Radio România Internațional

Tag: Mănăstirea Hurezi

  • Judeţul Vâlcea

    Judeţul Vâlcea

    Costin Corboianu, ghid de turism ne-a povestit câte ceva despre varietatea zonei:

    “Județul Vâlcea este unul din județele din România care face parte, conform  specialiștilor, din top trei al atracțiilor turistice. Este un județ care se întinde din zona montană până în bazinul Oltului. Avem o varietate de forme de relief și de obiceiuri și tradiții. Județul Vâlcea este singurul județ din sudul României care are un obiectiv de patrimoniu UNESCO: să nu uităm mănăstirea Hurezi, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu. Să nu uităm că în județul Vâlcea este localitatea Horezu, care este socotită capitala ceramicii românești.

    În județul Vâlcea avem, de asemenea, un sat incredibil, se numește Firijba, despre care, în perioada interbelică, Dimitrie Gusti, cel care a întemeiat la București Muzeul Satului, spunea că este cel mai vechi stat din România. Un județ cu parcuri naționale, vezi Parcul Național Buila Vânturarița, Parcul Național Cozia, cu varietate de oferte de la turismul montan, la turismul viticol și nu în ultimul rând la stațiunile balnoclimaterice, care sunt atât de cunoscute, începând cu Călimănești, Căciulata, Olănești, Govora. Un județ, cum spuneam cu potențial turistic fantastic, este județul al al 2-lea din România, după județul Neamț, de exemplu, ca schituri și biserici ortodoxe, pe locul trei fiind județul Suceava.”

    Oraşul reşedinţă de judeţ este Râmnicu Vâlcea. Aici poate fi vizitat Muzeul de Artă „Casa Simian”, casă construită în 1940. Elementele arhitecturale ale Casei Simian creează impresia unei vile italiene, cu o superbă gradină de vară. Muzeul găzduieşte opere de artă ale unor artişti renumiţi, precum: Grigorescu, Tonitza, Storck, Vermont, Ressu, Pallady, Ţuculescu. Vis-à-vis de Muzeul de Artă „Casa Simian” se află Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”, care se remarcă prin arhitectura sa unică în Oltenia, având o cupolă-vitraliu. Biblioteca a fost inaugurată în anul 2004 şi deţine peste 400.000 de volume de cărţi, periodice, documente grafice şi audio-vizuale disponibile în mai multe limbi de circulaţie internaţională.

    Nu departe se găseşte Muzeul de Istorie, adăpostit într-o clădire din secolul al XIX-lea, cunoscută ca fosta „Şcoală cu ceas”. Muzeul de Istorie găzduieşte expoziţii permanente, ce prezintă aspecte din viaţa şi activitatea vechilor locuitori din Valea Oltului. Muzeul de Istorie deţine colecţii filatelice, colecţie de arme vechi, colecţie de tipărituri, de carte veche şi multe alte obiecte rare cu valoare istorică. Parcul Zăvoi, sau Grădina Zoologică sunt două popasuri pentru iubitorii de natură.

    Invitaţia a fost lansată! Până data viitoare, vă dorim drum bun şi vreme frumoasă!

  • Mănăstirea Hurezi (concurs Govora)

    Mănăstirea Hurezi (concurs Govora)

    Foarte mulți dintre cei care ajung
    în județul Vâlcea se îndreaptă spre zona muntoasă,
    unde găsesc stațiuni balneare ale căror ape minerale curative au devenit
    recunoscute internațional. Însă Vâlcea este recunoscută și pentru numeroasele
    monumente istorice. Mai mult decât atât, este al doilea județ din România ca
    număr al așezămintelor monahale. Dintre acestea, mănăstirea Hurezi se numără
    printre cele mai apreciate. Aici am vorbit cu maica Ecaterina, unul dintre ghizi.
    Astfel, am aflat că a fost construită în urmă cu trei incinte, construită acum
    300 de ani.

    Mănăstirea noastră este foarte importantă
    pentru că, fiind prima ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, aici s-a
    creat stilul care îi poartă numele, stilul brâncovenesc și care este considerat
    stilul renașterii românești. Este importantă și, fiindcă dintre multele
    ctitorii ale domnitorului român, aceasta este și cea care păstrează totul
    original. Lucrările au început în anul 1690, biserica fiind terminată în 1694
    și păstrând acum integral atât construcția, cât și pictura și o parte a
    sculpturii din lemn. Ușile de la intrare, partea sculptată a stranelor și
    iconostasul sunt cele originale, din 1694. Bineînțeles, pictura a fost
    restaurată, dar prin curățare. Este pictură în frescă și prezintă unele
    particularități. Un turist găsește aici atât o istorie a artei românești, cât
    și o istorie laică a României. În pronaosul supralărgit al bisericii nu se
    găsește numai tabloul votiv, ci al întreg neamului Brâncoveanu. El fiind din
    două familii domnitoare, din partea tatălui se înrudea cu Basarabii, iar din
    partea mamei cu Cantacuzinii.


    Tot în pronaos, puteți
    vedea calendarul ortodox în 365 de imagini. Pe de altă parte, iconostasul este
    sculptat în lemn de tei și aurit, păstrat și el tot original, restaurat în
    jurul anului 2000, asemeni picturii, spune maica Ecaterina, ghid al mănăstirii
    Hurez. Pentru că vorbim de stil brâncovenesc în pictură, sculptură în lemn și
    piatră, reprezentativă e și arhitectura. Este impresionantă arhitectura
    întregului ansamblu. Mănăstirea e construită ca cetate de apărare de la bun
    început. Pe trei părți sunt clădiri cu etaj, iar pe latura de nord e un zid cu
    creneluri. A doua incintă are un zid împrejmuitor, care inițial avea opt metri.
    În a treia incintă, se află schitul bolniței.
    Toate vechile mănăstiri au un astfel de schit. La noi, pe lângă acest
    schit, în celelalte puncte cardinale mai există câte un schit. Turistul vede
    înainte de intrare schitul de la sud, care acum e biserica satului. Apoi, în
    incinta a doua e schitul bolniței, iar în ultima incintă se vede arhitectura
    construcțiilor, biserica mare. Vizavi de aceasta se află o sală de mese, o trapeză care e organizată ca muzeu. Este
    păstrată pictura originală, nerestaurată , din 1706.


    La intrarea în
    mănăstire, găsiți și un mic magazin de suveniruri. Aici puteți cumpăra și un
    album al monumentului, cu informații cuprinzătoare. Numele corect al
    mănăstirii este Hurezi și vine de la pasărea huhurez, fiindcă atunci când au
    început lucrările de construcție, aici nu era nimic construit, era o pădure
    mare, în care trăiau mulți huhurezi. În ceea ce privește numărul de vizitatori,
    avem destul de mulți turiști străini față de localnici, fiindcă este trecută în
    rândul monumentelor internaționale, deci este monument UNESCO. Nu numai cei
    interesați de artă și de istorie, oricine găsește ceva de văzut și este
    încântat.


    Maica Ecaterina
    ne invită oricând să admirăm frumusețea monumentului și a zonei, însă vrea să
    sublinieze importanța codului vestimentar, având în vedere că este o mănăstire.
    Turiștii au fost primiți mereu cu îngăduință, dar se recomandă o ținută
    adecvată.

  • Cinci motive pentru a vizita Vâlcea

    Cinci motive pentru a vizita Vâlcea


    Vă lansăm astăzi o provocare: o vizită în judeţul Vâlcea, pentru a-i descoperi particularităţile. Județ situat în partea de sud a țării, în provincia istorică Țara Românească, Vâlcea îşi are reședința de județ în orașul Râmnicu Vâlcea. Este una dintre cele mai vechi zone locuite din sudul ţării, aici găsindu-se castre romane, cetăți dacice, dar și conace medievale. De asemenea, județul este renumit și pentru peisajele sale naturale spectaculoase, dar și pentru lăcașurile de cult devenite monumente istorice.



    Dacă preferaţi să descoperiţi Vâlcea în aer liber, vă propunem fie Piramidele de pământ din Valea Stăncioiului, fie Muzeul Trovanților. Piramidele de pământ sunt nişte formaţiuni naturale unice în țară, cu forme diverse: creste, turnulețe, piramide, turnuri sau jgheaburi, create în urma eroziunii solului, având o înălțime de aproximativ 80 de metri. Situat la intrarea în localitatea Costești, Muzeul trovanților reprezintă o altă rezervație, unică în Europa, cuprinzând formațiuni geologice din straturi de nisipuri cimentate în mod natural de-a lungul timpului. Acestea au texturi și forme diverse și, de obicei, se dezvoltă ascendent, de la centru spre margine. Se bănuieşte că aceste formaţiuni ar avea peste 6 milioane de ani.



    Castrul roman Arutela reprezintă un alt monument istoric important din județ. Acesta se află în apropierea orașului Călimănești, în punctul numit “Poiana Bivolari”. Potrivit unor inscripții descoperite pe porțile castrului, acesta a fost construit în secolele I-II d.Hr, în timpul împăratului roman Hadrian. Castrul roman Arutela a fost descoperit în anul 1888, în urma unor săpături arheologice. Aici au fost găsite, inițial, mai multe monede și obiecte metalice romane, apoi, băile și o parte din zidurile castrului.



    O parte a județului Vâlcea este străbătută de una dintre cele două șosele alpine ale României: este vorba despre șoseaua Transalpina, considerată a fi cea mai înaltă șosea din țara noastră. Acesta străbate patru județe: Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba. Transalpina este unul dintre drumurile montane vechi, ce străbat Carpații, despre acesta spunându-se că a fost, inițial, un coridor roman. Transalpina este cunoscută și ca “Drumul Regelui” deoarece, în timpului celui de-al Doilea Război Mondial, regele Carol al II-lea a ordonat refacerea acestuia.



    Aici se află trei dintre cele mai cunoscute stațiuni cu ape minerală din țară: Băile Olănești, Băile Govora și Stațiunea Călimănești – Căciulata. Acestea sunt formate în jurul unor izvoare cu ape minerale și termale cu ajutorul cărora se pot trata sau ameliora numeroase boli. În aceste stațiuni se pot urma atât cure interne, cât și cure externe. Situate în zone montane, stațiunile balneoclimaterice din Vâlcea pot fi şi punctul de plecare pentru diverse drumeții.



    Dincolo de acestea, mai multe complexe din zonă şi-au amenajat zonă de SPA, turismul de wellness fiind un nou concept lansat pe piaţa de profil din România. La o întâlnire a operatorilor de turism de wellness, Irina, reprezentanta unui complex din zonă ne-a spus care pot fi tentaţiile la SPA: “Două tratamente, un tratament corporal şi un tratament facial, ambele inspirate din tradiţia noastră locală. Tratamentul corporal este bazat pe extract din sâmburi de struguri şi ulei din sâmburi de struguri, are efect specific de detoxifiere, tonifiere, pentru eliminarea apei, pentru diminuarea celulitei, durează 50 de minute, include un peeling, care pregăteşte pielea, apoi un tonic remineralizant, urmat de o mască corporală, cu efect lipolitic. Folosim şi termocuverta pentru eliminarea celulitei, pentru îmbunătăţirea traspiraţiei şi eliminarea apei. Apoi urmează o cremă de final, aplicată cu mişcări circulare. Tratamentul facial, pe bază de miere, de la un producător local. Noi ne bazăm pe proprietăţile sale benefice pentru tenul sensibil, acneic, cu probleme, pentru luminozitate. Începem prima dată cu o demachiere blândă a feţei, o exfoliere cu mişcări circulare, apoi un masaj facial, urmează masca pe bază de miere şi la final aplicăm o cremă puternic hidratantă: un adevărat răsfăţ.”



    De asemenea, tot în Vâlcea se află și multe mănăstiri, precum Govora, Bistriţa, Arnota, mănăstirile Turnu și Mănăstirea Ostrov, ambele aflate pe cursul râului Olt, la fel ca şi Mănăstirea Cozia, emblematic monument de artă medievală şi Mănăstirea Hurezi, singura din partea sudică a României aflată pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.


  • Horezu

    Horezu

    Un orăşel liniştit de munte,
    situat în depresiunea mărginită de lanţul Carpaţilor Meridionali la nord,
    renumit pentru ceramica creată de meşterii de
    aici, Horezu este destinaţia noastră de astăzi. Oraşul Horezu se află în partea centrală a judeţului Vâlcea, aproximativ la mijlocul
    distanţei dintre Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu.

    Denumirea actuală provine
    de la numele deciuhurez, pasăre asemănătoare bufniţei care populează pădurile din jur. Numele de Hurezi a aparţinut iniţial actualei localităţi
    componente Romani de Jos, pe valea râului cu acelaşi nume, despre care se fac menţiuni
    documentare în secolul XV. Aici, la Romani de Jos, domnitorul martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), construieşte o
    mănăstire care reprezintă o sinteză a artei şi măiestriei poporului român până în acel moment,
    mănăstirea Horezu construită între anii 1690-1693 şi târnosită la 8 septembrie
    1693. Mănăstirea Hurezi, împreună cu muzeul, moara şi schiturile sale, este considerată cel mai
    reprezentativ complex de arhitectură, definitoriu pentru stilul brâncovenesc.
    Biserica principală cu numele Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena dezvoltă modelul Bisercii episcopale a Mănăstirii Curtea de Arges, căreia îi
    adăugă un pridvor tipic stilului brâncovenesc, cu arcade susţinute de zece
    coloane de piatră, împodobite cu ornamente tipice Renașterii târzii. Faţadele sunt decorate cu panouri
    dreptunghiulare şi firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul uşii de intrare
    este din marmură sculptată, pisania conţine stem Țării Românești şi pe cea a familiei Cantacuzino. Biserica adăposteşte un deosebit ansamblu de pictură
    murală, în care pe lângă scenele religioase se află, în pronaos, o galerie de
    portrete ale Brâncovenilor, Basarabilor şi ale Cantacuzinilor.


    Ştefan Rachieru de la centrul de informare
    turistică Horezu ne-a invitat să aflăm cum se producea mălaiul la moară: Această moară, făcută pe piloni de lemn de stejar, este printre puţinele în
    ţară construite în forma aceasta: pentru că apa cobora printr-un jgheab de lemn
    şi căuşele acelei vârtelniţe care făceau să pună în mişcare utilajul în sine,
    al morii, erau făcute tot din lemn şi apa bătea cu putere, ca într-o
    hidrocentrală. Este exact principiul de funcţionare al hidrocentralei. La
    interior sunt două pietre de granit, rotunde, una statică, care are pe ea nişte
    nervuri şi una circulară, care se rotea în tot timpul, mişcată de apă. În
    această moară, toţi locuitorii satelor îşi făceau mălai. La ora actuală moara
    este întreţinută de Mănăstirea Hurezi şi este funcţională. Ne mândrim că a
    rezistat din 1698, când a fost construită, cu o singură restaurare. Turiştii
    pot să vină să o vadă.


    Şi tot aici găsim şi Schitul Sf.Ştefan, pe care
    Ştefan Rachieru ne invită să-l descoperim: Este schitul
    construit de Brâncoveanu, pentru fiul său cel mic, Ştefănuţ. Schitul Sf.Ştefan
    este una dintre capodoperele care aparţin mănăstirii Horezu. Cu o pictură
    originală, s-a făcut doar spălarea, uşile de intrare sunt filigranate în
    sculptură în lemn de tei, catapeteasma originală. Aici domnitorul şi-ar fi
    dorit să fie locul în care prinţul cel mic, Ştefănuţ, să rămână până la
    bătrâneţe. Locaţia este superbă, în mijlocul unei păduri, de brad şi castan
    comestibil. Este printre puţinele plantaţii de castan comestibil din ţară, iar
    în curtea mănăstirii sunt trei dintre castanii seculari, plantaţi chiar de
    domnitor.


    Oraşul Horezu este cunoscut şi ca centru
    etnografic şi ca un vechi centru de ceramică populară. Turistul ajuns aici nu
    poate să nu se oprească la atelierele meşterilor ceramişti, pentru a învăţa din secretele creării
    oalelor de lut cu modele specifice, precum: cocoşul, peştele, frunzele, florile, păunul şi
    spicul de grâu.