În România, salariul minim va fi mai mare de la 1 ianuarie
2020. Mai precis, va creşte cu 150 lei brut (circa 30 de euro), respectiv cu 83
lei net. În plus, va dispărea salariul minim diferenţiat pentru studii
superioare şi medii. Aceasta este propunerea guvernului liberal condus de Ludovic
Orban făcută partenerilor sociali, în Consiliul Naţional Tripartit.
Sindicatele
vor o majorare mai substanţială şi au avansat formule de calcul diferite de cea
a guvernului. Premierul a explicat, la rândul său, că doreşte o modalitate de
calcul a salariului minim care să se bazeze pe realitatea economică şi care să
nu creeze tulburări majore. Guvernul propune o creştere cu 7,2% a salariului
minim pe economie, adică o valoare de 2.230 lei, în timp ce Confederația Cartel
Alfa susține că salariul minim ar trebui să crească la 2260 de lei, așa cum s-a
discutat în luna septembrie cu vechiul guvern social-democrat.
Liderul Cartelului,
Bogdan Hossu a explicat că inflația și productivitatea muncii ar trebui să fie
calculate pe tot anul acesta.
Bogdan Hossu: Primul lucru, inflaţia este calculată pentru
luna octombrie şi nu înţelegem că discutăm de inflaţia anuală de care trebuie
să fie ţinut cont; al doilea element, productivitate – se calculează
productivitatea pe persoană ocupată în formula respectivă şi, din punctul
nostru de vedere, ar trebui să fie discutată productivitatea orară a muncii
salariale, pentru că discutăm, în general, de salariaţi.
Blocul Național Sindical a venit cu o propunere și mai
consistentă: 2284 de lei. Liderul BNS, Dumitru Costin, a mai atras atenția
asupra unei probleme foarte importante. El a afirmat că ar
trebui făcute modificări și în legea salarizării bugetarilor, astfel încât
cheltuielile să nu explodeze, iar cei din mediul
privat să rămână afectați pentru că indemnizațiile demnitarilor și salariile
din sistemul public sunt calculate după un coeficient care se înmulțește cu
salariul minim. Astfel, dacă un angajat cu salariul minim ar primi în plus 83
de lei, un primar de oras ar putea primi de 10 ori mai mult. Premierul a spus că
va analiza propunerile sindicatelor de a se lua în calcul prognozele, dar a
atras atenţia că acestea se pot modifica uşor.
Ludovic Orban: Am
reţinut dorinţa unora de a ne baza pe prognoze, pe anul care urmează. Vă dau
numai un exemplu: bugetul pe 2019 a fost construit pe o prognoza de creştere
economică de 5,5% şi în realitate creşterea economică pe 2019 probabil va fi în jur de 4%.
Premierul a mai spus că patronatele susţin valoarea
viitorului salariu minim propusă de executiv. Modificarea salariului minim
trebuie să aibă la bază nişte elemente care ţin de profitabilitatea firmelor,
care nu trebuie afectată prin creşterea salariului minim, a mai explicat
Ludovic Orban.