Radio România Internațional

Tag: majorari salariale

  • Discuţii cu sindicaliştii din sănătate

    Discuţii cu sindicaliştii din sănătate

    Pe fondul nemulţumirilor, în principal de ordin salarial, mai multe categorii de angajați au protestat în ultima perioadă în România, între aceștia numărându-se și cei din sistemul de sănătate. Reprezentanții Sanitas și Solidaritatea Sanitară au avut mai multe întâlniri cu reprezentanți ai guvernului cărora le-au prezentat revendicările lor legate de salarizare și de deficitul de personal.


    Vicepreşedintele Sanitas, Răzvan Gae, într-o postare pe o reţea de socializare: La acest moment, toată lumea suferă pentru că sporurile sunt undeva la 2018, pentru anumite categorii, chiar mai mult de 2018, mai în spate, chiar 2010-2012, iar sistemul sanitar suferă de o lipsă acută de personal. Şi aici, aş vorbi în mod special de asistenţi, infirmiere, îngrijitoare, brancardieri, personal TESA, ş.a.m.d. Din fericire, noua grilă de salarizare a dus acolo unde era necesar medicul primar, poate şi medicul specialist. Restul … un medic rezident în anul 1 mai mult de 3.500 de lei în mână nu ia. Un medic rezident anul IV undeva la 4.700 de lei, în contextul în care acesta face şi gărzi, iar o infirmieră dintr-un ambulatoriu de specialitate, undeva la 2.400 – 2.500 de lei. Iar o asistentă dintr-o secţie de chirurgie dintr-un spital foarte mare nu ia mai mult de 3.800 de lei.


    În cadrul noii runde de discuții de luni cu premierul Marcel Ciolacu liderii sindicali, care au cerut o majorare de 20%, au obţinut promisiunea unei creşteri salariale de 15%, pe lângă indexarea cu 5% de la începutul anului. Cele două părţi au stabilit ca aceste procente să fie acordate în două tranşe: 10% în luna martie şi 5% în luna iunie. Nu este însă clar cum va fi distribuită această majorare, care îi nemulţumeşte totodată pe unii dintre participanţii la discuţii


    Într-o primă reacție după ieșirea de la discuții, reprezentanţii Sanitas au spus că nu au toate datele legate de câte persoane lucrează în sistemul public de sănătate şi strâng în aceste momente informaţiile de care au nevoie. Acestea sunt importante pentru că trebuie să ştie cu cât vor creşte salariile tuturor categoriilor din domeniu: medici, asistente, infirmieri, brancardieri şi personalul TESA. După ce vor deţine toate aceste informaţii, au spus ei, vor vedea dacă vor continua sau nu acţiunile de protest.


    Pe de altă parte, reprezentanţii sindicatului Solidaritatea Sanitară susţin că, în practică, majorarea salariilor de bază nu se va face cu 20%, aşa cum susţine guvernul, ci cu mai puțin. Aceasta pentru că majorarea ar viza salariul de bază, astfel că veniturile angajaţilor, care includ şi sporuri, ar creşte de fapt cu mai puţin de 14%. Tot ei au spus că vor continua negocierile cu executivul, dar şi protestele, care prevăd pe 11 martie un miting în fața sediului Guvernului, după care se va lua decizia legată de greva generală, în funcţie de numărul de angajaţi care au semnat pentru aceasta.


  • Retrospectiva săptămânii 10.01 – 16.01.2021

    Retrospectiva săptămânii 10.01 – 16.01.2021

    România, sub semnul noului coronavirus


    A doua etapă a campaniei
    naționale de vaccinare împotriva SARS CoV-2 se desfășoară, de vineri, în
    România.Şeful statului, Klaus Iohannis, s-a imunizat și el
    vineri, pentru a marca, după cum a spus, începutul celei de a doua etape. Vor fi vaccinate persoanele cu grad ridicat de
    risc: vârstnicii din centrele rezidenţiale, adulţii cu vârsta peste 65 de ani,
    adulţii care suferă de boli cronice şi persoanele care desfăşoară activităţi
    esenţiale. Numărul celor
    vizaţi ar putea trece de 6 milioane.

    În prima etapă, care a început pe 27
    decembrie, au fost imunizați angajații din domeniile sănătății și social.Premierul Florin Cîțu
    estimează ca ritmul imunizarii se va accelera începând cu a doua etapă,
    obiectivul fiind ca, în luna septembrie, să fie peste 10 milioane de persoane
    vaccinate în România. De la debutul pandemiei, s-au
    înregistrat circa 700.000 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, iar
    numărul total al deceselor asociate COVID-19 a depășit 17.000.

    Ca urmare, Guvernul
    a decis, la solicitarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă,
    prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile, la nivel naţional. Hotărârea,
    valabilă de joi, prevede păstrarea restricţiilor stabilite de autorităţi pentru
    limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus, inclusiv obligativitatea
    păstrării măştii de protecţie în
    spaţiile publice şi interdicţia privind circulaţia pe timpul nopţii. Rămân în
    vigoare interdicţiile privind organizarea şi desfăşurarea mitingurilor,
    demonstraţiilor sau concertelor, dar şi regulile privind activităţile
    culturale, artistice şi sportive. Activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele
    şi rugăciunile colective se desfăşoară în interiorul sau în afara lăcaşurilor
    de cult, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară. În următoarele 30 de
    zile, va fi menţinută şi interdicţia ce vizează aniversările şi petrecerile în
    spaţii închise sau deschise.



    Şcolile din România s-ar putea rededeschide din 8
    februarie


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunțat
    că cele mai multe şcoli se vor redeschide din 8 februarie, dacă situaţia
    epidemiologică nu se înrăutăţeşte. Aceasta este data când începe semestrul al
    doilea. Şeful statului a explicat că sistemul va fi unul descentralizat, în
    funcţie de nivelul local de infectări cu COVID-19. Klaus Iohannis a anunţat că
    o decizie finală va fi luată la o nouă şedinţă de evaluare, pe 2 februarie. În
    prezent, cursurile se desfășoară, în toată țara, în sistem online. În
    ceea ce priveşte învăţământul universitar, care are autonomie, decizia de
    reluare sau nu a cursurilor fizice va fi luată de fiecare universitate.


    Majorări salariale și nemulțumiri financiare


    Guvernul de la București a adoptat, în această
    săptămână, valoarea de 2.300 de lei (peste 470 de euro) pentru salariul de bază
    minim brut pe ţară, începând cu 1 ianuarie 2021. Este vorba de majorarea de
    aproximativ trei procente, anunţată anterior. Ministerul Muncii a precizat că,
    la stabilirea nivelului actual, s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia
    în considerare rata inflaţiei de 2,2% şi creşterea reală a productivităţii
    muncii pe persoană de 0,8% pentru 2020.

    Conform datelor oficiale, în România sunt
    aproximativ 1,4 milioane de angajaţi care primesc salariul minim, ceea ce
    reprezintă peste un sfert din totalul salariaţilor activi la nivel naţional. Hotărârea aprobată de
    Executiv mai stabileşte că, pentru personalul cu studii superioare şi cu
    vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul de pregătire, salariul de bază
    minim brut pe ţară garantat în plată se menţine la suma de 2.350 de lei lunar
    (peste 480 de euro), care nu include sporuri şi alte adaosuri.

    Pe de altă
    parte, nemulțumiți de salarii sunt angajații din poliţie, administraţie publică, asistenţă socială şi
    penitenciare. Sindicalişti din aceste sectoare au participat, miercuri, la un
    miting în faţa Ministerului Muncii, acţiuni similare având loc și în alte orașe
    mari din țară. Aceștia au protestat faţă de plafonarea de către guvern a
    salariilor bugetarilor la nivelul lunii decembrie a anului trecut. Ei solicită,
    între altele, şi eliminarea inechităţilor salariale din sistemul public şi
    corelarea creşterii salariului minim cu majorarea preţurilor de consum. De asemenea, au
    avut loc proteste ale membrilor şi reprezentanţilor sindicatelor din domeniile
    sănătăţii şi educaţiei, care și-au exprimat nemulţumirea faţă de îngheţarea salariilor în sectorul
    bugetar.



    Se măresc pensiile în România în acest an?


    Curtea Constituţională a României a respins,
    miercuri, o sesizare a Guvernului care contesta Legea care prevede, între
    altele, majorarea cu 40% a punctului de pensie. Documentul va fi, în
    consecinţă, trimis preşedintelui, care poate fie să îl promulge, fie să îl
    trimită Parlamentului, spre reexaminare. Premierul Florin Cîțu a subliniat, din
    nou, că, în contextul economic actual, grav afectat de criza sanitară, nu
    există resurse pentru a susţine o astfel de creştere. El a amintit că pensiile
    au crescut, anul trecut, cu 14 procente, ceea ce înseamnă 9 miliarde de lei (peste
    1,8 miliarde de euro) în plus anul acesta la buget, însă, deocamdată, bugetul
    este în lucru şi nu este încă stabilit ce se întâmplă cu punctul de pensie în
    acest an. Din tabăra opoziţiei, PSD
    spune că poate demonstra că sunt bani şi cere aplicarea majorării incluse în
    legea pensiilor în vigoare.



    Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al
    României, acuzat de corupție


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a
    încuviinţat, miercuri, solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a lui
    Călin Popescu Tăriceanu, fost premier între
    2004 şi 2008. El este cercetat de procurorii
    anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit mită 800.000 de
    dolari, în perioada în care era premier. Procurorii afirmă că fostul şef de executiv ar fi primit banii
    în mod indirect de la reprezentanţii unei companii austriece, în schimbul
    adoptării unor hotărâri de guvern în favoarea firmei respective. Călin
    Popescu Tăriceanu respinge acuzaţiile şi spune că în dosarul deschis sunt doar
    presupuneri prin care se încearcă punerea sa într-o lumină defavorabilă. Şi
    fostul lider social-democrat Liviu Dragnea, încarcerat pentru corupţie, este
    urmărit penal într-un nou dosar, a anunţat DNA săptămâna aceasta.

  • Jurnal românesc – 23.05.2017

    Jurnal românesc – 23.05.2017

    Consiliul Naţional al
    Minorităţii Naţionale Române din Serbia a cerut administraţiilor şcolare din
    regiunile Timoc, Morava şi sudul Dunării să finalizeze, până pe 30 mai,
    anchetele de stabilire a elevilor care vor studia limba română în anul şcolar
    2017-2018. Responsabilul Departamentului Învăţământ al Consiliului, prof.
    Anişoara Tăran, a declarat că, în anul şcolar respectiv, familiile elevilor
    decişi să studieze limba română cu elemente de cultură generală nu vor mai
    putea opta, ca până acum, între studierea acesteia şi informatică. Potrivit
    acesteia, o noutate decisă de autorităţile de învăţământ din Serbia se referă
    la faptul că un copil odată înscris la cursurile în limba română va
    trebui să continue studierea limbii minorităţii până la sfârşitul ciclurilor
    primar, gimnazial sau liceal. Tăran a menţionat că elevii interesaţi de
    limba română vor forma clase în unităţile de învăţământ din localităţile
    Bolevăţ, Kladova, Kucevo, Lubniţa, Maidanpek, Pojarovăţ şi Zajcear’, dar, dacă
    vor exista cereri suficiente nu este exclus să se organizeze cursuri şi în alte
    localităţi cu populaţie majoritar românească. In Serbia de nord-est, primele
    cursuri de limba română au fost organizate în 2013 prin implementarea unui proiect-pilot
    promovat de Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, la
    care şi-au manifestat dorinţa de a învăţa facultativ limba română 895 de elevi
    de la şcoli generale şi alţi 628 de elevi din învăţământul liceal.




    Majorările de salarii sunt necesare pentru
    a stopa plecarea tinerilor din România, a precizat, luni, purtătorul de cuvânt
    al PSD, Adrian Dobre. El a mai spus că, dacă nu s-ar lua aceste măsuri, mediul de afaceri s-ar
    confrunta cu o lipsă din ce în ce mai accentuată a forţei de muncă. Este foarte
    greu să convingi un tânăr absolvent de facultate sau de şcoală profesională să
    rămână în ţară, în condiţiile în care salariile românilor sunt de 3-4 ori mai
    mici decât ale europenilor, a afirmat Adrian Dobre. Potrivit acestuia,
    programul de guvernare şi-a arătat eficienţa după primul trimestru, când
    România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană.






    75% dintre români consideră că ţara se
    îndreaptă într-o direcţie greşită, potrivit sondajului naţional Percepţiile
    şi atitudinile populaţiei privind conflictul de interese la nivel central şi
    local, în România. Potrivit sondajului lansat luni şi al cărui beneficiar
    este Institutul pentru Politici Publice, 20% dintre respondenţi consideră că în România
    lucrurile merg într-o direcţie bună. Pentru ca
    lucrurile să meargă mai bine în ţară, cei mai mulţi dintre români consideră că
    ar trebui rezolvate cu prioritate următoarele probleme: corupţia, lipsa
    locurilor de muncă, sărăcia, nivelul redus al veniturilor, furtul din banii
    publici şi problemele din sănătate. Jumătate dintre respondenţi se declară
    interesaţi sau foarte interesaţi de problema conflictului de interese.
    Directorul IPP Adrian Moraru a menţionat faptul că una dintre cele mai
    sensibile zone în care se manifestă conflictul de interese este reprezentată de
    achiziţiile publice. El a precizat ca un proiect derulat de IPP în parteneriat
    cu ANI îşi propune să aducă o abordare nouă în ceea ce priveşte lupta
    anticorupţie în România, printr-o mai mare atenţie acordată întăririi
    capacităţii administrative a sistemului de integritate, prin identificarea
    timpurie a ariilor de risc şi prevenire a conflictelor de interese printr-o
    serie de instrumente dezvoltate de cei doi parteneri şi instituţionalizate ca
    proceduri interne de lucru la nivelul Agenţiei.

  • În discuţie, bugetul de stat

    În discuţie, bugetul de stat

    Principala preocupare a guvernanţilor de la Bucureşti este, în aceste zile, proiectul de buget de anul 2017. Actualul Cabinet intenţionează ca, până pe 25 ianuarie, să trimită spre dezbatere Parlamentului proiectul bugetar pe acest an. Ministerele Sănătăţii, Educaţiei, Transporturilor ar urma să primească mai mulţi bani. Suplimentări de fonduri sunt prevăzute şi pentru ministerul Apărarii. “Angajamentele pe care noi ni le-am luat ca ţară membră NATO trebuie să le respectăm si anume 2% din PIB trebuie să meargă către Armată”, a spus, într-un interviu televizat, premierul Sorin Grindeanu. Pe de altă parte, ministerele Comunicaţiilor şi Energiei, Secretariatul General al Guvernului, Senatul şi Camera Deputaţilor ar urma sa primească mai puţini bani.



    Premierul Sorin Grindeanu a precizat că strategia bugetară este construită pe baza datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză şi va respecta deficitul de 3% din Produsul Intern Brut. “Vorbim, pentru anul 2017, de un PIB de 815 miliarde, vorbim de o creştere economică de 5,2%, vorbim de o inflaţie de 1,4 % şi vorbim de aproximativ 180 de mii de locuri noi de muncă. Aceste lucruri includ măsurile pe care noi le-am luat, în urmă cu o săptămână, în şedinţa de Guvern. Avem venituri pentru anul 2017 de 253,1 miliarde, iar cheltuielile sunt de 277,2. Aici este o diferenţă de 24,1 miliarde între venituri şi cheltuieli ceea ce înseamnă sub 3% deficit.”



    O parte a opoziţiei s-a arătat sceptică în ceea ce priveşte modul în care social democraţii vor putea să realizeze promisiunile electorale fără a se depăşi deficitul bugetar de 3%. Preşedintele USR, Nicuşor Dan:”Pentru bugetul în ansamablu o să luăm decizia când o să îl vedem. Singurul lucru pe care aş putea să îl anticipez acum este că, în opinia economiştilor noştri, este imposibil ca promisiunile electorale ale PSD să încapă într-un proiect de buget în limita unui deficit de 3%. Aşa cum a început PSD, pare că vrea să arunce cu bani, iar a arunca cu bani nu poate să ducă decât fie la deficit foarte mare, fie la o îndatorare foarte mare, fie la inflaţie.”



    Social democraţii dau, însă, asigurări, că există fondurile necesare pentru aplicarea măsurilor anunţate în campania electorală. Printre deciziile aprobate, de curând, de Executiv se numără majorarea salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată de la 1250 lei (aprox. 280 euro) la 1.450 lei lunar (320 euro), începând cu 1 februarie. De asemenea, au fost majorate cu 50% salariile artiştilor şi ale personalului din instituţiile de spectacole sau concerte. Guvernul a majorat şi valoarea punctului de pensie, de la 1 iulie, cu 9%, care va fi de 1.000 de lei (aprox. 220 euro).

  • Creşteri salariale pentru educaţie şi sănătate

    Creşteri salariale pentru educaţie şi sănătate

    Curtea Constituţională a României a decis că legea care modifică
    ordonanţa privind salarizarea bugetarilor este constituţională, după ce a
    respins sesizările formulate de PNL şi de Guvern. Decizia CCR este definitivă
    şi general obligatorie.

    Guvernul şi 65 de deputaţi liberali au formulat câte o
    obiecţie de neconstituţionalitate referitoare la legea privind salarizarea
    personalului plătit din fonduri publice. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat,
    pe 7 noiembrie, ordonanţa de urgenţă cu amendamentele aduse la comisiile de
    specialitate, care prevăd majorări salariale în Educaţie şi Sănătate în medie
    cu 15%.

    Premierul Dacian Cioloş anunţa, pe 8 noiembrie, că Guvernul contestă la
    Curtea Constituţională legea prin care se fac aceste majorări. Cioloş a acuzat
    că modificările aduse ordonanţei în Parlament s-au făcut într-o abordare
    populistă, electorală a politicii salariale, fără o analiză şi fără o dezbatere
    solidă, care riscă din nou să pună orice guvern va veni în imposibilitatea de a
    adopta o lege a salarizării unitare, care să rezolve problema inechităţilor din
    sistemul public. Cioloş a mai susţinut că nu este posibil ca parlamentarii să
    nu fi ştiut despre Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, potrivit căreia cu
    şase luni înainte de alegeri parlamentare nu se mai adoptă acte normative
    legate de majorări de salarii. Premierul a precizat că legea spune că
    instituţiile publice nu adoptă astfel de acte normative, iar Parlamentul este
    instituţie publică.

    Preşedintele Klaus Iohannis a decis deja să promulge legea
    privind creşterile salariale din educaţie si sănătate.

    Liviu Dragnea, şeful
    PSD, partidul care a câştigat detaşat alegerile şi care a iniţiat aceste
    majorări în ciuda opoziţiei guvernului, s-a declarat gata să le aplice de la 1
    ianuarie. El a menţionat că PSD a luat în calcul aceste majorări în proiectul
    de buget prezentat încă din campania electorală, aşa cum a luat în calcul şi
    creşterea salariului minim la 1.450 lei începând tot cu 1 ianuarie 2017.

    Şi fostul şef al campaniei
    electorale a PNL, Gheorghe Falcă, a comentat respingerea de către Curtea
    Constituţională a contestaţiei depuse de liberali, declarând că se bucură
    întotdeauna când în administraţie cresc salariile. El a adăugat,
    însă, că aşteaptă o lege a salarizării unice pentru a nu mai exista inechităţi
    în sistemul de salarizare şi, evident, o creştere constantă a salariilor
    oamenilor din administraţia publică locală şi centrală odată cu creşterea
    economică a României.

    Pe de altă parte, ministrul muncii, Dragoş Pîslaru, care
    s-a opus măsurilor, a spus, după decizia Curţii Constituţionale că resursele
    sunt limitate şi cineva va suporta nota de plată – fie alţi bugetari, fie noi
    toţi.

  • Cât ne costă majorările salariale?

    Cât ne costă majorările salariale?

    Creşterea veniturilor
    românilor este o necesitate. Salariul minim pe economie este printre cele mai
    mici din Uniunea Europeană – echivalentul a circa 280 de euro lunar.
    Necesitatea obiectivă de a le asigura oamenilor un trai mai bun – în condiţiile în care, în
    plus, România este, în ultimii ani, fruntaşă la creştere economică – se loveşte, însă, de
    atitudinea arhi-previzibilă
    a politicienilor.

    În prag de alegeri, ei îşi amintesc brusc de cei care trebuie
    să le acorde votul şi recurg la ceea ce, în limbaj plastic, poartă denumirea de
    ‘pomeni electorale’. În
    timp, acestea au evoluat! În primii ani după Revoluţia anti-comunistă, ‘atenţiile’ constau în ulei, faină, şepci,
    umbrele, găleţi sau … şorţuri de bucătărie. Treptat, locul lor a fost luat de
    iniţiative legislative, ceea ce face ca Parlamentul să lucreze cu o febrilitate
    ieşită din comun. Se formează chiar unanimităţi între partide rivale, care,
    altfel, îşi dispută guvernarea. În joc sunt pensii speciale, măriri salariale sau tăieri de taxe!

    În
    perspectiva legislativelor din 11 decembrie, marţi, deputaţii din Comisiile reunite de
    buget-finanţe şi muncă au amendat ordonanţa referitoare la salarizarea din
    sectorul bugetar şi au introdus noi categorii de personal din Educaţie şi
    Sănătate care vor beneficia de creşteri sau sporuri salariale, deşi
    salariile din aceste domenii au crescut, deja, în ultimul an, în medie cu 30%.
    Mai precis, s-a convenit mărirea salariilor celor din Educaţie cu 15% de la 1
    ianuarie 2017 şi tot cu 15%, dar de la 1 decembrie anul acesta, ale celor din Sănătate. Deputaţii au mai
    stabilit că sporurile personalului administrativ din Sănătate să fie calculate
    în funcţie de salariile din 2016 şi nu din 2009, cum este acum. Şi salariile
    angajaţilor de la casele de asigurări de sănătate au fost majorate cu 25%.

    Impactul bugetar anunţat de Ministerul Finanţelor este de 4,8 miliarde de lei
    (circa 1 miliard de euro), dar economiştii cred că el va fi mult mai mare, urmând
    să facă din 2017 un an extrem
    de dificil. A trasat un decont mai cuprinzător premierul tehnocrat Dacian
    Cioloş: Cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni,
    în pregătirea campaniei electorale, aşa cum, din păcate, ne-a obişnuit
    Parlamentul – înainte de alegeri votează în toate direcţiile măriri de salarii,
    fără calcule bugetare consistente – s-au cam adunat în jur de 9 miliarde de lei
    deci, peste un procent din PIB.

    În anii electorali 2008-2009, pomenile
    aprobate de clasa politică a acelui moment, coroborate cu criza
    economică ce a urmat au condus la tăieri de salarii şi de pensii. Or, pentru a fi preîntâmpinate excese similare
    ulterioare, în România a fost adoptată o lege potrivit căreia nu pot fi
    promovate acte normative care duc la
    creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar cu
    mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului.

    Salariaţii nemulţumiţi
    au dreptul să spere la mai mult şi la mai bine. Însă – aşa cum spunea ministrul
    Muncii, Dragoş Pâslaru – atunci când politicienii profită de
    nemulţumirile lor pentru a obţine voturi, demnitatea şi decenţa sunt insultate.

  • Marile linii ale proiectului de buget pe 2016

    Marile linii ale proiectului de buget pe 2016

    În România,
    proiectul de buget pentru 2016 vizează, în principal, asigurarea stabilităţii
    şi predictibilităţii fiscale, o folosire mai eficientă a resurselor bugetare,
    creşterea transparenţei politicii fiscal-bugetare şi schimbarea relaţiei dintre
    cetăţean şi stat.

    Potrivit ministrului Finanţelor, Anca Dragu, viitoarea
    proiectie bugetară va cuprinde majorarea pensiilor cu 5% şi creşterile de
    salarii decise de Parlament şi de fostul Guvern Ponta pentru angajaţii din
    sectorul public. Oficialul a prezentat
    şi principalii indicatori macroeconomici: un deficit de sub 3%, o
    creştere economică de peste patru procente, investiţii publice de aproape 38 de
    miliarde de lei (circa 8,5 miliarde de euro) şi un Produs Intern Brut estimat
    la 746 miliarde de lei (circa 180 miliarde de euro). Nu a fost
    încă luată o decizie în ceea ce priveşte majorarea salariului minim la 1.200 de
    lei (270 euro), promisă de guvernarea anterioară.

    Anca Dragu: Am
    iniţiat un studiu prin care să vedem în ce măsură creşterea salariului minim pe
    economie ar eroda competitivitatea României şi astfel ar fi afectată întreaga
    economie românească. Ca urmare a acestui studiu vom decide posibilele tranşe în
    care vor fi făcute aceste creşteri salariale. La nivelul Uniunii Europene,
    multe state membre realizează creşterea salariului minim pe baza unor modele
    economice foarte clare prin care se pun în echilibru toate aspectele care
    decurg din creşterea salariului minim, astfel încât să nu afecteze economia.

    Liberalii au anunţat că vor susţine proiectul de buget dacă solicitările lor se
    vor regăsi în documentul ce va fi prezentat Parlamentului. Co-preşedintele PNL,
    Alina Gorghiu, a precizat că liberalii îşi doresc mărirea sumelor pentru
    investiţii, sănătate, educaţie şi apărare. Alina Gorghiu: Sunt
    lucruri pe care dacă le vom evita în 2016 şi anume demagogia, populismul,
    exerciţiile care nu fac decât să nască aşteptări care nu pot fi puse în
    practică atunci când ai un deficit în limita lui 3%, atunci cred că lucrurile
    pot rămâne într-un echilibru firesc şi într-un parteneriat normal între
    parlament, guvern, Preşedinţie.

    La rândul lor, social democraţii vor vota
    legea bugetului pentru 2016, în măsura în care vor fi menţinute angajamentele
    asumate de fostul guvern. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea: Dacă
    angajamentele sociale luate de noi prin fostul guvern vor fi cuprinse în
    proiect, respectiv majorările salariale deja adoptate, creşterea de pensii, de
    asemenea sumele pentru educaţie, pentru sănătate, pentru infrastructură, pentru
    dezvoltarea locală vor fi corespunzătoare, vom susţine proiectul de buget,
    inclusiv creşterea salariului minim la 1.200, aşa cum noi ne angajasem.

    Proiectul
    de buget pe 2016 urmează să fie adoptat de Guvern săptămâna viitoare şi trimis
    la Parlament, care să îl adopte până pe 17 decembrie.

  • Majorări salariale pentru bugetari

    Majorări salariale pentru bugetari

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 319 voturi pentru, 7 abţineri şi doar un vot împotrivă, proiectul de lege prin care salariile bugetarilor se măresc, de la 1 decembrie 2015, cu 10%. Cadrele medicale primesc 25% dupa ce, anterior şi salariile personalului din educaţie au fost majorate cu acelaşi procent. Deputaţii spun că este normal ca toţi angajaţii de la stat să aibă salarii mărite, nu doar cei din educaţie şi sănătate.



    Întrucat Camera Deputaţilor este for decizional, legea merge la promulgare, la preşedintele Klaus Iohannis. Proiectul a fost înaintat Parlamentului de catre social-democraţi. Iniţiatorul documentului, deputatul Adrian Solomon, explică de a fost necesar ca legea să fie aprobată în procedură de urgenţă. Adrian Solomon: ‘Dacă, până la 1 decembrie, nu va intra în vigoare, astfel încât la 1 decembrie să fie mărite salariile tuturor bugetarilor, după această dată nu putem să le mai mărim, pentru că 1 ianuarie 2016 este început de an electoral şi Legea responsabilităţii fiscale interzice orice mărire de salariu în anul electoral.’



    Deşi s-au opus iniţial majorării, liberalii au acceptat aceasta lege, nesusţinută de Ministerul Finanţelor. Ei au cerut, în schimb, un studiu de impact care sa arate dacă bugetul are suficiente resurse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare. Liderul deputaţilor liberali, Eugen Nicolăescu: ‘Nu se ştie în ce măsură bugetul României pe anul următor va reuşi să acopere sau nu această cheltuială. Trebuie să fim responsabili faţă de cetăţeni, nu trebuie să le spunem că astăzi le dăm o creştere de leafă şi mâine nu le-o mai dăm, că nu avem de unde.’



    Liberalii îi suspectează pe social-democraţi că au încercat, prin promovarea acestei legi, să obţină capital electoral pentru legislativele din 2016. România se află într-o perioadă de tranziţie, după demisia guvernului Victor Ponta şi înaintea formării unui guvern tehnocrat condus de fostul comisar european, Dacian Cioloş. Agenţia de Evaluare Fitch a anunţat că ţara rămâne stabilă după desemnarea unui nou premier dar recunoaşte că principala sensibilitate a ratingului de ţară, BB minus, continuă să fie relaxarea fiscală.



    Agenţia consideră, de asemenea, că numirea lui Dacian Cioloş nu elimină posibilitatea alegerilor anticipate, dar pare, oricum, să o reducă. Pentru 2015, agenţia estimează un avans al produsului intern brut de 3,3%, o inflaţie scăzută, rezerve valutare considerabile şi un sector bancar stabil.