în timpul pandemiei de coronavirus, șeful statului a spus:


    În fiecare an, din păcate, mulţi români au plecat la muncă în străinătate. De după Revoluţie până astăzi, au plecat se pare peste 4 milioane de români din ţară. Este o pierdere mare pentru noi, dar sunt şi mulţi care pleacă sezonier şi se întorc şi cu banii pe care îi câştigă îşi duc traiul în România şi îşi finanţează familiile, a afirmat Iohannis.


    Preşedintele s-a referit şi la lucrătorii sezonieri în special şi a vorbit despre eventuale alternative pe care aceştia le-ar putea avea în ţară.

    Oamenii care pleacă sezonier, majoritatea pleacă fiind sub contract din partea unor agenţi economici, nu sunt organizaţi de stat. Este alegerea lor şi probabil va trebui să ne gândim bine cum putem să le oferim un viitor în România, ca să nu mai fie obligaţi să plece la munci agricole în alte ţări. Însă se pare că, la început, au existat probleme organizatorice. Pe parcurs, ele au fost remediate, dar este clar că la început au fost greşeli şi cei care au greşit vor trebuit să plătească. Au fost greşeli de organizare,     a subliniat președintele României.

  • Cresc pensiile

    Cresc pensiile

    De la 1 septembrie, în România, valoarea punctului de pensie s-a majorat cu 15 procente. Cinci milioane de pensionari din sistemul public beneficiază de această mărire. Noua lege prevede o creștere a punctului de pensie care va intra în vigoare treptat, începând de pe 1 septembrie 2019 și până în 2022, precum şi recalcularea a milioane de pensii aflate în plată. Noul act normativ mai stipuleaza includerea doctoratului și masteratului în vechimea în muncă şi posibilitatea cumpărării a maximum cinci ani de vechime. Pensia minimă va putea fi plătită doar celor cu minimum 15 ani de vechime de cotizare la sistemul public de pensii.



    Odată cu intrarea în vigoare a legii, pensia minimă garantată sau indemnizaţia socială pentru pensionari se majorează cu 64 de lei, de la 640 la 704. Pensia medie în România era, la sfârşitul lunii iulie, de 1.189 de lei. La un curs de schimb de circa 4,7 lei pentru un euro, pensionarii români rămân, cu toate aceste majorări, printre cei mai pauperi vârstnici din Uniunea Europeană, subliniază comentatorii, care mai notează că, în ultimii ani, creşterea continuă a preţurilor a erodat, oricum, puterea de cumpărare. Chiar şi aşa, vineri, Fondul Monetar Internaţional a recomandat autorităţilor române să reevalueze noua Lege a pensiilor, să demareze un proces de consolidare fiscală durabilă şi să îmbunătăţească guvernanţa la companiile de stat. Experţii Fondului susţin că noua lege ar putea pune în pericol sustenabilitatea fiscală. Potrivit evaluarii FMI, creşterea economiei româneşti ar urma să rămână la nivelul de 4% în 2019 şi să încetinească la 3% pe termen mediu. Conform estimărilor, deficitul bugetar al României va ajunge la 3,7% din Produsul Intern Brut în 2019.



    Candidată PSD la alegerile prezidenţiale din noiembrie, premierul Viorica Dăncilă a dat asigurări că există fonduri pentru toate măsurile adoptate de guvern. Ea spune că majorarea punctului de pensie reprezintă un act de dreptate şi niciodată un guvern social-democrat nu va pune în balanţă veniturile pensionarilor cu indicatorii macroeconomici. Analiştii găsesc normal demersul PSD, fiindcă, într-o proporţie copleşitoare, pensionarii sunt votanţi disciplinaţi ai stângii. Vicepreşedintele PNL, senatorul Florin Cîţu, al cărui partid îl susţine pentru un nou mandat pe preşedintele în exerciţiu, Klaus Iohannis, critică, în schimb, fără menajamente declaraţiile premierului. Nu este adevărat că veniturile pensionarilor nu sunt în raport cu deficitul macroeconomic – scrie economistul liberal pe pagina sa de Facebook. El afirmă că rectificarea bugetară semnată recent de ministrul Finanţelor arată că toate aceste manevre au ca efect un deficit estimat de 2,9 miliarde de lei doar la bugetul de pensii şi crede că deficitul real va fi cel puţin dublu faţă de cel estimat.