Radio România Internațional

Tag: mănăstirea Dragomirna

  • Mănăstirea Dragomirna, Premiul UE pentru patrimoniu european (reluare)

    Mănăstirea Dragomirna, Premiul UE pentru patrimoniu european (reluare)

    La data de 5 mai, la Burgtheater Viena, are loc ceremonia de decernare a Premiului Uniunii Europene 2014 pentru patrimoniul cultural / Premiilor Europa Nostra. Premiile vor fi înmânate de Androulla Vassiliou, comisarul european pentru cultură, şi de tenorul Plácido Domingo, preşedinte al Europa Nostra. Pe lista celor 27 de proiecte câştigătoare, alese din 160 nominalizate din 30 de ţări, se află şi un proiect românesc, premiat la categoria conservare: restaurarea frescelor de secol 17 ale Mănăstirii Dragomirna, din judeţul Suceava.



    Echipa care a realizat lucrările de conservare a fost formată din 50 de profesionişti şi studenţi, coordonaţi de conf.univ.dr. Carmen Solomonea, Director Departament Artă murală, Conservare-Restaurare, Istoria şi Teoria artei la Universitatea de Arte George Enescu” din Iaşi. Iniţiativa de a aplica pentru Premiul UE 2014 pentru patrimoniul cultural/ Premiile Europa Nostra a aparţinut doamnei Carmen Solomonea şi echipei sale:


    Am considerat că trebuie să facem acest lucru pentru a promova pur şi simplu o lucrare foarte interesantă şi un monument din România care, cel puţin la nivelul picturilor murale, a fost restaurat pentru prima dată după 400 de ani. Nu ne-am gândit de la început că va fi inclusă printre câştigători, pentru că este în fiecare an o competiţie foarte puternică. Criteriile sunt destul de dure, în sensul că se urmăreşte o calitate înaltă a competenţelor, se promovează lucrările bazate pe vechimea patrimoniului, dar şi calitatea lucrărilor în sine sau punerea lor în valoare. Şi aceasta trebuia să rezulte din proiectul respectiv”.


    Mănăstirea Dragomirna este un ansamblu fortificat important, situat la 12 kilometri nord de Suceava. Are peste 4 secole de existenţă, iar picturile sale murale au fost pentru prima dată restaurate în cadrul acestui proiect, valoarea lor fiind una specială. Conf.univ.dr. Carmen Solomonea:


    O datare foarte precisă nu există ca document, pentru că biserica nu are o pisanie, cum au celelalte. Dar ştim din documentele epocii că Mitropolitul Anastasie Crimca, care a ctitorit biserica, putea să iniţieze realizarea acestei picturi până în anul 1629, când acesta nu mai are puterea să facă acest lucru. Deci la începutul sec al 17-lea a fost realizată această pictură murală, care acoperă naosul şi altarul. Restul încăperilor nu mai păstrează deloc picturi.


    La vremea respectivă era dificil să faci rost de cantităţi foarte mari de culoare, de aur – pentru că aproape o treime din suprafaţa pictată este poleită cu foiţă de aur, de piatră sculptată – pe care pictorii au acoperit-o cu un strat fin de frescă şi au decorat-o cu elemente florale, cu păsări… În asta constă de fapt şi diferenţa picturii de la Dragomirna faţă de celelalte. Vine cu un repertoriu puţin schimbat, mai nou. Probabil era şi influenţa altor vremuri, care trebuiau să vină. Din vest, probabil, ceva de influenţă occidentală. Influenţa aceasta cu elemente sculptate şi pictate”.



    Unul dintre criteriile folosite de juriu pentru alegerea proiectelor câştigătoare l-a reprezentat impactul în creşterea vizibilităţii respectivului obiectiv. Potrivit doamnei Carmen Solomonea, impactul deja există, ba chiar s-a văzut încă din timpul realizării lucrărilor, desfăşurate în perioada august 2010 — martie 2012: Aici, realizându-se pentru prima dată restaurarea picturilor, imaginea s-a schimbat. Înainte era acoperită complet de fum, de depuneri care s-au acumulat în timp şi nu putea fi vizualizată corect, erau opacizată. Acum poate fi citit inclusiv programul iconografic — sunt persoane preocupate de această zonă şi atunci au această posibilitate. După terminarea lucrărilor, am observat o schimbare în vizibilitatea mănăstirii. Şi acest aspect m-a convins să candidăm la Europa Nostra. Eu am lucrat şi în câteva dintre celelalte monumente din Bucovina, dar acestea aveau asigurată deja promovarea. Aici, nu era niciun traseu prestabilit şi nu a fost cunoscută la nivelul la care ar trebui să fie de fapt promovată, pentru că ea are particularitatea aceasta de a fi altfel decât celelalte, pentru că vremurile începeau să se schimbe şi mentalitatea societăţii începea să fie alta. Se mergea spre epoca modernă, chiar dacă era doar începutul secolului al 17-lea.


    Am văzut că, încă din timpul restaurării, erau foarte multe grupuri care ar fi dorit să o vadă. Şi ne-am aşteptat să vină foarte multă lume. Am tot informat că după proiect va putea fi vizitată. Au venit grupuri în număr mai mare decât veneau de obicei. Conducerea mănăstirii ne-a spus că are altă vizibilitate. Promovarea trebuie să meargă mai departe. Deja este în proiect să se realizeze o monografie a bisericii, care să includă şi această parte restaurată, cu imagini — a fost fotografiată toată pictura în timpul restaurării, dar şi după, ca să fie realizat acest album final şi care poate fi pus în vânzare”.



    Câştigătorii din acest an ai concursului Premiul european pentru patrimoniul cultural/Premiile Europa Nostra” se alătură celor 360 laureaţi recunoscuţi de Comisia Europeană şi Europa Nostra începând cu 2002. Juriile de specialişti independenţi din întreaga Europă evaluează proiectele nominalizate în cele patru categorii: conservare; cercetare; contribuţii exemplare; educaţie, formare şi sensibilizare a publicului. Toţi câştigătorii primesc o plachetă sau un trofeu. Fiecare dintre cei şase câştigători ai marelui premiu” primeşte, în plus, câte 10 000 EUR.

  • Premiu european pentru mănăstirea Dragomirna

    Premiu european pentru mănăstirea Dragomirna

    Humor, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ : înscrise în patrimoniul mondial al Unesco, aceste mânăstiri duc peste hotare faima României. Regiunea din nord-estul ţării în care se află — Bucovina — este una din cele mai frecventate de turiştii atât români, cât şi veniţi de pe alte meleaguri. Sunt atraşi de numărul impresionant de biserici din zonă, precum şi de calitatea excepţională a frescelor interioare şi exterioare, păstrate încă din perioada medievală. Pictate în culori unice asociate în unele cazuri cu numele lor — albastru de Voroneţ, roşu de Humor — mânăstirile din Bucovina fascinează şi la sute de ani după ridicare.




    Este şi cazul Dragomirnei, biserică aflată la 12 kilometri de oraşul Suceava. Pentru calitatea conservării picturilor sale murale din naos şi altar datând din secolul al 17-lea, Dragomirna se numără printre câştigătorii pe 2014 ai premiilor pentru patrimoniu. Acestea au fost anunţate, joi, de Comisia Europeană şi asociaţia Europa Nostra, care promovează păstrarea patrimoniului cultural şi natural european şi al cărei preşedinte este celebrul tenor Placido Domingo. Cum calitatea şi vizibilitatea frescelor de la Dragomirna se deteriorase foarte serios în cei 400 de ani de existenţă, echipa de restaurare, formată din 50 de prefesionişti şi studenţi din diferite ţări, a avut o sarcină dificilă. Juriul a fost profund impresionat de nivelul lor înalt de profesionalism, dar şi de faptul că lucrarea a fost realizată într-o perioadă de timp foarte scurtă. Şeful Direcţiei pentru cultură Suceava, Aurel Buzincu, a făcut câteva precizări suplimentare: Mănăstirea Dragomirna a beneficiat, în ultimii ani, de un proiect de finanţare, alături de mănăstirile Moldoviţa şi Suceviţa. Un proiect de finanţare din partea Uniunii Europene. Din aceşti bani s-au efectuat mai multe lucrări, inclusiv de modernizare. Dar s-a şi curăţat şi restaurat pictura din naos, o pictură extrem de interesantă care, după lucrările de restaurare, de curăţare, arată, în opinia mea, foarte bine.



    Din 160 de proiecte prezentate, doar 27 au fost desemnate câştigătoare. Dintre ele, şase vor primi Marele Premiu şi vor fi recompensate cu câte 10.000 de euro fiecare, iar unul va primi Premiul Publicului în urma votului online care va fi organizat de Europa Nostra. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc pe 5 mai, la Burgtheater din Viena, sub patronajul preşedintelui Austriei, Heinz Fischer. Distincţiile vor fi înmânate de Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, şi de tenorul Placido Domingo. Patrimoniul Europei este unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le avem” — a punctat Comisia Europeană.



    După ce, prin programul european “Cultura”, în perioada 2007-2013 au fost investiţi aproape 40 de milioane de euro pentru cofinanţarea proiectelor de patrimoniu, noul program “Europa Creativă”, cu un buget de aproape 1,5 miliarde de euro pentru următorii şapte ani, va continua să sprijine proiectele de cooperare transnaţională.