Tag: majoritate

  • O nouă sesiune parlamentară

    O nouă sesiune parlamentară

    În noiembrie, clasa politică şi opinia publică au fost acaparate de alegerile prezidenţiale, câştigate, neaşteptat, de fostul lider liberal Klaus Iohannis. În decembrie, şeful social-democrat Victor Ponta a primit, la un scor confortabil, un nou vot de învestitură la şefia Guvernului, la care, alături de PSD, sunt asociate UNPR, PC şi dizidenţa liberală PLR, cooptată în locul UDMR. De acum, odată deschisă noua sesiune parlamentară, senatorii şi deputaţii preiau prim-planul scenei.



    Pentru majoritatea dominată de social-democraţi, prioritare sunt o nouă agendă de lucru a Legislativului şi un dialog mai susţinut cu puterea executivă. Prezentarea, la începutul fiecărei săptămâni, în plen, a obiectivelor guvernului e promisiunea pe care şi-o asumă premierul. Deopotrivă puterea de stânga şi opoziţia – generic, numită, liberală, odată cu accelerarea procedurilor de fuziune, într-un nou PNL, a naţional-liberalilor cu democrat-liberalii – promit că vor ridica scutul imunităţii parlamentare pentru aleşii implicaţi în dosare de corupţie.



    Deputatul Tinel Gheorghe precizează că liberalii vor insista să rămână fără mandat aleşii locali care, în toamnă, şi-au schimbat partidele profitând de o ordonanţă de Guvern invalidată ulterior de Curtea Constituţională. Modificarea legislaţiei electorale, eventual prin revenirea, pentru Parlament, la votul pe listă în locul aşa-numitului uninominal, ce s-a dovedit un eşec răsunător, e un alt obiectiv comun al PSD şi PNL. Divergenţele apar când se discută despre alegerea primarilor, pe care social-democraţii ar dori-o tranşată dintr-un singur tur de scrutin, iar liberalii în două tururi.



    Scop calificat drept foarte ambiţios de mai toţi comentatorii politici, liberalii îşi mai propun ca în această sesiune parlamentară să schimbe majoritatea din Senat şi Camera Deputaţilor, astfel încât să obţină răsturnarea Cabinetului Ponta prin moţiune cenzură. Pe agenda Legislativului vor mai fi introduse amendamente constituţionale, un nou cod fiscal, precum şi legea insolvenţei pentru persoanele fizice.



    Una peste alta, va fi o sesiune laborioasă şi dramatic grevată de impopularitatea Parlamentului de la Bucureşti, a cărui rată de încredere gravitează, de mulţi ani, în jurul a doar zece procente. Şi pe care cetăţenii îl consideră ineficient şi bugetofag, mai ales că, după alegerile legislative din 2012, a fost gonflat la nu mai puţin de 588 de aleşi, între timp împuţinaţi de anchetele anticorupţie soldate cu arestări şi condamnări.



    O recunoaşte însuşi preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, care şi-a atenţionat colegii că întreaga instituţie suferă de un deficit de imagine, iar membrii săi sunt percepuţi de public drept” hoţi”, “corupţi” şi “chiulangii”. El mai spune că aceste etichete sunt nedrepte şi descurajante pentru mulţi dintre parlamentarii care muncesc cu seriozitate şi înţeleg rolul pe care îl au în Legislativ.

  • Negocieri pentru un nou guvern la Chişinău

    Negocieri pentru un nou guvern la Chişinău

    La Chişinău, se discută despre viitorul program de guvernare, după ce Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi cel Liberal au decis crearea unei coaliţii majoritare. Urmează negocieri legate de împărţirea funcţiilor între cele trei formaţiuni dar, deocamdată, nu este clar cum vor fi acestea partajate în viitoarea coaliţie. Cel mai probabil, Partidul Liberal Democrat, care a obţinut şi cele mai multe voturi dintre partidele proeuropene, va pretinde să păstreze funcţia de prim-ministru deţinută de Iurie Leancă. Fiecare partid şi-a delegat câţiva reprezentanţi care vor elabora viitorul program de guvernare, ale cărui priorităţi vor fi integrarea europeană, reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei.



    În urma scrutinului legislativ de duminică, partidele proeuropene au obţinut o majoritate de 55 din cele 101 fotolii ale Parlamentului unicameral de la Chişinău. Celelalte mandate sunt împărţite între Partidul Socialiştilor din Republica Moldova şi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, care solicită revizuirea acordului privind asocierea cu UE. Partidul Socialiştilor, formaţiune susţinută de Moscova, se va afla în opozitie, în ciuda scorului neaşteptat de bun obţinut la alegeri. Liderul său, Igor Dodon, a dat, deja, asigurări Kremlinului că va insista asupra organizării de alegeri parlamentare anticipate în Rep. Moldova.



    MAE rus semnalase, miercuri, că, în condiţiile deschiderii a doar cinci secţii de votare, sute de mii de cetăţeni moldoveni aflaţi pe teritoriul rus au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi folosi dreptul constituţional.



    Pe de altă parte, Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA a aprobat, joi, cu o majoritate covârşitoare de voturi, o rezoluţie care condamnă ferm acţiunile Rusiei împotriva Ucrainei, Georgiei şi Rep Moldova, calificându-le drept o agresiune politică, economică şi militară. Parlamentarii americani au cerut, între altele, Moscovei să îşi retragă trupele desfăşurate în prezent în Ucraina, Georgia şi Republica Moldova şi l-au îndemnat pe preşedintele Barack Obama să ajute, militar, Ucraina.



    Negocierile pentru formarea unui nou guvern pe care le poartă cele trei partide proeuropene din Republica Moldova a fost şi unul dintre subiectele discutate de ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, la Basel, cu secretarul de stat al SUA, John Kerry. Prezenţi la Consiliului Ministerial al OSCE, cei doi au subliniat importanţa formării, cât mai curând, a unui guvern proeuropean la Chişinău.

  • Reconfigurări postelectorale

    Reconfigurări postelectorale

    Odată cunoscute rezultatele euroalegerilor de duminica trecută, care au evidenţiat ascensiunea îngrijoratoare a curentului extremist, eurosceptic şi populist, au şi început negocierile pentru viitoarea componenţă a executivului comunitar. Primul care va încerca să coaguleze o majoritate simplă în legislativul comunitar, tradusă prin 376 de mandate, dintr-un total de 751, este premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, candidatul Partidului Popular (PPE) la preşedinţia Comisiei Europene.



    Legitimitatea lui Juncker este dată de faptul că PPE va avea cele mai multe mandate, 213, în viitorul Parlament European. Misiunea sa, consideră observatorii, nu va fi nici pe departe o simplă formalitate. Reculul puternic al PPE, care a pierdut mai bine de 50 de mandate, şi venirea la dreapta radicală a PPE a unui numeros grup de eurofobi şi naţionalişti cu accente xenofobe au slăbit forţa şi unitatea acestei famiilii ideologice.



    Tocmai de aceea, susţin aceiaşi observatori, Juncker nu îşi permite luxul de a negocia de pe poziţii de forţă, mai ales că printre potenţialii săi viitori parteneri se numără următorii clasaţi, socialiştii, cu aproape 200 de voturi disponibile.



    Despre posibila asociere între populari şi socialiştii a vorbit şi premierul român, Victor Ponta: ”Obligatoriu, programul şi proiectele principale în următorii 5 ani ale Comisiei Europene trebuie să reflecte priorităţile ambelor partide. Şi eu cred că aşa se va şi întâmpla. S-a cam lămurit toată lumea cum a fost cu măsurile de austeritate şi că nu au fost în favoarea Europei. De măsurile de austeritate au profitat, din punct de vedere politic, exact antieuropenii.”



    Despre interesele României, dincolo de componenţa noii majorităţi, a vorbit, în termeni pragmatici, şeful statului, Traian Basescu. În mandatul viitoarei Comisii Europene, România are fixate patru mari obiective, consideră Traian Băsescu: ”Creşterea numărului locurilor de muncă. Al doilea obiectiv, creşterea economică durabilă, rezultată, în primul rând, din investiţii. Al treilea obiectiv este o atenţie sporită acordată infrastructurii din periferia UE în zona estică şi, în sfârşit, preţul energiei, ca un element esenţial de competitivitate.”



    Pe de altă parte, România, ca orice stat membru, este interesată de portofoliul care-i va reveni în viitorul executiv european. Atât şeful statului, cât şi premierul s-au pronunţat, explicit, pentru păstrarea portofoliului agriculturii, ocupat, în prezent, de Dacian Cioloş. Totuşi, cei doi au lăsat să se înţeleagă că au opţiuni diferite în privinţa persoanei pe care România ar trebui să o propună pentru acest post.