Radio România Internațional

Tag: majorări

  • Bani mai mulţi pentru aleşii locali

    Bani mai mulţi pentru aleşii locali

    Cresc salariile aleșilor locali din România. Camera Deputaţilor a adoptat, marți, în calitate de for decizional, proiectul legislativ care prevede majorarea salariilor pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii judeţene. Ceilalţi demnitari au fost excluşi din categoriile vizate de această măsură, adoptată iniţial de Senat, ca primă cameră parlamentară sesizată.

    Decizia a provocat discuții aprinse între taberele puterii și opoziției. La dezbateri, PNL, PSD şi UDMR (la guvernare), dar și reprezentanții minorităților au susţinut că aleşii locali trebuie să beneficieze de salarii mai mari pentru a nu fi discriminaţi. Deputatul liberal Florin Roman a spus că trebuie dreptateˮ pentru primari. El a declarat că, prin amendamentele introduse, se repară o discriminare care spune că toţi bugetarii, din 2018 până în 2022, trebuie să ajungă la un nivel egalˮ. Tot din tabăra puterii, deputatul social-democrat Alfred Simonis a argumentat că aleşii locali trebuie să beneficieze de salarii mărite, pentru ca administraţiile publice locale să fie performante.


    Majorarea salariilor aleşilor locali reprezintă un disconfort de imagine, însă este necesară în anumite cazuri, a afirmat, la rândul său, primarul municipiului Iaşi, liberalul Mihai Chirica, care a adăugat, însă, că trebuie să existe şi fondurile necesare la bugete pentru a fi aplicată.

    Cunosc situaţia primarilor din judeţ şi nu numai din judeţ, unii dintre ei chiar sunt în situaţii critice, poate nu cei mai săraci, dar nici în situaţia de a-şi dedica, cu toată inima, energia pe care au în slujba comunităţii, având în vedere şi rezultatele financiare ale muncii lorˮ, a spus Mihai Chrica. Acesta a precizat că salariile primarilor şi ale celorlalţi aleşi locali se plătesc tot din bugetele locale, iar această lege îşi va găsi rezolvare, doar dacă vor exista şi bugetele pentru alimentarea surselor de finanţare, ca pentru orice altă prevedere privind creşteri de cheltuieliˮ.


    Din opoziţie, USR a criticat decizia majorării salariilor aleșilor locali și a anunţat că va contesta legea la Curtea Constituţională. Parlamentarii formațiunii au atras atenţia că aceste creşteri vor fi suportate de mediul privat, către care, în opinia lor, ar trebui să se îndrepte, în această perioadă, măsurile de sprijin ale autorităţilor. Primarul Bacăului, reprezentantul USR, Lucian Stanciu Viziteu, este de părere că, în contextul actual, ar fi fost nevoie de alte decizii pentru sprijinirea administraţiei locale. Cred că cel mai important pentru aleşii locali sunt accesul la fonduri pentru investiţii şi nu propriile salarii, care au avut o creştere an de an, conform Codului Administrativ şi Legii salarizării unitareˮ, a spus Lucian Stanciu Viziteu.


    Tot din opoziţie, preşedintele AUR, George Simion, a criticat votul de marți din Camera Deputaților. El a afirmat că legea adoptată favorizează bugetarii de lux, avertizând că vor fi create falii în societate.



  • Îngrijorare privind încasările la buget

    Îngrijorare privind încasările la buget

    Ministerul de Finanţe de la București analizează o
    posibilă modificare a Codului Fiscal, după ce partenerii de guvernare PSD şi
    PNL au căzut de acord că pentru îmbunătăţirea colectării sumelor la bugetul de
    stat este necesară o reconfigurare a cadrului fiscal. Social-democrații susțin,
    însă, revenirea la impozitarea progresivă, iar liberalii apără cota unică, la
    care spun că nu sunt dispuşi să renunţe. Cert este că din ambele partide vin
    asigurări că nu vor fi taxe şi impozite noi pentru români. Premierul Nicolae
    Ciucă, liderul PNL, spune că liberalii continuă să susţină cota unică de
    impozitare, aşa cum şi-au asumat prin programul de guvernare. Nicolae Ciucă: Anul acesta nu va fi modificat sistemul de impozitare. Vom căuta
    să asigurăm o optimizare a mediului fiscal. Nu cred că în momentul de faţă
    trebuie să vorbim de taxe noi, în condiţiile în care vedem cu toţii care este
    contextul în care ne desfăşurăm activitatea    .

    Şi liderul PSD, Marcel
    Ciolacu, dă asigurări că nu vor creşte taxele şi impozitele românilor, însă
    lansează ideea revenirii la impozitarea progresivă, aşa cum există în țări din
    vestul Europei. Marcel Ciolacu: Nu se introduce nicio taxă nouă.
    Este vorba de o optimizare fiscală, în zece zile, două săptămâni maximum. Ministrul
    finanţelor va veni cu propunerile şi cu analizele, mai ales de la auditori
    financiari internaţionali. Vom vedea ce hotărâre vom lua în coaliţie pentru
    perioada după 1 ianuarie    .

    Din opoziţie, preşedintele interimar al USR,
    Cătălin Drulă, susţine că, în loc să scadă cheltuielile statului, PSD şi PNL
    vor să crească taxele şi să introducă un impozit progresiv, în opinia
    partidului, o povară suplimentară pentru cei care fac performanţă. Analiștii,
    la rândul lor, spun că pentru menţinerea veniturilor bugetare ar fi nevoie de o
    mai bună colectare a impozitelor actuale, iar creşterea lor şi a altor taxe ar
    trebui să fie ultima opţiune de pe listă. Profesorul universitar Ionuţ Dumitru,
    fost preşedinte al Consiliului Fiscal, a explicat pentru Radio România: În
    momentul de faţă nu e nevoie de creşteri de taxe, mai ales într-un context în
    care economia încetineşte. Ar fi o măsură prociclică să creşti taxele când
    economia încetineşte. Noi credem că secvenţialitatea corectă, justă ar fi
    aceasta – atacăm problema evaziunii fiscale şi închidem portiţele de optimizare
    fiscală. Creşterea taxelor şi impozitelor este ultima pe lista. Nu are sens să
    discutăm de creşteri de taxe când noi nu suntem în stare să le colectăm nişte
    pe cele pe care le avem astăzi    .

    În acest context, și ANAF şi-a
    intensificat în ultimele zile acţiunile
    în sectoarele economice cu risc fiscal ridicat, ţinta declarată fiind marea
    evaziune. Mai trebuie menționat că, în ciuda măsurilor luate de diferitele
    partide care s-au aflat de-a lungul anilor la guvernare în România, veniturile
    statului din taxe şi impozite sunt de doar 27% din PIB, în timp ce media
    europeană este de 40%. De altfel, în ultimii 32 de ani, indicatorul nu a
    depășit 31 de procente.


  • Inflaţie record în România

    Inflaţie record în România

    Inflaţia este
    indicatorul pe care finanţiştii îl urmăresc atent în această perioadă de incertitudine
    economică, marcată de creşteri record ale preţurilor la energie, carburanţi şi,
    implicit, la majoritatea celorlalte produse. Institutul Naţional de Statistică a
    anunţat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 10,15% în luna martie, de la circa
    8,5 procente cât era luna trecută. Responsabile de trecerea la inflaţia cu două
    cifre, pentru prima dată după 2004, sunt mărfurile nealimentare, care s-au
    scumpit cu aproape 11 procente, cele alimentare, în creştere cu peste 11%, şi
    serviciile. Inflaţia are un nou lider după ce mărfurile alimentare au preluat
    conducerea plutonului, remarca Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca
    Naţională. Pâinea, cartofii, citricele şi uleiul au făcut salturi spectaculoase
    şi dătătoare de frisoane, mai ales pentru persoanele cu venituri reduse. Adrian
    Vasilescu consideră că BNR a făcut o mutare bună când a ridicat cu 0,50%
    dobânda de referinţă. El aminteşte concluzia la care au ajuns toate băncile
    centrale şi toate sistemele de analiză din lume, anume că această inflaţie
    globală, care este determinată de criza energetică, nu poate fi lovită în
    niciun fel cu măsuri de politică monetară, ci doar cu măsuri structurale.

    Deşi
    preţurile la produsele nealimentare s-au cuminţit, în special la curent
    electric, combustibilii în continuare lovesc şi produc inflaţie, iar gazele îşi
    menţin creşterea imensă de aproape 47%, a constatat consultantul Băncii
    Centrale. Cert este că rata anuală a inflaţiei, fiind acum cu două cifre, a
    luat-o înaintea prognozei, pentru că aceasta anunţa o creştere cu două cifre,
    până la 11%, în luna aprilie, iar vinovată este criza energetică, spune
    Vasilescu. Riscul de creştere în continuare este alimentat copios de războiul
    din Ucraina, care ameninţă preţurile la energie peste tot şi complică
    previziunile. Pe de altă parte, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat
    că pachetul de măsuri sociale şi economice ‘Sprijin pentru România’, anunţat
    recent, se adresează preponderent economiei, menţinerii locurilor de muncă, tocmai
    pentru a nu crea un adjuvant la inflaţie, ci un inhibitor la inflaţie. El a
    răspuns astfel temerilor că unele măsuri sociale cuprinse în pachet vor
    alimenta inflaţia. Câciu a adăugat că acest model economic pentru care a optat Executivul
    este o cale de a încetini creşterea inflaţiei, aşa cum a fost şi ordonanţa
    privind plafonarea preţurilor la energie.

    BNR prognozează o inflaţie de 11,2%
    la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din
    acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului
    trimestrial asupra inflaţiei. Traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei
    este influenţată substanţial de evoluţia viitoare a preţurilor produselor
    energetice, grevată de incertitudini majore, atrage atenţia Banca Naţională.


  • Găilipseari mutrinda păzarea ali energhie

    Găilipseari mutrinda păzarea ali energhie



    Aţeali ditu soni evoluții di pi păzarea ali energhie aducu găilipseri tru arada-a consumatorloru și maxus anamisa di aţelli vulnerabili. Datili publicati aoa şi dauă stămăñi di Institutlu Naţionalu di Statistică ditu România spuni că energhia electrică și nafta să scunchiră nai ma pţănu tu anlu ditu soni. Aşi, tru kirolu alunaru 2020 — alunaru 2021, păhadzlli la energhie electrică alinară cu 24,65%, iara la naftă cu 20,55%. Tru iarna cari yini, româñilli potu s’păltească nai cama mărli facturi la naftă ditu istorie, consecință a criştearillei cabaia mari a păhadzloru la bursă. Păhălu a naftăllei va s’agiungă pi un maximu istoricu, aţea ţi va s’ducă la criştearea a numirlui consumatorlor vulnearabili şi va u zñiipsească tută industria, spuni ună isapi a Asociaţiillei Energia Inteligentă. Simfunu cu datili, păhălu va s’hibă di 450 di dolari ñillia di metri cubi tră tuţ consumatorlli ditu văsilie.



    Prezidentulu ali Asociaţie, Dumitru Chisăliţă “Nivelul di ftuhie energhetică ică raportul anamisa di păhă şi tiñia di cafi mesu va nă ducă iuva la nivelu a añilor 2010. Cara va s’făţemu ună analiză ti atea ţi s’feaţi, tru 107 añi di dzăli la consumatorlu final tru dolari echivalentu easti nai cama mari factură cari există di cându s’ufilisescu şi s’vindi nafta, tru România, ditu 1914. Piriclliurli ţi li vedu mini tru aestă oară, dimi că s’ncllidu societăţ comerciali, că tru oara anda s’ncllidu societăţli comerciale, iesu tu migdani şomerllii, şomerlli lipseaşti s’hibă păltiţ, TVA, impozitu pi amintaticu, impozitu pi sănătati, impozitu pi lucru – nu mata s’toarnă tru bugetlu di stat, dimecu el va s’hibă aguditu di aestă problemăˮ.



    Ncllidearea a unei industrie dişcllidi porţăli cătră importuri, feaţi timbihi Dumitru Chisăliţă. Importurli nsimneadză deficitu di balanţă comercială, atea ţi nsimneadză multi problemi di turlie macroeconomică cari va s’iasă tu videală tru aestă zonă, adăvgă prezidentulu ali Asociaţiei Energia Inteligentă.



    Tru aţea ţi ălli mutreaşti consumatorlli, ministurlu ali Energie, Virgil Popescu, spusi, tora ma ninti, că Nomlu a consumatorlui vulnerabil poati s’intră tu practico tru aestă iarnă. Actul normativ va’lli agiută cu păradz ti ngăldzari pi atelli ţi au amintatiţi ñiţ. Tu ligătură cu aestu subiectu zburără premierlu, ministurlu ali Energie, reprezentanţălli a Consiliului Concurenţăllei și ali Autoritati Națională di Reglementari tru dumenea ali Energhie, tru contextul a scuncherloru tu kirolu ditu soni la energhia electrică şi naftă. Virgil Popescu ălli căndăsi pi atelli cari nu simnară, nica, un contractu cu furnizorlu, s’aleagă nai cama bună ofertă di pe păzarea concurențială libiră, tră să s’hărsească di păhadz ma buñi. Tu arada a lui, premierlu Florin Cîţu deadi asiguripseri că Nomlu a Consumatorlui vulnerabil va s’hibă aprobatu cât cama ntrăoară tru Parlamentu. El spuni că va s’aibă ună compensari tru aestă iarnă la păhălu a facturlor, emu tră persoanili vulnearabili, emu tră alanţă consumatori.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Îngrijorări privind piaţa energiei

    Îngrijorări privind piaţa energiei

    Ultimele evoluții de pe piața energiei provoacă îngrijorări în rândul consumatorilor și mai ales printre cei vulnerabili. Datele publicate în urmă cu două săptămâni de Institutul Naţional de Statistică din România arată că energia electrică și gazele naturale s-au scumpit cel mai mult în ultimul an. Astfel, în intervalul iulie 2020 – iulie 2021, preţurile la energie electrică au urcat cu 24,65%, iar la gaze naturale cu 20,55%. În iarna care vine, românii ar putea plăti cele mai mari facturi la gaze naturale din istorie, consecință a creşterii semnificative a preţurilor la bursă. Preţul gazelor va atinge un maxim istoric, ceea ce va determina creşterea numărului consumatorilor vulnerabili şi va afecta întreaga industrie, indică o analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă. Conform datelor, prețul mediu va fi de 450 de dolari mia de metri cubi pentru toţi consumatorii din țară.

    Preşedintele Asociaţiei, Dumitru Chisăliţă Nivelul de sărăcie energetică sau raportul între preţ şi salariu ne va duce undeva la nivelul anilor 2010. Dacă facem o analiză pe ce s-a întâmplat, în 107 ani de zile la consumatorul final în dolari echivalent este cea mai mare factură care există de când se folosesc şi se vând gaze naturale, în România, din 1914. Pericolele pe care le văd eu în momentul de faţă, adică faptul că se închid societăţi comerciale, faptul că în momentul în care se închid societăţile comerciale, apar şomerii, şomeri trebuie plătiţi, TVA, impozit pe venit, impozit pe sănătate, impozit pe muncă – nu se mai întoarce în bugetul de stat, deci el va fi viciat de această problemăˮ.


    Închiderea unei industrii deschide porţile către importuri, a atras atenția Dumitru Chisăliţă. Importurile înseamnă deficit de balanţă comercială, ceea ce înseamnă foarte multe probleme de natură macroeconomică care vor apărea în această zonă, a adăugat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.


    În ceea ce-i privește pe consumatori, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a afirmat, recent, că Legea consumatorului vulnerabil ar putea intra în vigoare în această iarnă. Actul normativ îi va ajuta cu bani pentru încălzire pe cei care au venituri mici. Pe maginea acestui subiect au discutat premierul, ministrul Energiei, reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei și ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, în contextul scumpirilor din ultima vreme la energia electrică şi gaze. Virgil Popescu i-a îndemnat pe cei care nu au semnat, încă, un contract cu furnizorul, să aleagă cea mai bună ofertă de pe piața concurențială liberă, pentru a beneficia de prețuri mai bune. La rândul său, premierul Florin Cîţu a dat asigurări că Legea Consumatorului vulnerabil va fi aprobată cât mai rapid în Parlament. El susţine că va exista o compensare în această iarnă la preţul facturilor, atât pentru persoanele vulnerabile, cât şi pentru ceilalţi consumatori.


  • Măsuri sociale adoptate de Guvern

    Măsuri sociale adoptate de Guvern

    Aprilie
    vine cu veşti bune pentru copiii din România, care din această lună beneficiază
    de alocaţii mărite. Parlamentul de la Bucureşti a votat la începutul lui
    februarie creşterea alocaţiilor de la 84 la 150 de lei pentru copiii cu vărste cuprinse între 2 şi 18 ani, precum şi pentru
    tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile învăţământului
    liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea
    acestor cursuri. Alocaţiile cresc, de asemenea, de la 200 la
    300 de lei pentru cei mai mici de 2 ani, acelaşi cuantum
    fiind acordat, până la 3 ani, copiilor cu dizabilităţi. Decizia este urmarea
    unui amendament la legea bugetului pe 2019 depus de principalul partid al
    opoziţiei, PNL.

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, explică Intră în vigoare ordonanţa pe care
    guvernul a dat-o pentru a putea să fie pusă în practică majorarea de alocaţii,
    însă drepturile aferente lunii aprilie se vor achita în luna mai. Noile
    cuantumuri de alocaţii pentru copii vor fi de 150 şi 300 de lei. 3,6 milioane
    de copii vor beneficia de aceste majorări ale alocaţiilor.     Ministrul a
    anunţat şi că toate pensiile vor fi plătite în perioada 1-15 aprilie, înainte
    de sărbătorile pascale. Marius Budăi a mai precizat, într-un interviu pentru
    Radio România, că procesul de recalculare a pensiilor este în grafic, astfel
    încât peste 30 de mii de decizii de recalculare au fost deja expediate. Este
    vorba despre persoane care au lucrat în grupele I şi a II-a de muncă şi care vor
    beneficia de un punctaj majorat. Adică de foşti angajaţi din aviaţie,
    siderurgie, mineri, foraj, ţiţei şi gaze, transport maritim.

    Marius
    Budăi: Activitatea continuă şi
    până la 30 septembrie, aşa cum prevede legea, toţi cei 100.000 de pensionari
    vor primi acasă deciziile şi vor primi diferenţele de bani şi bineînţeles vor
    continua, de luna următoare, să primească noul cuantum majorat al pensiei. Şi,
    bineînţeles, de la 1 septembrie valoarea punctului de pensie se va majora
    pentru toţi cei 5 milioane de pensionari la această dată, de la 1100 de lei la
    1265, o majorare de 15 procente.

    Nu toţi văd chiar în roz toată situaţia. Fostul
    premier social-democart Victor Ponta, lider al Pro România, partid relativ nou înfiinţat,
    atrage atenţia că împrumutul de 3 miliarde de euro atras recent de guvern are
    cel mai mare cost din istoria ţării şi este destinat cheltuielilor curente şi
    nu investiţiilor majore. Victor Ponta: O să plătim o dobândă de 2,2 miliarde pe parcursul creditului. După
    cum ştiţi, cele 3 miliarde sunt pentru cheltuieli curente. Adică pensii,
    salarii, se duc, nu rămâne nimic în urma lor!     Rămâne doar o datorie de 5,2
    miliarde pe care trebuie să o plătim cu toţii, potrivit lui Ponta.

  • Reacţii la intenţia de modificare a Codului Fiscal

    Reacţii la intenţia de modificare a Codului Fiscal

    Anunţul de marţi al ministrului de Finanţe a
    avut efect de cutremur: Guvernul – a spus el – vrea să facă, pentru anul
    2019, schimbări majore în Codul Fiscal, care să fie adoptate prin ordonanţă de
    urgenţă până la finele lui 2018. Printre noile prevederi se numără plafonarea
    preţului la gaze naturale pentru o perioadă de trei ani, posibilitatea ca
    românii să se retragă înainte de termen din Pilonul II de pensii, administrat
    privat, introducerea unui impozit de 3% din cifra de afaceri sau taxarea
    instituţiilor financiar-bancare în funcţie de evoluţia Robor, indicatorul de
    referinţă folosit în acordarea de credite, care, cel puţin în ultimul an, a
    fluctuat în detrimentul atât al
    companiilor, cât şi al persoanelor fizice.

    Ministrul Eugen Teodorovici: Ambii parteneri trebuie să câştige, şi cel care finanţează – banca, şi
    cel care primeşte finanţarea. Pe de o parte, persoana juridică, adică firmele
    din România, care din păcate plătesc costuri mult mai mari faţă de alte
    companii din alte state, invocându-se riscul de ţară. Pe de altă
    parte, persoana fizică.     Reacţiile la anunţul lui Eugen Teodorovici
    nu au contenit. Într-o tabără sunt cei care susţin modificările preconizate. În plan politic
    este vorba de partenerul-junior al PSD la guvernare, ALDE, prin preşedintele
    său, Călin Popescu-Tăriceanu, care a remarcat că băncile prezente în România
    trebuie să investească banii pe care îi primesc de la populaţie în economia
    ţării-gazdă, lucru pe care
    nu-l fac. În schimb – mai spune Călin Popescu-Tăriceanu – instituţiile financiar-bancare
    preferă să plaseze depozitele pe care le au în titluri de stat, care sunt
    remunerate tot de la buget, deci practic, din taxele fiecărui contribuabil.

    În cealaltă tabără, a opozanţilor, pot fi contabilizaţi preşedintele ţării
    Klaus Iohannis, partidele parlamentare de dreapta şi mediul de afaceri, care cred
    că noile taxe anunţate de Guvern vor provoca haos în economie. În timp ce
    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei ANRE spune că măsurile
    din proiectul de ordonanţă de urgenţă nu vor duce la creşterea preţurilor la
    energie şi gaze pentru consumatorii casnici în perioada următoare, Klaus
    Iohannis susţine contrariul: Se prevede acolo supraimpozitarea
    companiilor din domeniul energetic. Singurul rezultat pe care putem să-l ghicim
    acum este că vom plăti cu toţii mai mult pentru curent şi gaz. Am primit
    asigurări de la responsabili din domeniul telecomunicaţiilor că aceasta
    chestiune îi va afecta şi pe ei şi, cu siguranţă, vom plăti mai mult pentru
    telefonie, pentru internet. Ăsta este doar începutul, pentru că toate
    companiile folosesc şi energie, şi carburant, şi telecomunicaţii, deci, pe
    scurt, ne aşteptăm ca toate să se scumpească.

    De la bănci şi marile
    companii din energie şi comunicaţii, asociaţii ale investitorilor români şi
    străini, până la analişti economici, cu toţii avertizează că viitoarele taxe
    vor lovi în firme şi până la urmă, vor fi suportate de cetăţeni. Iar primul
    semnal a fost la Bursa de Valori Bucureşti, unde, miercuri, principalul indice
    a avut cea mai mare cădere de la criza economică din 2008.

  • Evoluţii economice româneşti

    Evoluţii economice româneşti

    Fondul Monetar
    Internaţional prognozează pentru 2017 o creştere a economiei româneşti de 4,2%
    şi încurajează autorităţile de la Bucureşti să menţină ritmul
    luptei anti-corupţie. În raportul adoptat joi, FMI salută progresele realizate
    de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară
    globală, însă recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea
    consumului către sprijinirea investiţiilor. În privinţa riscurilor, FMI
    subliniază că proiectul legii salarizării unice, majorarea pensiilor şi noile
    reduceri de taxe ar putea afecta negativ deficitul bugetar, care ar putea
    ajunge în acest an la 3,7% din PIB, pentru ca în 2018 el să se deterioreze până
    la 3,9 procente.

    Pentru a evita ca majorarea deficitelor să pună în pericol
    stabilitatea fiscală, FMI recomandă consolidare pe termen mediu, sprijinită de
    reforme care să crească eficienţa sectorului public. Totodată, percepţia de
    relaxare a prudenţei fiscale ar putea afecta negativ încrederea pieţelor, iar
    acest risc, cumulat cu creşterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul
    şi investiţiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile şi ar pune presiune
    asupra cursului de schimb. Pe de altă parte, la prezentarea raportului asupra
    stabilităţii financiare 2017, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur
    Isărescu, a apreciat că o creştere economică rapidă, aşa cum se înregistrează
    în ultima perioadă în România, chiar într-un context macroeconomic stabil,
    implică şi riscuri în creştere. Guvernatorul a explicat că datoria Băncii
    Centrale este să urmărească aceste riscuri şi să le comunice, pentru a diminua
    eventualele efecte negative, nu să sperie populaţia. Mugur Isărescu: Faptul că riscurile sunt reduse nu trebuie să ducă la concluzia
    Banca Naţională a greşit că a transmis un risc, ca şi cum asta ar
    fi trebuit să se întâmple, să se prăbuşească o bancă, să se dovedească că noi
    am avut dreptate. Nu acesta este scopul nostru şi nici să speriem populaţia.
    Este o practică europeană, pentru că într-o lume sofisticată, cu instituţii
    financiare sofisticate, cum este lumea în care am intrat, riscurile sunt
    inerente    .

    La rândul său,
    viceguvernatorul Liviu Voinea consideră
    că, de la precedentul raport, stabilitatea financiară a rămas robustă în
    România, iar riscurile au scăzut ca intensitate şi număr, dar s-au
    diversificat. Liviu Voinea: track Apreciem că există un risc sistemic ridicat
    de natură preponderent externă, dar cu o dinamică mai puţin accentuată decât în
    urmă cu câteva luni, şi anume riscul deteriorării rapide a încrederii
    investitorilor în economiile emergente. De asemenea, identificăm trei riscuri
    moderate de natură internă, şi anume tensionarea echilibrelor macroeconomice,
    riscul de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare a
    sectorului companiilor nefinanciare şi cadrul legislativ în domeniul
    financiar-bancar. Liviu Voinea a
    adăugat că un risc nou apărut, deocamdată redus, este riscul unei accelerări a
    preţurilor imobiliare.

  • Creşterile salariale şi perioada electorală

    Creşterile salariale şi perioada electorală

    Dacă România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de ce sunteţi împotriva creşterii salariilor? Cu această întrebare au atacat o parte din politicienii de la centru Guvernul de la Bucureşti, care se opune unora din deciziile – criticabile – pe care Parlamentul le-a luat, în ultima vreme, în perspectiva legislativelor din 11 decembrie. Mai precis, a devenit o practică ca, în prag de alegeri, oamenii politici să recurgă la ceea ce comentatorii numesc ‘pomeni electorale’.



    Dacă în primii ani după Revoluţia anti-comunistă, ele constau în ulei, faină, găleţi sau şorţuri de bucătărie, treptat, locul lor a fost luat de iniţiative legislative menite să aducă voturi. În prima parte a acestei săptămâni, Comisiile reunite de Buget şi Muncă din Camera Deputaţilor au aprobat mărirea salariilor din Educaţie cu 15% de la 1 ianuarie 2017 şi tot cu 15%, dar de la 1 decembrie anul acesta, ale celor din Sănătate. S-a mai stabilit ca sporurile personalului administrativ din Sănătate să fie calculate în funcţie de salariile din 2016 şi nu din 2009, ca acum. Şi salariile angajaţilor de la casele de asigurări de sănătate au fost majorate cu 25%.



    În contextul în care plenul Camerei se va pronunţa luni asupra acestor propuneri, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a avertizat că majorările salariale ar putea afecta economia ţării. El spune că printr-o ordonanţă guvernamentală s-au prevăzut, deja, majorări salariale în medie de 15% pentru angajaţii din Sănătate şi Educaţie, la care s-ar adăuga alţi 15%. Or, din punctul său de vedere, creşterile salariale ar trebui să se facă etapizat până în 2021.



    Dragoş Pîslaru: “În orice ţară normală, suma de masă salarială pentru personal nu trebuie să depăşească un anumit procent din buget, pentru că în momentul în care investeşti în salarii şi nu investeşti în infrastructură, când ignori practic orice avertisment, trebuie să-ţi asumi suspiciunea, şi de data asta, cred eu, întemeiată, că este vorba de pomană electorală. Noi am pus, încă din vară, un plan pe masă: creşterea întregii mase salariale din sectorul public, până în 2021, cu 30% în medie.”



    Dacă va trece în forma dorită de Parlament, Guvernul va ataca la Curtea Constituţională legea salarizării, după cum a anunţat şi vice prim-ministrul Costin Borc, ministru al Economiei. Potrivit Executivului, impactul bugetar al legilor cu iz electoral votate în ultimele luni se ridică la 9 miliarde de lei (2 miliarde de euro), ceea ce înseamnă că se va ajunge fie la creşterea deficitului, fie la o reducere a fondurilor alocate investiţiilor. În plus, dezechilibrele între diverse categorii de bugetari ar urma să crească.



    Din punct de vedere economic, România este într-o situaţie bună. Ce sens are să o distrugi doar pentru a lua, pe ultima sută de metri, câteva voturi în plus? Majorarea, din nou, a salariilor medicilor şi profesorilor riscă să întoarcă România în anul electoral 2008, când Parlamentul le-a dat românilor “cu o mână”, pentru ca apoi, pe fondul crizei economice, acestora să li se ia “cu două”.

  • Măsuri pentru sistemul medical

    Măsuri pentru sistemul medical

    Guvernul de la Bucureşti a anunţat că va aloca, în 2016, aproximativ 100 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 22 de milioane de euro) pentru creşterea plăţii gărzilor suplimentare efectuate de medici, prin raportarea la salariul de baza majorat de la 1 august.

    Ministrul sănătăţii, Vlad Voiculescu, a precizat că această decizie este unul dintre cei mai importanţi paşi făcuţi în ultimii ani în beneficiul medicilor, care, din cauza salariilor mici şi a subfinanţării din sector, aleg în număr mare să profeseze peste hotare.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii,majorarea va intra în vigoare la 1 octombrie, iar fondurile vor fi alocate din administrarea mai eficientă a resurselor existente în sistemul sanitar. Gărzile suplimentare vor fi efectuate în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial. Pentru medici, avantajul este că aceste gărzi vor fi considerate atât vechime în muncă, cât şi vechime în specialitate. Contractul de muncă pentru gărzi va da dreptul la concediu de odihnă plătit proporţional cu timpul lucrat pentru medicii care efectuează numai gărzi sau pentru cei care fac gărzi în alt spital decât cel la care sunt angajaţi.

    Ministerul a mai anunţat că aşa numită ”garda obligatorie” va beneficia de un spor de 25% pe timpul de noapte lucrat, ceea ce până acum nu se făcea. De asemenea, medicii care au obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale începând cu 2010 vor primi sporul legal de 15% care, până la 1 august, nu mai fusese acordat. Timpii de lucru şi de odihnă vor fi regândiţi în termeni de flexibilizare, de grijă faţă de efortul depus de medici şi de siguranţă a pacienţilor. Totodată, ministerul evaluează modalităţi de remunerare a medicilor rezidenţi din anii I şi II pentru gărzile pe care le fac.

    Noile decizii vin la câteva zile după ce, de 1 august, au fost majorate salariile pentru angajaţii din sistemul sanitar. Majorările sunt cuprinse între 300 (circa 70 euro) şi 900 de lei (circa 200 euro) şi de ele vor beneficia 163 de mii de persoane.


    Tot de la 1 august, guvernul a introdus un sistem de premiere în sănătate, prin care debutanţii vor primi un bonus de două procente. Cuantumul salariilor diferă, la fel că şi în educaţie, în funcţie de specializare, grad şi vechime şi este completat de diferite sporuri.

    Salariul de încadrare al unui medic din unităţi clinice va fi între 2.400 de lei (525 euro) şi 3.000 de lei (650 euro), în funcţie de vechime, iar a unui asistent medical între 1.900 (430 euro) şi 2.400 de lei (540 euro). Salariul unui medic primar din serviciul de ambulanţă sau primiri urgenţe va ajunge până la 5.400 de lei (circa 1.200 euro).

    Pe de altă parte, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, consideră că nu este normal că în România să nu se fi construit în ultimii 25 de ani cel puţin patru spitale noi, care să înlocuiască infastructura veche. România trebuie să aibă un plan clar de lungă durată de refacere a infrastructurii spitalelor.

  • Măsuri sociale în România

    Măsuri sociale în România

    Peste 650 de mii de bugetari din România au, de la 1 august, salarii mai mari cu 10%, în baza ordonanţei aprobate de Guvern la începutul lunii iunie. Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, declara, atunci, că Ordonanţa elimină inechităţile din sistemul salarizării bugetarilor, prevederile acesteia aplicându-se în două etape, astfel încât o parte intră în vigoare la 1 august 2016, iar întreaga grilă de salarizare va fi aplicată din decembrie 2017.



    De la 1 august, în sistemul sanitar, creşterile sunt cuprinse între 300 şi 900 de lei. De creşterile din sistemul sanitar vor beneficia 163 de mii de persoane. Şi în educaţie s-a stabilit o grilă de salarizare în vederea eliminării inechităţilor existente. Astfel, pentru un profesor cu studii superioare de lungă durată, cu o vechime între unu şi şase ani, salariul de bază va fi ajunge până la 2.300 de lei, iar pentru un profesor debutant, până la 2.100 lei. Pentru un profesor universitar cu vechime în învăţământ între şase şi zece ani salariul de bază va fi între 3.000 de lei şi 3.500 de lei şi va creşte gradual, ajugând în cazul persoanelor cu peste 40 de ani vechime la 7.000 de lei.



    Potrivit Ministerului Muncii, şi în cazul învăţământului, intră în vigoare 50% din beneficiile prevăzute de noua grilă de salarizare, urmând ca restul să se aplice anul viitor. Tot de luni, guvernul a introdus un sistem de premiere în sănătate, prin care debutanţii vor primi un bonus de două procente. Cuantumul salariilor diferă, la fel ca şi în educaţie, în funcţie de specializare, grad şi vechime şi este completat de diferite sporuri.



    Salariul de încadrare al unui medic din unităţi clinice va fi între 2.400 de lei şi 3.000 de lei, în funcţie de vechime, iar a unui asistent medical între 1.900 şi 2.400 de lei. Salariul unui medic primar din serviciul de ambulanţă sau primiri urgenţe va ajunge până la 5.400 de lei.



    Tot de la 1 august mai intră în plată noile indemnizaţii neplafonate pentru creşterea copilului. Limita minimă este de 1.000 de lei, iar cea maximă a fost eliminată, de la 1 iulie. Pot beneficia de această indemnizaţie părinţii care stau acasă cu bebeluşul, cu condiţia să fi avut venituri impozabile de minimum 12 luni în ultimii doi ani.



    Ei vor primi 85% din media veniturilor nete realizate în aceste luni. Şi tot de luna aceasta, TVA scade la 9% pentru mai multe produse şi servicii din agricultură, precum livrarea de pesticide, seminţe şi îngrăşăminte. Potrivit statisticilor, mai mult de 3 milioane de salariaţi, reprezentând 65% din totalul de 4,7 milioane, au, în prezent, salarii nete de sub 2.000 de lei pe lună (circa 440 euro), ceea ce înseamnă că sunt plătiţi sub nivelul actual al salariului mediu pe economie.


  • Creşteri bugetare pentru salariaţi

    Creşteri bugetare pentru salariaţi

    Salariul mediu
    net în România a fost de 2 mii de lei în luna februarie, potrivit datelor
    Institutului Naţional de Statistică. Este echivalentul a aproximativ 450 de
    euro, venit indecent de mic faţă de cele similare ale cetăţenilor din
    alte ţări ale Uniunii Europene, în special din Vest. Este ştiut că România este
    devansată doar de Bulgaria într-un clasament al salarilor mici. Cele mai
    scăzute salarii medii nete sunt câştigate de salariaţii din hoteluri şi
    restaurante, care obţin în jur de 1.150 de lei. La polul opus, cu peste 5.100
    de lei, se află angajaţii din domeniul tehnologiei informaţiei.

    În cazul
    marilor grupe de bugetari români, cele mai mari salarii medii au fost în
    administraţie şi ordine publică, iar cele mai mici în sănătate şi învăţământ.
    Dacă în sănătate, salariul mediu net se situează în jurul mediei naţionale, fiind de 2 mii de lei, în învăţământacesta este inferior
    – 1.880 de lei. Or, potrivit purtătorului de cuvânt al actualului Guvern
    tehnocrat de la Bucureşti, Dan Suciu, bugetarii cu salarii mici ar putea
    beneficia, din luna august, cu plata de la 1 septembrie, de majorări salariale
    de până la 20%, potrivit unui proiect de ordonanţă discutat în şedinţa de
    miercuri. Documentul urmează să fie adoptat săptămâna viitoare. Atât îşi poate
    permite Executivului în acest an, a punctat Dan Suciu: Prin
    ordonanţa aceasta vor apărea modificări în jumătatea inferioară a grilei de
    salarizare, pentru că la nivelul salariilor mai mici apar aceste disfuncţionalităţi.
    Majorările sunt până la 20%, de exemplu, la asistenţi sociali; sigur, la alte
    categorii sunt mult mai reduse, sunt mai degrabă modice – 1%.     Dar avem majorări pe toate clasele salariale. În medie, vorbim de o creştere salarială de aproximativ
    5%. Să nu uităm, însă, că ea vine după o creştere salarială pe tot sectorul
    public de 10% şi să nu uităm că, de la 1 mai, vorbim de un nou salariu minim pe
    economie.

    Preşedintele Confederaţiei Naţionale
    Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, este de părere, în schimb, că
    măsura va duce la creşterea numărului de clase de salarizare care se suprapun,
    ceea ce va crea noi probleme. Bogdan Hossu: De la 1
    mai, va creşte salariul minim pe economie la 1.250 de lei, deci de la 26 de
    clase suprapuse astăzi, se va ajunge, probabil, pe la 30 de clase suprapuse,
    ceea ce va crea, evident, disfuncţionalităti în sistem şi oricum, conform
    legislaţiei în vigoare, Guvernul, ordonatorii de credite în principal, vor
    trebui pentru salariaţii din sectorul bugetar, aflaţi sub noul salariu minim, să
    facă creşterile respective.

    Impactul financiar al creşterii dorite de
    Guvern cu până 20% a salariilor mici va fi în jur de 500 de milioane de lei net
    pentru acest an şi de aproximativ 1,5 miliarde de lei net anul viitor. O parte din banii pentru aceste majorări vor veni din
    dividendele pe care companiile de stat le virează la buget.

  • Noul guvern confirmă creşterile salariale

    Noul guvern confirmă creşterile salariale

    Preşedintele
    român, Klaus Iohannis, a promulgat legea prin care salariile angajaţilor din
    sistemul sanitar cresc cu 25% de la 1 octombrie, iar ale celorlalţi bugetari cu
    10% de la 1 decembrie. Potrivit
    şefului statului, bugetul de stat pe anul viitor
    trebuie să aibă o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea României, astfel
    încât în următoarele luni să poată fi puse bazele reformelor în cele mai
    importante domenii. Or, premierul
    Dacian Cioloş a dat asigurări că majorarea
    salariilor bugetarilor nu va afecta ţinta de deficit pentru 2016 şi a precizat
    că, pentru a nu fi reduse sumele destinate investiţiilor, se va miza pe
    atragerea de fonduri europene. Premierul
    a mai punctat că, dincolo de aceste creşteri
    salariale, care sunt importante şi justificate, România trebuie să aibă şi un
    pachet de investiţii, astfel încât creşterea economică să nu se bazeze doar pe
    consum.

    Dacian Cioloş: Nu o să tăiem. In schimb, o să mergem pe partea de investiţii. Unde am
    rezervat fonduri şi pentru investiţii, atât la Ministerul Dezvoltării, cât şi
    la Ministerul Transporturilor, o să facem un efort prin absorţia fondurilor
    europene, ca să avem şi investiţii, aşa cum ne-am propus. Reuşim în calculele
    noastre să ne menţinem în ţinta de deficit de sub 3%.

    În prima jumătate a lunii, Camera Deputaţilor a adoptat cu 319
    voturi pentru, 7 abţineri şi doar 1 vot împotrivă, proiectul de lege prin care
    salariile bugetarilor români se măresc. Deputaţii spun că este normal ca toţi angajaţii de la stat să aibă salarii
    mărite, nu doar cei din educaţie şi sănătate. Proiectul a fost înaintat Parlamentului de către
    social-democraţi. Iniţiatorul documentului, deputatul Adrian Solomon, a
    explicat că a fost necesar ca legea să
    fie aprobată în procedură de urgenţă pentru că 2016 este an electoral, iar
    Legea responsabilităţii fiscale interzice orice mărire de salariu.

    Deşi s-au
    opus iniţial majorării, liberalii au acceptat legea. Ei au cerut, în schimb, un
    studiu de impact care să arate dacă
    bugetul are suficiente resurse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

    Potrivit noului executiv de la Bucureşti, principiile
    care vor sta la baza guvernării sale vor fi transparenţa în actul decizional,
    responsabilitatea şi deschiderea către dialog. Programul său de guvernare include, între altele,
    revizuirea marilor proiecte de investiţii, reforme în educaţie şi sănătate,
    consolidarea statului de drept şi organizarea, în condiţii care să nu ridice
    suspiciuni, a legislativelor şi localelor de anul viitor.