Radio România Internațional

Tag: Malmkrog

  • Pauza Mare 07.04.2022

    Pauza Mare 07.04.2022

    Andrei Huțuleac, Ruxandra Ghițescu și Marina Palii sunt invitați la Pauza Mare. #dogpoopgirl, debutul în lungmetraj al regizorului român Andrei Huțuleac, va avea premiera în sălile de cinema din toată țara începând cu 15 aprilie. Filmul regizat de Ruxandra Ghițescu, “Otto Barbarul”, are cele mai multe nominalizări — 13, la Premiile Gopo. Pentru rolul rolul Olga din filmul “Malmkrog”, scris și regizat de Cristi Puiu, Marina Palii a fost nominalizată la categoria cea mai bună actriță în rol principal, la Premiile Gopo 2022.



  • Jurnal românesc – 03.08.2021

    Jurnal românesc – 03.08.2021

    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni invită cetăţenii români care sunt plecaţi peste
    graniţele ţării sau care au rude stabilite în afara României să se implice în
    proiectul Luna Diasporei    . Consiliul Judeţean Vrancea şi Biblioteca Judeţeană Duiliu
    Zamfirescuˮ Vrancea s-au alăturat acestui proiect guvernamental, adresând
    invitaţia celor aflaţi peste hotare de a lua parte la Concursul de fotografie
    cu tema Generaţii reuniteˮ.

    Concursul îşi propune diseminarea în rândul
    comunităţii locale şi naţionale a fotografiilor care redau momentele de
    reîntâlnire a membrilor familiilor românilor reveniţi, în concediu, în România.
    Fotografiile personale vor fi incluse într-un album foto care va fi postat pe
    pagina de Facebook a Bibliotecii Judeţene Duiliu Zamfirescuˮ Vrancea şi,
    respectiv, a Departamentului Românilor de Pretutindeni. Proiectul se derulează
    pe parcursul lunii august, lună tradiţională a revenirii românilor din diaspora acasă.


    Cu ocazia
    aniversării Zilei Limbii Române, sărbătorită în fiecare an la
    31 august, Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chișinău
    organizează Concursul on-line de poezie, proză și eseu adresat tinerilor
    iubitori ai limbii române, ediția a II-a.     Acesta se adresează tinerilor cu
    domiciliul în municipiul Bălți și în raioanele Rîbnița, Briceni, Rîșcani,
    Glodeni, Sîngerei, Dondușeni, Soroca, Drochia, Telenești, Edineț, Fălești,
    Camenca, Florești, Ocnița, Soldănești, Rezina, Ungheni și este organizat pe
    două secțiuni: elevi de școală generală, ciclul gimnazial și elevi de liceu și
    studenți. Festivitatea de premiere va avea loc pe data de 31 august 2021, la
    Gala Limbii Române, organizată la Cetatea Soroca.


    În
    orașul Cernăuți, consiliul local a sprijinit decizia de a schimba numele și
    titlul câtorva școli. Decizia a fost luată în cadrul unei sesiuni
    ordinare, cu 22 de voturi ale deputaților, notează Agenția de știri BucPress.
    Este prevăzută, printre altele, o modificare ca     gimnaziul nr.6 Alexandru
    cel Bun să devină liceul nr.6 Alexandru cel Bun, iar gimnaziul nr. 7 va
    deveni liceul Cernăuți nr.7.BucPress reamintește că, în 2017, deputații cernăuțeni au votat
    hotărârea privind atribuirea Gimnaziului nr. 6 din centrul regional cu predare
    în limba română a numelui Alexandru cel Bun.


    Cea de-a XI-a
    ediție a Festivalului Zilele filmului românesc/Muestra de cine rumano,
    organizat de Institutul Cultural Român de la Madrid, va avea loc în perioada 3
    august – 5 decembrie, informează ICR.     Proiectul anual de promovare a
    cinematografiei românești, pe care ICR Madrid l-a inițiat în 2010 și care a
    devenit un punct de referință în rândul cinefililor interesați de
    cinematografia românească și în rândul profesioniștilor, își extinde, anul
    acesta, aria de acoperire, ajungând, în premieră, și la Santiago de Compostela.
    ICR notează că anul 2020 a fost unul plin de succese pentru cinematografia
    românească, în condițiile excepționale determinate de pandemie, care a
    schimbat formatul multor festivaluri de film. Filmul Malmkrog, al
    regizorului Cristi Puiu, de exemplu, a primit, în cadrul Festivalului de la
    Sevilla, atât marele premiu Giraldillo de Oro, cât și premiul pentru cel
    mai bun scenariu.

    În cadrul Festivalului Internațional de Film de la Gijón,
    trei producții românești au fost prezente în diverse secțiuni, printre
    acestea și Tipografic majuscul de Radu Jude. Festivalul va
    avea loc în opt orașe din Spania: Madrid, Barcelona, Valencia, Sevilla,
    Zaragoza, Oviedo, Tenerife și Santiago de Compostela. În condițiile speciale
    impuse de pandemie, cinematecile regionale din orașele menționate vor proiecta
    cinci filme recente, multe dintre ele cu numeroase premii la nivel
    internațional. Acestea sunt Malmkrog, regizor Cristi Puiu, Tipografic
    majuscul, regizor Radu Jude, Între chin și amin, în regia lui regizor
    Toma Enache, Cardinalul, regizor Nicolae Mărgineanu, și Cărturan
    de Liviu Săndulescu.


    Malmkrog, cel mai recent film semnat de Cristi Puiu,
    câştigător al premiului pentru regie în 2020 la secțiunea Encounters a
    Festivalului de film de la Berlin, rulează în cinematografele din Austria,
    începând cu data de 30 iulie.     Cristi Puiu a debutat ca regizor în
    2001 cu filmul Marfa și banii, peliculă care a obținut mai multe premii
    internaționale. Unii critici de film consideră că acesta este filmul care a
    inaugurat noul val românesc în cinematografie. În 2013, a lansat Trois
    exercices d’interprétation, iar în 2016 a apărut filmul Sieranevada care
    a fost proiectat în premieră în competiția de la Cannes.


  • Marina Palii, selectată în programul „Berlinale Talents” 2021

    Marina Palii, selectată în programul „Berlinale Talents” 2021

    Anul acesta, actrița Marina Palii a fost unul dintre cei
    200 de artiști selectați în programul Berlinale Talents 2021, desfășurat în
    cadrul Festivalului de Film de la Berlin (1-5 martie 2021). Participanții au
    provenit din 65 de țări din întreaga lume și au fost aleși din peste 3000 de
    candidați. Din România, au mai fost selectate la această ediție a Berlinale
    Talents, producătoarea Anda Ionescu și directoarea de imagine Boróka Biró. Am
    vorbit cu Marina Palii despre rolurile care i-au marcat cariera și participarea
    în programul Berlinale Talents.

    Pentru mine a fost un eveniment foarte important, Berlinale Talents este
    unul dintre evenimentele cele mai importante în lumea filmului. De aceea, să
    fii selecționat la Berlinale Talents este o dovadă de apreciere foarte mare. După ce am participat în vară la Sarajevo
    Talents am decis să aplic și pentru acest atelier organizat în cadrul
    Berlinalei. Din cauza situației globale s-a găsit această variantă de compromis
    și toate workshopurile au fost mutate pe zoom. În felul ăsta am participat la
    workshopuri cu cineaști din toată lumea, cineaști din Peru, Chile, Filipine,
    Thailanda, Australia, tot mapamondul s-a mutat pe zoom și a fost foarte
    interesant din acest punct de vedere, deși ne-a lipsit contactul direct.
    Totuși, să poți vorbi cu colegi din toate colțurile lumii stând în camera ta, a
    fost ceva nou.

    Eu am participat la niște workshopuri care durau cam trei ore
    zilnic, workshopuri care ne-au familiarizat cu metoda Alexander Technique. Atelierele
    au fost susținute de doi traineri, Kristof Konrad și Jean-Louis Rodrigue, care
    practică această metodă de multă vreme. Cei doi și-au susținut cel mai des atelierele
    în SUA și există deja foarte mulți actori care lucrează după această metodă,
    încercând să abordeze construcția unui personaj folosind Alexander Technique.
    Este vorba, în mare, de o serie de exerciții de mișcare și de relaxare a
    respirației. Am lucrat scene din filme celebre cu colegii din alte țări pe
    zoom, ceea ce a fost complet nou, dar ne-am adaptat și lucrurile au mers într-o direcție foarte
    bună.


    Ușurința interpretării unui rol atât în limba franceză,
    cât și în limba română și capacitatea de a construi personaje puternice.
    Acestea au fost doar două dintre argumentele enunțate de juriu pentru
    selectarea actriței Marina Palii în programul Berlinale Talents 2021, parte
    integrantă a celei de a 71-a ediții a Festivalului de Film de la Berlin. Marina
    Palii a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică
    I.L. Caragiale din Bucureşti și Facultatea de Litere, specializarea Filologie
    (polonă – franceză) și este actriță a Teatrului Clasic Ioan Slavici Arad. A
    jucat în patru filme, în 6.9 pe scara Richter (2016, regia Nae Caranfil), Crimă
    și pedeapsă (2017, regia Jon Gostin), La Forêt d’argent produs de ARTE
    France (2019, regia Emmanuel Bourdieu) și Malmkrog (2020, regia Cristi Puiu),
    film pentru care Cristi Puiu a fost distins cu Premiul pentru Cel mai bun
    regizor al Secțiunii Encounters a Festivalului Internațional de Film de la
    Berlin.

    Marina Palii, despre rolul care i-a adus consacrarea, Olga din
    Malmkrog, de Cristi Puiu. După participarea la Festivalul de la Berlin
    de anul trecut lucrurile au luat o într-o direcție foarte bună. Și la Sarajevo,
    și la Berlin am aplicat cu un fragment video, un colaj din filmele Malmkrog și La
    Forêt d’argent/Pădurea de argint, probabil că și acest lucru a contat pentru
    selecție. Revenind
    la Malmkrog, a fost o experiență foarte frumoasă, care m-a ajutat foarte mult.
    Practic, a fost debutul meu în film de autor. Malmkrog și Olga au însemnat un
    tur de forță. Un tur de forţă care m-a ajutat să renunț la tot ce credeam eu că
    înseamnă actorie de film și construcție de personaj, pentru că în filmul ăsta
    n-am aplicat mai nimic din ce am învățat în facultate. Este adevărat, în
    facultate nici nu există un modul dedicat actoriei de film, sunt numai niște workshopuri,
    niște cursuri care au loc atunci când sunt invitați diverși cineaști.

    O pregătire
    solidă pentru actoria de film nu se face în facultate și atunci fiecare învață
    cum poate, prin imitație, aflând câte ceva de la alți colegi. Cu atât mai mult
    a fost o provocare imensă să interpretez rolul Olgăi, a fost în primul rând
    lucrul cu Cristi Puiu, care m-a dus aproape de anumite limite pe care a trebuit
    să le depășesc. Mă refer în primul rând la rezistența fizică, dar n-a fost
    deloc simplu nici faptul că textul pe care l-am intepretat era în limba
    franceză. În plus, este și un text destul de dificil, a fost și improvizație,
    ceea ce mi-a plăcut foarte mult. Faptul că un regizor mi-a dat libertatea să
    improvizez și m-a învestit cu încredere a fost pentru mine o bucurie foarte
    mare, am resimțit-o ca pe un moment de libertate maximă. Este extraordinar dacă
    din zece propuneri pe care le faci una este acceptată. Ca să rezum, Olga a fost
    un personaj la care am muncit foarte mult.


    Marina Palii face parte și din distribuția spectacolului Școala
    și familia, un demers teatral construit pe texte de Ion Luca Caragiale de
    regizorul Cristian Ban și montat la Teatrul Clasic Ioan Slavici Arad.


  • Making Waves: Rumänisches Filmfestival in den USA hob Kurz- und Dokumentarfilme hervor

    Making Waves: Rumänisches Filmfestival in den USA hob Kurz- und Dokumentarfilme hervor

    Das Festival, das auf eine 15-jährige Tradition in New York zurückblickt, fand unter der Leitung von Corina Şuteu, Mihai Chirilov und Oana Radu statt. Es ist dasselbe Team, das die erste Ausgabe des Festivals im Jahr 2006 organisierte. Mihai Chirilov, künstlerischer Leiter des Making Waves-Festivals, spricht über das Programm:



    Für die diesjährige Ausgabe mussten wir das Festival neu erfinden. Wir organisierten alljährlich Treffen zwischen Regisseuren und Schauspielern auf der einen Seite und dem amerikanischen Publikum auf der anderen. Es auch gab Diskussionsrunden. Die diesjährige Ausgabe lief sehr gut. Das Festival dauert immer eine Woche, in dieser Zeit werden ca. sieben rumänische Filme gezeigt, manchmal auch einige Kurzfilme. Das Online-Format ermöglichte uns, diesmal mehr Filme zu streamen. Neben den sieben Spielfilmen nahmen wir auch sechs Kurzfilme ins Programm auf. Ein Vorteil des Online-Formats war, dass die Filme nicht nur dem Publikum in New York zugänglich waren, sondern in ganz Amerika. Vor einigen Tage sprach ich mit unseren Partnern vom Jacob Burns Film Center, die von der Vielzahl der Menschen, die sich die Filme ansahen, überrascht waren. Um alle Filme der diesjährigen Ausgabe zu streamen, benötigte man einen Festivalpass. Sowohl wir als auch unsere Partner vom Jacob Burns Film Center sind froh, dass die Filme ein so breites Publikum fanden. Das Festival hat ein Stammpublikum, gebildet aus New Yorkern, die rumänische Filme mögen, und Rumänen der Diaspora, die die neusten rumänischen Produktionen sehen möchten. Ausdauer war der Schlüssel zum Erfolg. Making Waves erlebte Höhen und Tiefen, richtete sich neu aus und wurde unabhängig. Es finanziert sich gänzlich aus Spenden. Die amerikanischen Zuwendungen binden ein Publikum, das wir heranzogen und das uns die Treue hält. Die geografische Öffnung Amerikas wirkte sich dieses Jahr positiv aus. Bis zu dieser Ausgabe fand Making Waves in New York statt. Einzig im Jahr 2019, bei der Ausgabe anlässlich der 30. Jährung der Revolution von 1989, hatten wir ein grö‎ßeres Programm, mit 30 Filmen, die in diesen 30 Jahren Geschichte geschrieben haben, das wir in mehreren amerikanischen Städten zeigten.“




    Die Filme Malmkrog“ des Regisseurs Cristi Puiu, Urma“ (Die Spur“) von Dorian Boguţă, Campania (Die Kampagne“) von Marian Crişan, Ivana cea groaznică“ (Ivana die Schreckliche“) von Ivana Mladenović, Casa cu păpuşi“ (Das Puppenhaus“) von Tudor Platon, Acasă“ (My Home“) von Radu Ciorniciuc und colectiv“ von Alexander Nanau wurden dieses Jahr auf dem Making Waves Festival gestreamt. Es war ein ausgezeichnetes Jahr für den rumänischen Dokumentarfilm, der ins Besondere die sozialen Missstände entlarvt. Sowohl »colectiv« als auch »Acasă« (in der Regie von Radu Ciorniciuc) erhielten beeindruckende internationale Auszeichnungen. Wohlverdient wurden diese zu Beginn und zum Ende des Making Waves Festivals präsentiert. Dazwischen kam das neue Opus von Cristi Puiu, »Malmkrog«, erneut nach Amerika, nach der Online-Premiere auf dem New Yorker Film Festival im vergangenen Jahr, um die Stimmung weiter anzuheizen“, schreib der Filmkritiker und künstlerische Leiter des Making Waves Festivals, Mihai Chirilov.




    Den Dokumentarfilm colectiv“ in der Regie von Alexander Nanau, ein Film, der für den diesjährigen Oscar für den besten ausländischen (nicht-amerikanischen) Dokumentarfilm nominiert wurde, bezeichneten die internationalen Medien als einen der besten der je über den Journalismus gedrehten Filme. Das Magazin Rolling Stone nannte diesen den besten Film des Jahres 2020 und im Time Magazine schaffte es dieser auf dem 2. Platz der besten Dokumentarfilme des vergangenen Jahres. IndieWire schreib, er ist einer der besten über Journalismus gedrehten Filme überhaupt. Gute Kritik erhielt der Film Alexander Nanaus auch in den Publikationen New York Times, Variety und The Guardian. Mihai Chirilov, der künstlerische Leiter des Festivals Making Waves:



    Wenn wir an einer Festival-Ausgabe arbeiten und die Filme auswählen, dann versuchen wir, Filme und Regisseure, die in Amerika bekannt sind, mit neuen Filmschaffenden zu kombinieren. So trafen wir auch die diesjährige Auswahl. Dass der Film »colectiv« von Alexander Nanau in der Eröffnung des Festivals präsentiert wurde, ergab sich von selbst. Er war ja schon sehr bekannt, nicht nur in Amerika, aber vor allem dort hatte er hervorragende Kritik, und das schon seit 2019, als dieser auf dem Filmfestival in Toronto präsentiert wurde. Wegen der Pandemie hatte der Film einen steinigen Weg, aber selbst die Pandemie konnte seinem Ruf und seiner Wirkung nichts anhaben. Dies beweist sein Höhenflug, bis hin zur Nominierung für einen Oscar. Es ergab sich von selbst, den Status des Films in Amerika in Ehren zu halten zu wollen und ihn zur Eröffnung zu präsentieren, weil er nun mal bekannt ist. Damit war auch die Hoffnung verbunden, dass Making Waves den Film noch bekannter macht, und zwar mit Blick auf die Preisverleihung der Amerikanischen Filmakademie.“




    Um den Geist des Festivals zu erhalten, ermöglichten die Organisatoren allen, die einen Pass erworben hatten, mit der Schauspielerin Irina Rădulescu und den Regisseuren Marian Crişan, Tudor Platon und Ivana Mladenović zu diskutieren.

  • Jurnal românesc – 03.07.2020

    Jurnal românesc – 03.07.2020

    Ministerul Afacerilor Externe le recomandă românilor care călătoresc
    în Grecia să completeze online, anterior deplasării, formularul solicitat de
    autorităţile elene. Documentul este disponibil în limba engleză la adresa
    travel.gov.gr, unde sunt prezentate şi condiţiile de călătorie valabile pentru
    această perioadă. După completare, solicitanţii vor primi pe adresa de e-mail
    utilizată la completarea formularului un cod unic de confirmare a
    înregistrării, care trebuie prezentat autorităţilor de frontieră (în format
    electronic sau tipărit), în momentul intrării pe teritoriul Greciei. Precizările vin în condiţiile în care, punctul de frontieră bulgaro-elen Kulata
    – Promachonas s-a aglomerat de la 1 iulie odată cu instituirea noilor reguli
    privind intrarea cetăţenilor străini în Grecia.

    MAE transmite că şeful
    diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a avut o convorbire telefonică cu omologul
    elen, Nikos Dendias, căruia i-a prezentat situaţia cu care se confruntă români
    aflaţii în tranzit către Grecia şi a făcut apel la identificarea unor soluţii
    pentru fludizarea traficului în vamă. Partea elenă a transmis că are în atenţie
    situaţia şi că acţionează pentru rezolvarea acesteia, inclusiv prin stabilirea
    de controale comune cu autorităţile bulgare. De asemenea, a precizat că fost
    creat un flux separat pentru autoturismele înmatriculate în statele membre ale
    UE, aceasta fiind prima măsură pentru fluidizare.

    Bucureştiul menţionează că un
    reprezentant al Consulatului General al României la Salonic se află la punctul
    de trecere a frontierei Kulata – Promachonas pentru a le acorda asistenţă
    cetăţenilor români. În afara acestuia, românii pot solicita asistenţă consulară
    la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +302 106 77 40 35 şi
    Consulatului General al României de la Salonic +302 310 34 00 88. Pentru
    situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice a
    României în Grecia +306 978 99 62 22 şi a Consulatului General al României de
    la Salonic +306 946 04 90 76. MAE recomandă totodată consultarea paginilor de
    internet mae.ro, atena.mae.ro, salonic.mae.ro şi le reaminteşte conaţionalilor
    care se deplasează în străinătate că au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii actualizate şi
    sfaturi de călătorie.




    Compania aeriană naţională TAROM a anunţat că, începând din 3 iulie,
    a reluat zborurile Bucureşti – Roma, cu atezizare pe Aeroportul Fiumicino.
    Cursele aeriene sunt programate de două ori pe săptămână, în zilele de luni şi
    vineri, şi sunt supuse regulilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu
    SARS-CoV2. Operatorul transmite că masca chirurgicală trebuie purtată în
    permanenţă de la intrarea în aeroportul de plecare până la ieşirea din
    aeroportul de destinaţie. De asemenea, toţi pasagerii care călătoresc
    spre şi dinspre Italia trebuie să completeze o declaraţie, iar persoanele care
    au călătorit în ultimele 14 zile în alte state decât ţările UE, ţări din zona
    Schengen, Marea Britanie, Andorra, Monaco, San Marino şi Vatican trebuie să
    completeze o declaraţie specială. TAROM menţionează totodată că a reluat, din 2
    iulie, şi cursele aeriene între Bucureşti şi Chişinău. Zborurile au loc în
    zilele de luni, joi, vineri şi duminică, în condiţii de maximă siguranţă, cu
    respectarea măsurilor de protecţie sanitară. Bilete se pot achiziţiona de pe
    site-ul companiei, tarom.ro, prin aplicaţia mobilă şi de la orice agenţie
    TAROM.




    Lungmetrajul Malmkrog, regizat de Cristi Puiu, a avut
    premiera pe marile ecrane din Franţa. Drama de epocă i-a adus cineastului român
    Premiul pentru Cel mai bun Regizor în cadrul Secţiunii Encounters a
    Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, desfăşurat în perioada 20
    februarie – 1 martie. Filmul, descris de critica internaţională drept o
    capodoperă plină de intensitate, a avut premiera mondială la 21
    februarie. Scenariul a fost adaptat de Cristi Puiu după cartea Trei
    interviuri de Vladimir Soloviov, iar filmările au avut loc timp de 40 de
    zile la Conacul Apafi, din satul Mălâncrav, în judeţul Sibiu.
    Malmkrog este o coproducție România, Serbia, Elveția, Suedia,
    Bosnia și Macedonia de Nord. Cristi Puiu, considerat deschizătorul de drum al
    Noului Val în cinematografia românească, este cunoscut pentru filmele
    Marfa și banii, Moartea Domnului Lăzărescu, recompensat
    cu premiul Un certain regard la Festivalul de Film de la Cannes din
    2006, Aurora şi Sieranevada, care a fost propunerea
    României la Premiile Oscar 2016. Regizorul a fost distins, în 2011, cu titlul
    Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor de către ambasadorul Franței în
    România, Henri Paul, și decorat cu Ordinul de Merit în Grad de Cavaler de
    statul român în 2006. După premiera franceză, Malmkrog va fi
    prezentat în avanpremieră românească, la începutul lunii august, în cadrul
    Festivalului Internațional de Film Transilvania de la Cluj Napoca.

  • Le réalisateur Cristi Puiu primé à la Berlinale

    Le réalisateur Cristi Puiu primé à la Berlinale

    Le cinéma roumain a une fois de plus brillé au Festival international du film de Berlin, un des événements les plus importants du genre au monde. Cristi Puiu (53 ans), considéré comme un des initiateurs de la nouvelle vague du cinéma roumain, sest vu décerner, ce week-end, lors du gala de remise des prix de la 70e édition de la Berlinale, le prix du meilleur réalisateur, dans la section « Rencontres » pour son film Malmkrog.


    La nouvelle section « Rencontres » du Festival du film de Berlin a été introduite pour soutenir de nouvelles voix dans le cinéma. Le directeur artistique du festival, Carlo Chatrian, a déclaré quelle réunit des productions cinématographiques qui « relèvent le défi de dessiner un monde plutôt que de le reproduire ». La Roumanie a été représentée à la Berlinale, dans la section Forum, par deux films portant la signature de Radu Jude. Il sagit de « Typographique majuscule » et de « La sortie des trains de la gare ». Ce dernier est le fruit de la collaboration avec lhistorien Adrian Cioflâncă.


    Considéré comme le film le plus difficile de Cristi Puiu, « Malmkrog » est une coproduction Roumanie – Serbie-Suisse – Suède-Bosnie – Macédoine du Nord. La presse internationale le décrit comme « un film européen géant, vraiment héroïque ». Cest un film dépoque, réalisé d’après un scénario adapté du texte « Trois entretiens » du philosophe, poète et critique russe Vladimir Solovyov (1853-1900). Le film a été tourné pendant 40 jours au manoir Apafi dans le village de Malancrav, au centre de la Roumanie.


    « Malmkrog » est construit autour de cinq personnages. Hormis quelques répliques en allemand, russe et hongrois, les acteurs parlent français. Le décor et les costumes refont l’atmosphère du début du XXe siècle en Transylvanie. « Une interrogation sur le cinéma et sur la mémoire », cest dans ces termes que Cristi Puiu parle de son film.


    Le cinéaste roumain est pour la deuxième fois lauréat de la Berlinale, après lOurs d’or remporté en 2004 pour son court-métrage “Une cartouche de Kent et un paquet de café. En 2005, Cristi Puiu était distingué du trophée Un Certain Regard à Cannes et nommé deux fois aux prix de lAcadémie européenne du cinéma. Cristi Puiu a également réalisé le film Sieranevada, la proposition de la Roumanie pour les Oscars 2017.


    Pour ses mérites, Cristi Puiu a été décoré, en 2011, par lambassadeur de France en Roumanie, Henri Paul, des insignes de Chevalier dans lOrdre des Arts et des Lettres. En 2006, il avait reçu la médaille de Chevalier de l’Ordre du Mérite de lEtat roumain.


    Cristi Puiu nest pas le seul cinéaste roumain primé à Berlin. En 2018, Adina Pintilie remportait lOurs dor du meilleur film pour « Touch me not ». Călin Peter Netzer sétait vu remettre le même trophée en 2013 pour « La position de lenfant ». Enfin, en 2015, Radu Jude recevait lOurs dargent du meilleur réalisateur pour son film Aferim! (Trad. Mariana Tudose)



  • Jurnal românesc – 20.02.2020

    Jurnal românesc – 20.02.2020

    Guvernul Marii
    Britanii a prezentat liniile generale ale noului sistem de imigraţie, care
    urmează să fie pus în aplicare odată cu încheierea perioadei de tranziţie
    post-Brexit prevăzută pentru 1 ianuarie 2021. Legislaţia elaborată de
    autorităţile britanice are la bază un sistem de puncte şi este menită să
    privilegieze accesul imigranţilor înalt calificaţi din lumea întreagă, nu doar
    a celor din ţările Uniunii Europene, şi să reducă afluxul forţei de muncă ieftine
    şi slab calificate. Astfel, solicitanţii de viză vor trebui să facă dovada că
    deţin competenţe profesionale specifice domeniului dorit, că vorbesc limba
    engleză şi că au deja o ofertă de muncă cu un salariu anual de minim 25.600 de
    lire sterline (circa 30.820 de euro) sau peste pragul salariului de referinţă
    stabilit pentru domeniul vizat. Concesii vor fi făcute doar în cazul solicitanţilor
    care, deşi au un salariu sub cel menţionat, au calificări avansate în domeniul
    lor de specialitate sau se angajează într-un sector în care în Regatul Unit
    există o criză de forţă de muncă. Pentru a intra în posesia vizei, imigranţii
    trebuie să obţină cel puţin 70 de puncte. Maxim 20 de puncte sunt acordate
    candidaţilor care îndeplinesc cerinţele minime de salarizare. Dacă lucrătorul
    străin are o ofertă pentru un post într-un domeniu cu deficit de forţă de muncă
    va mai primi 20 de puncte. Relevanţa studiilor pentru postul solicitat va primi
    10 puncte, iar dacă solicitantul are studii în ştiinţă, tehnologie, inginerie
    sau matematică, atunci va primi 20 de puncte.

    Prezentarea ofertei de muncă
    venite din partea unui angajator britanic va primi 20 de puncte, calificarea
    corespunzătoare postului tot 20 de puncte, iar nivelul cerut de cunoaştere a
    limbii engleze 10 puncte. Noua legislaţie nu îi va afecta însă pe cetăţenii din
    statele UE care primesc statutul de rezident în Regatul Unit. Până în prezent
    circa 3,2 milioane au făcut solicitări în acest sens, din care aproape 500.000
    sunt români. Termenul limită de depunere a cererilor pentru obţinerea
    statutelor de settled sau pre-settled este 30 iunie 2021 pentru cetăţenii
    europeni care se află pe teritoriul Regatului Unit până la 31 decembrie 2020. Conaţionalii
    care necesită sprijin în legătură cu procedura de înregistrare se pot adresa Ambasadei
    României în Marea Britanie la numărul de telefon 0750 388 29 92 şi la adresa de email
    londra.brexit@mae.ro.




    Filmul
    Malmkrog, cel mai nou lungmetraj regizat de Cristi Puiu, va
    deschide noua secţiune Encounters a Festivalului Internaţional de
    la Berlin, care se desfăşoară între 20 februarie şi 1 martie. Premiera mondială
    a peliculei va avea loc pe 21 februarie, iar pelicula intră în competiție cu
    alte 14 filme din întreaga lume. Scenariul a fost adaptat de Cristi Puiu după
    cartea Trei interviuri de Vladimir Soloviov, iar filmările au avut
    loc timp de 40 de zile la Conacul Apafi, din satul Mălâncrav, în judeţul Sibiu.
    Malmkrog este o coproducție România, Serbia, Elveția, Suedia,
    Bosnia și Macedonia de Nord. Cristi Puiu, considerat deschizătorul de drum al
    Noului Val în cinematografia românească, este cunoscut pentru filmele
    Marfa și banii, Moartea Domnului Lăzărescu, recompensat
    cu premiul Un certain regard la Festivalul de Film de la Cannes din
    2006, Aurora şi Sieranevada, care a fost propunerea
    României la Premiile Oscar 2016. A fost distins, în 2011, cu titlul Cavaler al
    Ordinului Artelor și Literelor de către ambasadorul Franței în România, Henri
    Paul, și decorat cu Ordinul de Merit în Grad de Cavaler de statul român în
    2006.




    Ministerul de Externe
    a prezentat un scurt bilanţ al activităţii consulare în 2019. MAE transmite că
    activitatea consulară este în continuă creștere, iar pe parcursul anului trecut
    au fost acordate peste 1 milion de servicii de specialitate. Cele mai
    solicitate au fost documentele de călătorie, care au depăşit 440.000, urmate de
    actele notariale – peste 260.000 şi vizele – peste 80.800. Activitatea cea mai
    intensă a fost înregistrată la Secţia consulară din Londra, care a acordat
    peste 110.000 de servicii, urmată de Secţia consulară de la Chişinău, cu peste
    60.500 şi cea din Roma, cu peste 47.000. Pentru anul 2020, Departamentul
    Consular şi-a stabilit drept obiective principale extinderea și modernizarea
    rețelei, analizarea și gestionarea mai eficientă a personalului, simplificarea
    procedurilor de programare online, îmbunătățirea calității serviciilor și
    continuarea procesului de dotare și informatizare a sistemelor existente.




    Scriitorul român
    Walter Ubelhart va fi prezent la Bruxelles, pe 21 februarie, pentru a-şi prezenta
    cartea În umbra lui Shakespeare, apărută în limba română şi tradusă
    în engleză, germană şi maghiară. Evenimentul se va desfăşura la Casa de Cultură
    Belgo-Română – Arthis şi are loc în cadrul Festivalului Interlitratour 2020.
    În umbra lui Shakespeare este un roman despre viaţa personajului istoric
    Johannes Banfi Hunyades, al cărui destin l-a condus în toata Europa, de la
    Praga până în Anglia unde a devenit un prieten apropiat al lui Shakespeare.
    Walter Ubelhart s-a născut în 1970 la Baia Mare, în judeţul Maramures. Începând
    din 2008, este preşedintele Forumului Democratic German din România – filiala
    Maramureş. A participat la realizarea mai multor scenarii de film, iar în
    prezent lucrează la adaptarea cinematografică a cărţii sale.