Radio România Internațional

Tag: mame

  • Iunie pentru mame şi copii

    Iunie pentru mame şi copii

    În fiecare an, luna iunie ne aminteşte să
    sărbătorim copii şi copilăria, prima zi fiind şi Ziua Copilului, menţionată
    prima dată la Geneva, la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea
    Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanţi din diferite ţări au
    adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. După această conferinţă, multe
    guverne au celebrat Ziua Copilului.


    Şi cum într-un centru comunitar din
    Bucureşti, bunăstatrea copiilor şi a părinţilor este un deziderat, ne-am
    alăturat unei seri de ateliere pentru copii şi părinţi pentru a observa rezultatele. Melania Medeleanu, membru
    fondator al centrului comunitar, ne-a întâmpinat:

    Suntem la Centrul
    Comunitar Zi de bine, care a fost deschis de la început special pentru
    comunitatea ucraineană şi care de la 1 iunie şi-a deschis porţile şi pentru
    comunitatea românească. Aşa că astăzi i-am întâmpinat pe câţiva copii şi pe
    mamele lor. Dimineaţă devreme, am avut un
    atelier cu gimnastică cu mame şi cu bebeluşi, au fost foarte simpatici şi nici
    nu au fost foarte plângăcioşi. Iar acum sunt tobe, tobe africane. Mihai Axinte
    bate la tobe, iar copiii sunt nerăbdători să pună şi ei mâna pe aceste tobiţe.
    Este primul astfel de eveniment, pe de altă parte, pentru comunitatea
    ucraineană suntem deja în a treia lună de funcţionare şi avem pentru ei cursuri
    de limba română, de limba engleză, şedinţe de yoga penbtru mame, art-terapie
    pentru copii sau lecţii de dans. Se întâlnesc de patru ori pe săptămână, de
    dimineaţa până seara şi sunt până acum peste 500 de ucrainence şi copiii lor,
    care au trecut pe la acest centru comunitar şi noi ne bucurăm foarte tare
    pentru că îl simt ca pe un spaţiu prietenos, în care pot să fie pur şi simplu
    împreună, să participe la ateliere, dacă simt nevoia, sau să plângă sau să
    râdă, dacă simt nevoia.


    Alexandra Axinte, organizator al
    evenimentului Luni de bine, a completat:

    Astăzi avem nişte ateliere. Este
    ziua de luni, aşa că am zis să începem săptămâna cu bine, şi am numit-o Luni
    de bine, la Centrul Comunitar Zi de bine. Şi pentru că vrem să sădim aici
    seminţele unei comunităţi, am început cu copii şi părinţii lor. Am avut mai
    multe ateliere de conectare. Mai întâi mame cu bebeluşi au făcut gimnastică şi
    au dansat, de diminjeaţă. Apoi am avut Conectare prin emiţie şi am făcut harta
    emoţiilor cu copii mai mari, de la 5-8 ani, iar acum, în fundal se aude un
    atelier de tobe, în care ne conectăm cu toate vârstele: copii şi părinţi vor
    bate împreună şi vor crea tot felul de ritmuri muzicale. Intenţia ete de a ne
    conecta, de a găsi diverse căi de a ne aduna împreună, dincolo de cuvinte şi
    prin mişcare şi prin muzică şi prin emoţie şi de a vedea exact de ce este
    nevoie în acest moment, pentru a face ce este mai bun în acest Centru
    comunitar.


    Am întrebat-o pe Alexandra Axinte care a
    fost feedback-ul zilei:

    Mamele de dimineaţă au fost foarte entuzismate.
    Pentru mame la început de drum, când au bebeluşii mici, e extraordinar să poată
    să se întâlnească cu alte mame şi bebeluşii lor să socializeze, şi ele să mai
    schimbe o vorbă. Chiar este o nevoie foarte mare! Apoi am avut un atelier de
    emoţii în care mamele s-au relaxat separat de copii, au stat pe terasă, iar
    copiii s-au zbenguit cu noi, iar acum, se aude, pare că lumea se distrează,
    aplaudă, dă din picioare, până acum e de bine!


    Alina Tofan, actriţă şi eco-performer,
    ne-a împărtăşit experienţa avută aici:

    Atelierul meu a fost de
    Art-terapie. Am lucrat harta emoţiilor, un exerciţiu care le
    antrenează copiilor atenţia asupra conturului corpului lor. Ei, fiind mici,
    abia acum descoperă de fapt care sunt limitele spaţiale pe care ei le au prin
    corp şi am lucrat foarte mult imaginativ, încercând să le antrenez
    creativitatea şi spontaneitatea. Atelierul a fost adaptat nevoii fiecărui
    copil, la fel şi cerinţele pentru ei. Astăzi, la atelierul meu au fost patru
    copii. De obicei pot fi până la 12 copii, cumva cu cât sunt mai puţini
    avantajul e al lor, pentru că atenţia este mai mult asupra fiecăruia dintre ei.
    La fel de bine funcţionează şi când se lucrează în grupuri mai mari, pentru că
    învaţă mai repede unii de la alţii. Un alt exerciţiu a fost să ne construim din
    pungi de cadouri, pe care practic le reciclăm, câte un personaj, care să
    vorbească despre copilul căruia îi aparţine, cel care l-a creat. Am lipit
    împreună pene, practic am învăţat să lucrăm un pic împreună, să fim atenţi la
    nevoile celor din jur, să ne inspirăm dacă vedem ceva care ne place. Apoi ne-am
    prezentat: acolo intervine partea de creativitate, în limbaj, în cum ne
    imaginăm personajul, povestea lui, cum reprezintă personajul copilul, care sunt
    fricile sau preocupările. Şi e interesant să vezi cât de repede ies la iveală
    multe lucruri, cum sunt lucruri cu care ei se coenctează, ce e valabil pentru
    universul lor. E un exerciţiu foarte bun prin care ei capătă încredere unii în
    alţii şi le e mai uşor când sunt activităţi de grup.


    Alina Tofan a adăugat: Ce am observat a fost o disponibilitate foarte mare din partea lor. La
    fiecare grup e diferit, deci ceea ce zic e valabil pentru copiii cu care am
    lucrat astăzi, că îşi ştiu foarte bine limitele: ce vor, cum vor. Cred că încă
    mai e loc pentru ei de a fi stimulaţi şi încurajaţi să exprime creativitatea pe
    care o au. Am întâlnit nişte mici blocaje în exprimarea creativă, deşi ea
    există la nivel de discurs, la nivel de intenţie, dar când era vorba de a fi
    pusă în practică interveneau foarte multe limitări. Lucruri care m-au surprins, pentru că în alte grupuri
    cu care am lucrat a fost exact invers: de obicei creativitatea funcţionează, nu
    funcţionează limbajul, nu funcţionează ce îşi doresc să facă. Deci fiecare grup
    are specificul lui, dar cred oricum că copiii de astăzi ştiu şi exprimă mult
    mai multe lucruri şi viitorul arată bine cu ei!



    Plini de bucurie să descoperim cât
    entuziasm stârnesc astfel de iniţiative, ne-am bucurat şi noi de tobele
    africane.


  • Mamă-copil sau copil-mamă?

    Mamă-copil sau copil-mamă?

    Sărăcie
    lucie, lipsă de educație, lipsă de interes, nimeni care să le vorbească despre
    cum funcționează propriul corp. Acestea sunt nefericitele ingrediente ale unei
    experiențe de viață falimentare. Vorbim azi despre sarcinile la vârste extrem
    de mici, la fetele cu vârste sub 15 ani, vorbim despre deficiențe de sistem și
    despre ce se poate face pentru a ameliora acest fenomen. România se află pe
    primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de mame adolescente.
    Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Salvați Copiii, știe mai multe
    despre aceasta:


    Trebuie să spun că
    un sfert dintre mamele adolescente din UE provin din România. Așa cum știm, 23%
    din aceste mămici cu vârsta sub 19 ani vin din țara noastră. Noi suntem pe
    primul loc în UE în ceea ce privește numărul mamelor cu vârsta sub 15 ani și pe
    locul 2 după Bulgaria la numărul mamelor cu vârsta sub 19 ani. În România,
    aproape 10% din nașteri provin de la mame adolescente. Multe dintre mamele
    acestea provin din localități care nu au deloc medic de familie sau nu au
    suficienți medici de familie.

    Aceste fete recurg la automedicație în timpul
    sarcinii, nu ajung la medic pentru
    luarea în evidență și monitorizarea sarcinii și așteaptă până când situația lor se precipită sau se
    înrăutățește. Salvați Copii s-a implicat activ în domeniul sănătății copiilor
    din România, contribuim la asigurarea dreptului la viață prin intermediul a
    cinci direcții de intervenție. Una e cea care privește dotarea maternităților,
    secțiilor de pediatrie și nou-născuți cu echipamente medicale performante, a
    doua e cea care se referă la dezvoltarea rețelelor specializate de suport
    pentru mame și copii la nivelul comunităților rurale, a treia e cea prin care
    organizăm cursuri de specializare pentru echipele de profesioniști (în special
    echipe medicale), a patra – dezvoltarea programelor de educație pentru sănătate
    și dezvoltarea de cercetări, de dezbateri cu autorități și specialiști pentru schimbarea
    politicilor sociale și a legilor, atunci când este nevoie.

    Până în prezent, am
    lucrat cu peste 56.000 de gravide (copii de 15 ani) și am văzut schimbarea. În
    fiecare an lucrăm în câte 46 de comunități, cu echipe mixte de specialiști, cu
    asistenți medicali, sociali, psihologi, care cunosc realitățile zonelor și se
    adresează realităților concrete ale mămicilor și ale copiilor.



    Oana Motea,
    Health Specialist la UNICEF România, atrage atenția că fenomenul sarcinilor la
    vârste foarte mici se transmite de la o generație la alta, în cadrul aceleiași
    familii:


    Concluziile
    raportului Unicef – Samas, lansat la începutul anului, arată că sarcinile în
    cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe
    de educare familială, adaptate cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste
    adolescente și viitorii tați. Fenomenul este ciclic și se reptă în cadrul
    aceleiași familii, de la o generație la alta, împreună cu precaritatea
    economică, socială și de sănătate. Nu există o delimitare a rolului și a
    corelare a atribuțiilor de acțiune pentru autorități, în privința reproducerii
    la generațiile tinere și a prevenirii sarcinilor la minore. Este nevoie de
    politici publice integrate care să vizeze educația pentru sănătate,
    sensibilizarea comunității și adaptarea intervențiilor la psihologia și
    emoțiile adolescenților.



    Mama-copil
    sau copilul-mamă? Greu de spus. Datele deținute de UNICEF despre România sunt şocante.
    Oana Motea:

    În 2019 au fost
    înregistrate peste 16.600 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9%
    față de 2018. Totuși, în cazul adolescentelor sub 15 ani, observăm o creștere
    de 11% în regiunile nord-vest și nord-est. Aceste cifre ilustrează amploarea
    problemei și necesitatea acțiunilor educative, care să se adreseze tuturor
    grupurilor de adolescenți, pe canale de comunicare specifice, cu forme diferite
    de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora.



    O soluție
    pentru ameliorarea acestui fenomen ce tinde să devină flagel? Cabinete medicale
    în zonele rurale, programe țintite. Altfel, nu se poate, este de părere
    Gabriela Alexandrescu, de la Salvați Copiii:


    Chiar de curând am
    lansat o analiză în rândul adolescentelor din comunități vulnerabile, în
    parteneriat cu autoritățile relevante, la Senatul României, o analiză a mamelor
    adolescente din zonele rurale și defavorizate. Chiar am derulat-o în
    iulie-august 2021, în 46 de comunități din România și din păcate analiza relevă
    o deficiență alarmantă, cronică a serviciilor de sănătate destinate mamelor cu
    vârste mici și punctează aspecte sociale defavorabile, relevante în acest
    context. Putem spune că 16 ani și trei luni e vârsta medie a nașterii primului
    copil la adolescente din zonele rurale defavorizate.

    Cele cu mai mult de un
    copil au, în medie 18 și o lună la nașterea celui de-al doilea copil, 19 ani și
    cinci luni – la nașterea celui de-al treilea. 40% dintre mame și gravidele
    adolescente din zona rurală au afirmat
    că nu au făcut niciodată analizele recomandate în sarcină din cauza lipsei
    accesului la servicii medicale sau a resurselor financiare necesare. 87% nu au
    utilizat și nu cunosc nicio metodă contraceptivă, 72% dintre tinerele femei și
    fete afirmă că locuiesc în condiții extrem de modeste, într-o cameră sau cel
    mult două, împreună cu persoane din altă familie. 55% declară că banii nici nu
    le ajung pentru strictul necesar, multe se bazează pe alocația copiilor și
    foarte multe au apreciat că în perioada pandemiei au afectat negativ șansele
    adulților de a lucra pentru familia lor. Sunt mame care, la nici 25 de ani
    împliniți, nasc deja al cincilea copil. Aici e o situație, un fenomen
    îngrijorător.

    De aceea, este necesar ca noi, Salvați Copiii, să ne implicăm
    activ pentru a ameliora acest fenomen la nivelul comunităților rurale
    defavorizate, lăsate descoperite, cu resurse materiale și de informare. Și
    trebuie să continuăm programele astea de informare, de intervenție concretă, în
    vederea facilitării la servicii socio-medicale.


    Vestea bună
    este că Organizația Salvați Copiii s-a extins și în Republica Moldova, pentru
    că programele de succes implementate de ei s-au dovedit fiabile.

    Gabriela
    Alexandrescu: Exemplul nostru de
    succes din România îl extindem și în Republica Moldova, unde colaborăm cu
    Asociația Sănătate pentru Tineri și centrul de Informare și Documentare privind
    Drepturile Copilului din Chișinău. Așa că, de anul acesta, vom avea programul
    acesta integrat, comunitar, la nivelul a 16 județe din România și a 15 raioane
    din R. Moldova. Este esențial acest demers în condițiile în care e cunoscut
    faptul că graviditatea la vârste tinere asociază riscuri legate de sarcină mai
    mari. Tensiune arterială mare, anemie, naștere prematură, greutate mică la naștere
    a bebelușului, depresie post-partum și altele, iar pe de altă parte,
    maternitatea prematură expune aceste tinere mame la riscul de abandon școlar, de
    a intra în cercul vicios al sărăciei, cu efect transgenerațional. În cadrul
    intervențiilor integrate în zonele rurale defavorizate sunt consiliate de
    specialiști locali atât adolescentele, cât și familiile acestora. Este
    important să comunicăm direct cu fetele.


  • MamaFest

    MamaFest


    Culoare, căldură, colind! Cam
    aşa s-ar putea rezuma atmosfera creată în apropierea sărbătorilor de iarnă de
    către mămicile reunite la Târgul Mamafest. O iniţiativă a asociaţiei prietene
    nouă, la RRI, de mai mulţi ani: Work at Home Mums (WHAM), asociaţie ce îşi
    propune să susţină munca de acasă a mamelor, astfel încât acestea să poată
    petrece cât mai mult timp cu copii lor, dar şi să aibă un venit.


    Care a fost intenţia târgului am
    aflat chiar de la Florentina Baloş, project manager la WHAM România: Festival, târg de artizanat, promovăm mămicile, promovăm maternitatea,
    de aici am pornit, ca un omagiu adus maternităţii, omagiu adus artelor şi
    tradiţiilor. Avem peste 30 de mămici expozante, noi spunem de fiecare dată că
    este o ediţie mai bună, ţintim cât mai sus, ne dorim foarte mult ca mămicile să
    fie cunoscute, să arătăm creaţiile acestora în cât mai multe locuri. Am mai
    avut diverse proiecte Mame meseriaşe, Muzeu viu interactiv, în care, la fel,
    promovam arta şi tradiţia. Avem mămici care îşi doresc să participe la toate
    târgurile organizate de noi, vin cu mare drag şi de fiecare dată vin pregătite
    cu lucruri noi.


    Andreea Suciu are o fetiţă de
    doi ani şi zece luni şi a venit la târg pentru a doua oară, cu plante suculente
    într-un design atractiv: Am venit cu aranjamente de plante
    suculente şi cu rame cu licheni. Facem această activitate din 2012, creştem de la
    an la an şi ne bucurăm că participăm şi la târguri organizate de WHAM România.
    Plantele suculente sunt plantele cărnoase care se udă o dată la un interval de
    zece zile, poţi să le neglijezi. Sunt în diferite forme de vase, de la sticle,
    la ceramică, mici, mari. Avem şi licheni, cu care putem să facem un perete
    întreg, rame, brăduţi, în funcţie de dorinţele clientului. Vrem să ieşm din
    tiparul nostru şi să ne îndreptăm spre cerinţa clientului.


    Alina Osiac, mămică unui copil
    de doi ani, reprezentantă l cărţilor Osborne, editură de top din Marea Britanie: Prezint cărţi pentru toate vârstele, de
    la nou-născuţi, până la tineri adulţi, foarte variate, educative, cu o gamă
    largă de activităţi, de colorat, de pictat cu apă, cu sunete, enciclopedii,
    foarte bune în grădiniţe pentru un alt fel de educaţie. La MamaFest sunt pentru
    a doua oară şi în general aceste cărţi nu se găsesc în librării şi pot fi
    procurate doar prin reprezentanţi independenţi.


    Am întrebat-o pe Sărigrina
    Ghioşteanu, mama unei fetiţe de 5 ani şi designer de jucării, care se afla la a
    treia prezenţă la târg cu ce ne tentează în acest sezon: Am venit la târg cu
    unicorni, care s-au vândut cel mai bine, sunt jucăriile mele de top, elefănţei şi păpuşele gaiţe şi căluţi.
    Unicornii şi căluţii sunt pe băţ, numai buni de călărit! În copilărie îmi
    plăceau foarte mult măturile şi de acolo a pornit toată ideea,a mai spus
    râzând interlocutoarea noastră.


    Laura Tofan este mama unui băiat
    de şase ani şi a unei fete de doi ani şi a venit la târg pentru ca să înveţe să
    interacţioneze cu oamenii, de obicei vânzând online: Este chiar prima
    prezenţă, o experienţă foarte frumoasă. Noi avem un atelier de dulciuri
    rawvegane, am adus câteva tipuri de bomboane rawvegane, cele mai căutate,
    batoane, negrese, toate delicioase, aşa cum ne spun clienţii deja!


    Persida Leahu, mamă de doi
    băieţi a venit la târg pentru prima dată cu produsele pe care le
    confecţionează: Am venit cu lumânări şi cu obiecte
    decorative din ceară de albine. Avem felinare din ceară de albine cu lavandă
    sau cu maci presaţi, felinare din ceară cu stropi tot din ceară şi lumânări din
    faguri, din ceară, rulate de diferite dimensiuni, lumânări plutitoare, cu
    diferite arome, rozmarin şi lavandă. Am venit să văd care dintre produsele mele
    sunt pe placul vizitatorilor.


    Alina Smarandache vine de trei
    ani la târgurile MamaFest şi ne-a spus cu ce a venit la această ediţie: Figurine din ipsos pentru pictat. Sunt de trei ani în această mică
    afacere personală, o fac cu mare drag şi este pasiunea mea. Am venit la târg cu
    figurine cu tematică de Crăciun, 40 de modele, cu şnuruleţ, pot fi pictate,
    agăţate în brad şi pot decora foarte frumos casa de sărbători. În primul rând
    am venit de plăcere!



    Multe dulciuri, multe decoraţiuni, jocuri interactive,
    zâmbete pe feţele vizitatorilor, cu sau fără copii, dar şi pe cele ale
    expozantelor, fericite să ne împărtăşească din bucuria lor. Şi o promisiune:
    Work At Home Mums vor reveni cu noi târguri începând din luna februarie a
    anului viitor!

  • Jurnal românesc – 31.03.2016

    Jurnal românesc – 31.03.2016

    Fostul comandant al
    coloniei de muncă de la Periprava, Ion Ficior, a fost condamnat la 20 de ani de
    închisoare pentru crime împotriva umanităţii. Totodată, instanţa a mai dispus
    degradarea militară a acestuia şi obligarea lui la plata, în solidar cu statul
    român, a sumei totale de 310.000 euro daune morale către opt părţi civile din
    dosar. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată. Ion Ficior a fost trimis
    în judecată în 2014, fiind acuzat că în cei cinci ani în care a condus colonia
    de muncă de la Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie
    represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, care a
    dus la moartea a peste 100 de persoane. Potrivit anchetatorilor, între 1958 şi
    1963, aceşti deţinuţi nu beneficiau de asistenţă medicală şi medicamente, erau
    lipsiţi de hrană şi încălzire şi erau supuşi la numeroase pedepse, fiind
    torturaţi fizic şi psihic. Într-un caz similar, fostul comandant al
    Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, a fost condamnat definitiv,
    luna trecută, de Instanţa Supremă, la 20 de ani de închisoare pentru
    infracţiuni împotriva umanităţii pentru abuzurile exercitate asupra deţinuţilor
    politici.




    În România, spaţiul în care este
    permis fumatul ar putea fi redefinit, după ce, miercuri, senatorii jurişti au avizat favorabil
    modificarea mai multor articole din Legea antifumat, în vigoare din 16 martie.
    Astfel, potrivit propunerii, prin spaţiu public închis se înţelege orice loc cu
    acoperiş sau tavan, încadrat de pereţi de jur împrejur, spre deosebire de forma
    actuală care prevede un tavan şi cel puţin doi pereţi. De asemenea, spaţiul
    închis de la locul de muncă este redefinit ca fiind orice loc cu plafon şi
    încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora. Totodată,
    fumătorii se pot constitui în asociaţii sau cluburi care pot amenaja spaţii
    speciale dedicate exclusiv fumatului şi activităţilor asociate fumatului.
    Iniţiativa legislativă va intra în dezbaterea Senatului, care este prima Cameră
    sesizată.






    Camera Deputaţilor de
    la Bucureşti, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege prin
    care se elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea
    copilului. Astfel, indemnizaţia va fi de 85% din media veniturilor nete
    realizate pe ultimele 12 luni, anterior datei naşterii copilului. Indemnizaţia
    minimă nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut garantat
    (1050 lei de la 1 iulie), iar plafonul maxim, de 3.400 de lei, pentru
    indemnizaţia pentru creşterea copilului a fost eliminat. Totodată, mamele pot
    sta acasă până când copilul împlineşte doi ani. Persoanele care se întorc la
    muncă înainte de perioada la care au dreptul la concediu pentru creşterea
    copilului beneficiază, în afară de salariu, şi de un ‘stimulent de inserţie’,
    în cuantum lunar de 50% din indemnizaţia minimă garantată. Dacă va fi promovată de preşedintele
    Klaus Iohannis, legea intră în vigoare pe 1 iulie.






    Rata şomajului
    a crescut uşor în România, în trimestrul
    patru de anul trecut, la 6,6%, faţă de 6,5% în trimestrul anterior, cel mai
    ridicat nivel fiind în rândul tinerilor cu vârste de 15-24 de ani, potrivit
    Institutului Naţional de Statistică. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a
    fost de 1,3 puncte procentuale (7,2% pentru bărbaţi faţă de 5,9% pentru femei),
    iar pe medii rezidenţiale, de 0,3 puncte procentuale (6,5% pentru mediul urban,
    faţă de 6,8% pentru mediul rural). Gradul de ocupare era mai mare pentru
    bărbaţi (69,7%, faţă de 52,9% pentru femei) şi pentru persoanele rezidente din
    mediul urban (62,2% faţă de 60,4% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor
    (15-24 ani) a fost de 23,5%. Pe segmentul 20-64 de ani, rata de ocupare a fost
    de 66,1% în ultimul trimestru din 2015, populaţia activă totalizând 9,08 milioane
    persoane, din care 8,48 milioane erau ocupate şi 602.000 de şomeri.

  • Jurnal românesc – 9.03.2016

    Jurnal românesc – 9.03.2016

    România rămâne un membru de bază al Alianţei
    Nord-Atlantice, ca susţinere pe flancul estic, şi pentru Republica Moldova, dar
    şi prin prezenţa centrelor NATO de pe teritoriul său şi a scutului antirachetă
    operaţional din acest an, a spus secretarul general al Alianţei, Jens
    Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul român, la
    Bruxelles. Dacian Cioloş a declarat că România îşi doreşte o prezenţă
    activă a NATO în regiunea Mării Negre, iar pentru întărirea prezenţei
    NATO pe flancul estic, în următoarele săptămâni, România va veni cu propuneri
    concrete, care să fie avute în vedere la summitul de la Varşovia, din iunie.
    România va lua deja iniţiativa pentru a întări cooperarea cu ţările vecine, cu
    Bulgaria şi cu Turcia, şi speră ca aceasta să se transforme în una
    multinaţională, a mai spus premierul român, la sediul Alianţei Nord-Atlantice
    din Bruxelles. Dacian Cioloş s-a întâlnit şi cu reprezentanţi ai comunităţii
    româneşti în Belgia, pe care i-a asigurat că nu vor mai exista probleme la
    secţiile de votare din străinătate legate de timpul de aşteptare şi organizare.




    România a
    înregistrat a treia cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în
    ultimul trimestru al anului trecut – arată datele publicate de Oficiul European
    pentru Statistică, Eurostat. Romănia se alătură astfel Suediei, Cehiei şi
    Slovaciei. Potrivit analiştilor, fenomenul a fost condiţionat de consum – şi el
    cu 15% mai mare în 2015, datorită majorărilor salariale şi scăderilor de taxe -
    în special de TVA. Plasarea României pe un loc fruntaş în raportarea amintită
    este considerată de specialişti drept justificată şi aşteptată, dar aceştia
    avertizează că o astfel de creştere economică nu este pe deplin sănătoasă.




    Indemnizaţia
    pentru creşterea copiilor ar putea fi acordată integral până la doi ani, iar
    plafonul maxim de 3400 de lei pe lună ar putea fi eliminat. Acestea sunt
    prevederile unui proiect de lege adoptat, marţi, de deputaţii din Comisia pentru
    muncă, în care se mai precizează şi că această indemnizaţie se va raporta la
    salariul minim brut pe ţară. Potrivit vicepreşedintei comisiei, Cristina
    Pocora, este nevoie de această lege pentru creşterea natalităţii, eliminarea
    plafonului fiind un stimul pentru mamele care au un nivel de salarizare mare.
    Ministrul muncii, Ana Costea, a precizat că guvernul va elabora normele de
    aplicare ale viitoarei legi, amintind că varianta încă în vigoare, care include
    anumite plafoane, a fost gândită din perspectiva evitării fraudelor şi a
    majorărilor de salarii care au existat.




    La
    Bucureşti a fost deschis primul centru american de inovare pentru clienţii din
    România. Acesta reprezintă şapte sectoare importante – energie şi
    telecomunicaţii, industrie auto, minerit, petrol şi gaze, industrie
    prelucrătoare, sănătate, siguranţă şi bunuri de consum. La festivitatea de
    deschidere, ambasadorul american la Bucureşti, Hans Klemm, a subliniat că
    Statele Unite încurajează antreprenoriatul şi inovarea în România. El a subliniat
    între priorităţi promovarea securităţii, a democraţiei şi a valorilor asociate
    democraţiei, respectiv promovarea prosperităţii între ţările şi economiile
    celor două ţări, îmbunătăţirea fluxului comercial de bunuri şi servicii între
    România şi Statele Unite, alături de îmbunătăţirea fluxului de investiţii.

  • Riscurile mamelor şi ale copiilor din România

    Riscurile mamelor şi ale copiilor din România

    Bunăstarea mamelor şi a copiilor dintr-o anumită ţară reprezintă, pe lângă un indicator al performanţelor economice, şi unul al eficienţei politicilor sociale. În România, din păcate, acest indicator nu are valori prea bune, după cum indică şi un studiu internaţional lansat de Fundaţia Salvaţi Copiii”. Realizat în fiecare an, timp de 15 ani, studiul include şi o cercetare privitoare la România pentru care s-au coroborat date provenind de la Institutul Naţional de Stastică precum şi din alte cercetări europene referitoare la sănătatea mamei şi a copilului. Conform datelor oficiale din 2012, iată care este situaţia. Adina Clapa, membră în cadrul filialei Salvaţi copiii” din România: În studiu au fost introduse 178 de state. Ne-am dat seama că, din nou, la categoria celor mai bune state în care poţi să fii mamă, conduc ţările nordice, cu Finlanda pe primul loc. România este, iar, pentru a 15-a oară, pe ultimul loc din UE şi pe locul 65 în lume (…) România are cea mai mare rată de mortalitate infantilă, 9 la mie, aproape dublă faţă de media europeană care este de 4,3 la mie. Avem o cifră absolută de aproape de 1812 decese în rândul copiilor mai mici de un an. E un top îngrijorător şi ruşinos. Naşterile premature sunt principala cauză, dar şi diferitele afecţiuni respiratorii sau digestive precum şi accidentele casnice. Toate acestea ne spun că aproape o treime din aceste decese pot fi prevenite.



    Pe lângă sărăcie, una din cauzele problemelor pe care le au femeile şi copiii în România ţine şi de nivelul de educaţie şi de informare al viitoarelor mame. Multe nu se duc la controalele regulate de monitorizare a sarcinii, iar după naştere, bebeluşii lor nu sunt duşi suficient de des la doctor. Nici după această perioadă, soarta copiilor din România nu e mai bună, după cum aflăm dintr-un alt studiu realizat de Salvaţi Copiii”, sintetizat acum de Ciprian Grădinaru, membru în cadrul fundaţiei.



    Studiul a fost realizat în toate cele 28 de state-membre ale UE, la care s-au adăugat Islanda, Norvegia şi Elveţia. Astfel, am observat că în jur de 28% dintre copii — aici intrând şi tinerii până în 18 ani – se află în risc de sărăcie şi excluziune socială. Acest lucru are loc pe fondul unui clivaj între bogaţi şi săraci, după cum indică tot studiul. Pe de altă parte în România, procentul este mult mai mare, aproape dublu: cam 52% dintre copii aflându-se în situaţia asta. Noi împărţim chiar primul loc în UE împreună cu Bulgaria în această privinţă. Un alt element subliniat de studiu, foarte important în cazul României, este că, deşi intensitatea muncii în gospodărie este printre cele mai mari din UE, vedem cât de mare este nivelul de sărăcie al copiilor. O altă concluzie importantă a studiului este faptul că în România, sărăcia afectează în primul rând copiii. Procentul copiilor aflaţi în risc de sărăcie şi de excluziune socială este mai mare cu 13% decât cel al adulţilor.



    În condiţiile în care se munceşte mai mult în România, atunci de ce riscul de sărăcie e mai mare? Un răspuns constă în faptul că remuneraţia muncii e mai mică în România. Un alt răspuns ni-l dă acum tot Ciprian Grădinaru: Indicatorul de intensitate a muncii măsoară câţi membri ai gospodăriei muncesc. La noi, pentru a supravieţui, într-o gospodărie trebuie să lucreze cât mai mulţi membri. Şi aici ajungem la exploatarea copiilor prin muncă. Dacă ne uităm bine, şi nu doar la mediu rural, vedem că o bună parte din copiii români sunt activi economic. De aceea, chiar dacă avem o intensitate mare a muncii nu scade nivelul de sărăcie.



    O altă organizaţie non-guvernamentală — World Vision — a abordat la rândul ei gradul de implicare al copiilor în susţinerea gospodăriei. Iată ce aflăm de la Daniela Buzducea, Director de Advocacy la World Vision: Ne-am bucurat să vedem într-o primă fază că, în mediul rural, creşterea economică a României care a fost raportată anul trecut ca fiind importantă şi oarecum surprinzătoare se resimte în nivelul de trai al familiilor în general. A scăzut numărul familiilor care spun că-şi acoperă cu foarte mare greutate nevoile de fiecare zi de la 75% la 66%. Ceea ce este însă îngrijorător şi trist este faptul că această bunăstare pe care familiile o resimt nu s-a transmis şi copiilor. De pildă a crescut cu 2% numărul copiilor care declară că se duc seara la culcare flămânzi şi a crescut, de asemenea, numărul copiilor care declară că muncesc şi că uneori lipsesc de la şcoală pentru că muncesc. Vorbim despre o durată a muncii în propria gospodărie sau în gospodăriile învecinate de peste două ore pe zi.”



    Sărăcia precum şi faptul că unii copii muncesc explică, de asemenea, şi rata mare a abandonului şcolar. O şansă acordată acestor copii ar veni de la fondurile europene, cu condiţia ca acestea să fie alocate cu înţelepciune şi eficienţă. O altă abordare ar fi cea interinstuţională: colaborarea dintre sistemul educaţional, sistemul de protecţie şi de asistenţă socială precum şi autorităţile locale prin sudarea unui spirit comunitar care, prin întrajutorare, să preîntâmpine abandonul şcolar.