Radio România Internațional

Tag: Manastirea Tismana

  • Târgu Jiu

    Târgu Jiu

    Ne oprim
    azi în sud-vestul României, în municipiul Târgu Jiu, din județul Gorj. Acest
    oraș, străbătut de râul Jiu de la nord la sud, atestat încă din anul 1611,
    poate fi un punct de pornire către numeroasele atracții ale județului Gorj.
    Ghidul nostru de azi este Marcel Laurențiu Romanescu, profesor universitar și
    primar al orașului Târgu Jiu din 2017. Vorbim de un oraș verde, de un oraș la
    poalele munților Carpați, în care se află cele mai importante opere al
    sculptorului modern Constantin Brâncuși: Coloana fără de sfârșit, Poarta
    Sărutului, Masa Tăcerii. Turistul este invitat în orașul Târgu Jiu și-n județul
    Gorj fiindcă avem o diversitate pe care ar putea să le viziteze pe parcursul a
    câtorva zile.

    La Târgu Jiu, se pot opri să viziteze și Muzeul Iosif Keber, unul
    dintre marii pictori moderni ai României. Apoi, se pot opri la Muzeul Tudor
    Vladimirescu, mai ales că, 2021 e pentru noi anul în care sărbătorim
    bicentenarul revoluției lui Tudor Vladimirescu. Bicentenarul e încărcat de o
    serie de eveniment pe care am plănuit să le organizăm în mare parte în Târgu
    Jiu, la Padeș, locul de unde a pornit revoluția, dar și la Vladimir, localitate
    în care s-a născut domnitorul român. Mai mult decât atât, tot în Târgu Jiu ne
    putem aminti de alt personaj istoric, eroina Ecaterina Teodoroiu, ale cărei
    oseminte sunt depuse în Piața Prefecturii din anul 1938.

    De asemenea, avem
    foarte multe puncte de atracție în zona montană. Astfel, aș îndrepta turiștii spre
    stațiunea Rânca, cea mai înaltă stațiune din Munții Carpați, unde zăpada rămâne
    până în luna aprilie, pe pârtiile de schi. Mai mult decât atât, în județul Gorj
    există o serie de mănăstiri foarte vechi, de acum 600 de ani: Mănăstirea
    Lainici, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Polovragi, Mănăstirea Crasna.



    În Târgu Jiu, puteți vedea și două
    biserici vechi, impresionante. Biserica Sfinții Apostoli Petru și
    Pavel se află pe axul Căii Eroilor și a fost integrată creației brâncușiene,
    creând o legătură între elementele
    ansamblului sculptural. Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din
    anul 1777, ea a fost reconstruită și
    inaugurată o dată cu complexul executat de Brâncuși, în 7 noiembrie 1937. Apoi,
    vizitați Biserica Sfinții Voievozi Mihail și Gavril aflată în Piața
    Victoriei, în fața Palatului Comunal. Construcția a fost realizată între
    1748-1764, fiind cunoscută și sub numele
    Biserica Negustorilor, Biserica Domnească și chiar Biserica de la Jii.
    Iar nu departe de binecunoscutele opere ale lui Constantin Brâncuși, veți găsi Muzeul
    de Artă din Târgu-Jiu. Aici vă puteți reculege, într-o liniște desăvârșită, în
    fața eleganței icoanelor romanești, a căror vechime și valoare artistică este
    considerabilă. Una dintre sălile muzeului adăpostește remarcabile acuarele și
    pasteluri, iar într-o altă sală pot fi admirate cele mai vechi exponate ale
    muzeului, din secolul al XVII-lea, aparținând școlilor flamandă și italiană.


    Marcel Laurențiu Romanescu vă invită
    să vă începeți sejurul vizitând Centrul Național de Informare și Promovare
    Turistică din Târgu Jiu. La centrul de informare turistică, turiștii
    vor primi toate informațiile necesare, pentru a avea o agendă completă în
    perioada petrecută în județul nostru. În acel centru, avem specialiști care le
    pot pune la dispoziție toate informațiile necesare pentru sejururile pe care
    vor să le petreacă în municipiul Târgu Jiu și în județul Gorj. Îi așteptăm cu
    mare drag pe toți turiștii, indiferent că vin din România sau din afara
    României în municipiul Târgu Jiu, fiindcă avem lucruri deosebite pe care pot să
    le vadă. Sunt sigur că în perioada zilelor pe care le vor petrece în orașul și
    în județul nostru nu vor avea momente în care să se plictisească. Avem
    infrastructura necesară, foarte multe obiective turistice și există
    posibilitatea de a se deplasa ușor în alte zone de interes din județ. Sunt
    convins că ar fi o alegere foarte bună aceea de a ne vizita municipiul și
    județul.



    Invitația a fost lansată. Până data
    viitoare, când vă așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!

  • Tezaurul României la mănăstirea Tismana

    Tezaurul României la mănăstirea Tismana

    După experienţa dureroasă a pierderii tezaurului naţional în Rusia în
    timpul primului război mondial, autorităţile române au luat în calcul
    adăpostirea valorilor Băncii Naţionale a României într-un loc cât mai sigur în
    timpul celui de-al doilea război mondial. Astfel, s-a renunţat la ideea
    trimiterii valorilor naţionale în alte ţări şi mănăstirea Tismana, aflată
    într-o zonă montană din sud-vestul României, a fost aleasă drept cel mai sigur
    loc de păstrare.


    Operaţiunea strict secretă de adăpostire a
    tezaurului naţional, care la începutul anului 1944 era de 231,22, tone din care
    190,94 tone erau în ţară iar 40,27 în străinătate, a primit numele de cod
    Neptun. La operaţiune au participat ministerele apărării şi de finanţe,
    Biserica Ortodoxă Română, Marele Stat Major al armatei române, serviciile de
    informaţii şi Societatea de Căi Ferate Române.


    Muzeograful Ioan Lesenciuc de la Muzeul Tezaurului
    Băncii Naţionale a României de la Tismana a făcut o scurtă istorie a odiseii
    tezaurului de la jumătatea anilor 1940. În perioada dintre cele două
    războaie mondiale, România îşi reface cantitatea de aur, dar vine un alt an
    nefast, anul 1944. După bătălia de la Stalingrad, frontul de est slăbeşte
    foarte mult. Ca urmare, armata germană în retragere era urmărită de armata
    sovietică şi tezaurul care se afla adăpostit la Banca Naţională era pus în
    pericol. În aprilie 1944, aliaţii bombardează puternic câmpurile petrolifere
    din Ploieşti şi Câmpina şi capitala Bucureşti, iar sediul Băncii Naţionale era
    în real pericol. Şi atunci s-a pus problema mutării tezaurului într-o zonă care
    prezenta siguranţă. Guvernul a făcut demersuri pe lângă două state, Turcia,
    care l-a anunţat că legile turceşti nu permiteau primirea tezaurului, şi
    Elveţia, care, la fel, a comunicat oficial faptul că ar fi dispusă să primească
    tezaurul, dar trecerea convoiului care ar fi conţinut tezaurul României prin
    centrul Europei, controlat de armata germană, prezenta un mare risc. Şi atunci,
    Antonescu a susţinut ca tezaurul să rămână pe teritoriul României, compact, să
    nu fie dispersat. A dat mână liberă Băncii Naţionale pentru a-şi ascunde
    valorile acolo unde considera că era un loc sigur.


    După câteva întâlniri, bancherii români decid că
    locul cel mai sigur era mănăstirea Tismana, cel mai vechi aşezământ monastic
    din Muntenia, de la sfârşitul secolului al 14-lea. O întâlnire secretă în
    guvernatorul băncii Constantin Angelescu cu mitropolitul Olteniei Nifon Criveanu
    stabileşte detaliile acordării unui ajutor mănăstirii Tismana pentru repararea
    porţiunii afectate de incendiul din 1942. Banca Naţională acordă 50.000 lei
    pentru refacere şi cu acea ocazie se cade de acord ca tezaurul să fie ascuns în
    incinta mănăstirii. Va fi adăpostit într-un beci şi încă din 2 iulie 1944
    Antonescu ordonă statului major să ocupe localitatea Tismana în aşa fel încât
    să organizeze transportul în bune condiţiuni şi depunerea tezaurului la
    mănăstire. Ceea ce şi întâmplă. Sunt rechiziţionate câteva vile de lângă
    mănăstire unde sunt cazaţi militarii care asigurau paza şi o parte din
    personalul băncii şi al guvernului care însoţeau tezaurul.


    Pregătirile pentru operaţiunea Neptun erau gata,
    iar în vara anului 1944 începe derularea ei propriu-zisă, aşa cum spune Ioan
    Lesenciuc. Transportul tezaurului începe de pe 2 iulie 1944, cu 5 dube ale
    băncii naţionale. Se fac 75 de curse într-un interval de 15 zile. Din Bucureşti
    au plecat însă mai multe maşini în mai multe direcţii pentru a se pierde urma
    celor care transportau tezaurul. La Tismana, militarii au fost îmbrăcaţi în
    haine de călugări în aşa fel încât să nu atragă atenţia celor care erau
    interesaţi în a pune mâna pe tezaur. După efectuarea lucrărilor de amenajare şi
    refacere a porţiunii afectate de incendiu, s-a străpuns tavanul beciului unde
    era ascuns tezaurul şi specialiştii de la Banca Naţională au decis ca tezaurul
    să fie mutat într-o grotă de lângă mănăstire. Înainte de a-l muta din beciul
    mănăstirii, a fost chemată o echipă de muncitori mineri din Valea Jiului care
    au amenajat grota unde urma să fie depus tezaurul. S-au turnat în jur de 100 de
    metri-cubi de beton în aşa fel încât tezaurul să fie păstrat în siguranţă fără
    ca niciun străin să nu aibă acces în interior.


    Care a fost finalul fericit al operaţiunii? Cu
    detalii, Ioan Lesenciuc: Tezaurul
    a stat la Tismana din septembrie 1944 până în februarie 1947 când banca
    naţională a fost reetatizată, guvernul Petru Groza a preluat puterea, s-a
    instaurat comunismul. A fost spart zidul, tezaurul a fost inventariat şi pe
    baza proceselor-verbale a fost dus şi depus în tezaurului băncii naţionale din
    Bucureşti.

    În perioada 1944-1947,
    la Tismana au fost adăpostite 191 de tone de aur pur care aparţineau României şi
    aproximativ 2,7 tone de aur polonez care se afla în drum spre Grecia,
    încredinţat în 1939 României, înainte ca Varşovia să fie ocupată de trupele
    naziste. În afară de aceasta, România mai deţinea o cantitate de 40,7 tone aur
    care se afla la păstrare în băncile din Marea Britanie. În memoria acelei
    operaţiuni reuşite, pe 26 iulie 2016, Banca Naţională a României a inaugurat
    Muzeul Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana, amenajat în peştera din
    apropierea mănăstirii.

  • Culorile Tismanei

    Culorile Tismanei

    Continuăm călătoria începută săptămâna trecută pe
    meleagurile unde s-a născut celebrul sculptor român Constantin Brâncuşi şi
    ajungem în Tismana, loc încărcat de spiritualitate. În mijlocul unor întinse
    păduri, centrul atracţiei rămâne mănăstirea cu acelaşi nume, ridicată în
    secolul 14. Veţi fi impresionaţi, cu siguranţă, de tezaurul lăcaşului de cult,
    dar şi de pictura pe fond roşu oriental, specifică mănăstirii Tismana. În zonă
    vă puteţi bucura de bucate tradiţionale, între care reprezentativ este
    păstrăvul de munte, nelipsit de la toate pensiunile din zonă.


    Aflată într-un cadru
    natural deosebit, mănăstirea Tismana a fost construită într-un singur an şi îsi
    trage numele de la arborii de tisă care acopereau odinioară întreaga zonă.
    Apariţia acestei mănăstiri se datorează unui călugăr pe nume Nicodim, care a
    ridicat şi alte lăcaşuri de cult în zonă şi care a fost canonizat datorită
    meritelor sale. La construcţia mănăstirii au fost folosite tehnici de
    construcţie deosebite pentru acea perioadă. În plus biserica, a cărei cromatică
    dominantă este roşul, o culoare cunoscută sub denumirea de roşu de
    Tismana, ascunde secretul bine păstrat al creării culorii sale.
    Mănăstirea Tismana este protejată de ziduri înalte, în interiorul cărora se
    află chiliile măicuţelor şi un mic muzeu.


    Mănăstirea este
    cel mai cunoscut obiectiv turistic al zonei, însă Tismana este un loc
    extraordinar, încărcat de tradiţii, de istorie şi de folclor spune Ovidiu
    Popescu, secretar general al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea
    Turismului, Acasă la Brâncuşi. Vorbim despre o localitate
    premiată Eden la secţiunea turism şi gastronomie în 2016. Vorbim despre lumea
    covoarelor tradiţionale şi despre alte simboluri ale artei meşteşugăreşti
    tradiţionale. Este un loc în care există vânat din abundenţă, fiindcă zona
    cuprinde o parte din Parcul Naţional Domogled Valea Cernei şi se învecinează cu
    Parcul Naţional Retezat. De asemenea, aici sunt festivaluri naţionale.
    Festivalul Cântecului, dansului şi portului popular gorjenesc este deja
    tradiţional. Prima ediţie a acestui festival s-a ţinut în anul 1966 şi a
    continuat aproape în fiecare an. În 25 martie, de Buna Vestire, a fost un
    festival tradiţional de marcă la Tismana: Festivalul Păstrăvului. E o zonă
    bogată în păstrăvării cu unităţi piscicole private. Păstrăvul e caracteristic
    zonei. Adresăm ascultătorilor invitaţia de a veni în această toamnă la
    Festivalul Castanului. Castanul este arborele pentru a cărui salvare s-au făcut
    foarte multe în anii trecuţi. Festivalul Răciturilor este, de asemenea,
    tradiţional la Tismana, tot în toamnă. Se ţine în cadrul unei vile celebre, în
    care scriitorul român George Coşbuc a tradus Divina Comedie. Este un loc
    încărcat de istorie întrucât numeroase personalităţi ale culturii româneşti au
    îndrăgit Tismana. Festivalul Răciturilor
    este unic la Tismana şi prin combinaţia gastronomică unică de aici. Numai în Gorj
    răciturile nu se servesc ca aperitiv, ci în combinaţie cu sarmale calde.



    La Tismana este
    deschis vizitării şi un muzeu unic în Europa: Muzeul Tezaurului. Este un muzeu
    special, deschis într-o peşteră de lângă mănăstire, care a adăpostit aproape
    două sute de tone de aur din tezaurul României, de teamă ca acestea să nu
    ajungă în posesia sovieticilor. Tot acolo s-au depozitat, la acea vreme, şi
    alte trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România.
    Sunt prezentate publicului cele mai relevante momente din perioada 1944-1947,
    aşa cum sunt reflectate în documentele din Arhiva Băncii Nationale a României.
    Vizitatorii află astfel informaţii cheie
    privind rolul banilor şi al băncii centrale, inclusiv prin intermediul
    simpozioanelor, seminariilor şi colocviilor ce vor fi organizate în acest
    spaţiu expoziţional.


    Ioan Lesenciuc este angajat al Băncii Naţionale a
    României, ghid al muzeului două-trei zile pe lună: Câţiva
    reprezentanţi de seamă ai Băncii Naţionale, ai Ministerului Finanţelor, ai
    Guvernului, s-au ocupat de transportul, de gestionarea şi de paza tezaurului,
    în perioada în care a stat ascuns într-o grotă. Acesta a fost izolat şi au fost
    turnaţi 100 de metri cubi de beton. Tezaurul este refăcut în această parte
    conform documentelor Băncii Naţionale. Nu este tot. Mai lipsesc câteva lădiţe,
    dar se vede partea cea mai importantă.


    Muzeul Tezaurului de la Tismana este o investiţie unică
    în Europa, la care lucrările au început în anul 2013. Vizitatorii vor afla şi
    informaţii despre rolul banilor şi al băncii centrale, inclusiv prin
    intermediul simpozioanelor care sunt organizate în acest spaţiu. Ioan
    Lesenciuc, angajat al Băncii Naţionale a României, despre tezaurul României. Era alcătuit din două feluri de lingouri: lingouri STAS internaţional, care
    cântăresc 12, kg grame bucata şi STAS naţional, care cântăreşte 6,5 kg bucata.
    În perioada 1944-1947, a fost adăpostită aici o cantitate de 191 de tone de aur
    pur. În afară de această cantitate, România mai deţinea o cantitate de 40,7
    tone de aur, care se afla în păstrare în băncile Regatului Unit al Marii
    Britanii. În afară de aur românesc, România mai deţinea ţin jur de 2,7 tone de
    aur polonez, care se afla în transport spre Grecia şi a fost încredinţat din
    1939 Guvernului României. Banca Naţională a acceptat ca o mică parte a
    tezaurului Poloniei să fie păstrat la Tismana.



    Ovidiu Popescu,
    secretar general al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului
    spune că mulţi dintre turişti includ Tismana într-un traseu mai larg. Este istorie întreagă acolo, într-o
    peşteră, lângă mănăstirea Tismana. Zona este foarte căutată, întrucât este o
    continuare a excursiilor care se fac la Peştişani şi Hobiţa, locul natal al
    sculptorului Constantin Brâncuşi. De obicei, acesta e traseul turistic: Târgu
    Jiu, Hobiţa – Casa memorială Brâncuşi, Tismana. Drumul continuă cu Baia de
    Aramă şi trece muntele spre Herculane. Este un peisaj extraordinar.



    Iată aşadar un loc în care vă puteţi relaxa, în care
    puteţi participa la diverse evenimente pe tot parcursul anului şi în care
    puteţi face o incursiune în lumea artei, fie tradiţională, fie modernă. De
    asemenea, tot aici, puteţi cunoaşte şi o frântură din istoria recentă a
    României.

  • Atracţii turistice în Gorj

    Atracţii turistice în Gorj

    Situat în
    sud-vestul României, pe cursul mijlociu al râului Jiu, judeţul Gorj are o
    ofertă turistică greu de refuzat. În partea nordică se află culmile munţilor
    Parâng. Pe lângă turism de aventură în munţi, mănăstirile, monumente istorice
    şi de arhitectură, reprezintă o altă atracţie. Iar mulţi dintre turişti îşi
    încep sejurul chiar din municipiul Târgu Jiu, unde se opresc să admire operele
    lui Constantin Brâncuşi, sculptorul român care a revoluţionat arta modernă a
    primei jumătăţi a secolului XX.


    Adrian Tudor,
    viceprimarul municipiului Târgu Jiu, spune că turistul nu vede doar operele
    sculptorului, ci înţelege şi sursa de inspiraţie a marelui artist. Orice turist care ajunge la noi, la Gorj, are şansa de a vedea locurile
    şi tradiţiile care l-au inspirat pe Brâncuşi şi, astfel, îşi poate da seama de
    ce a spus sculptorul că tot ceea ce creează nou provine din ceva foarte vechi.
    Este un ansamblu care îi uimeşte pe toţi cei ajunşi la noi. Apoi, putem merge
    la casa memorială a sculptorului, de la Hobiţa. Putem umple după aceea timpul
    cu altceva. În acest sens, venim cu o gamă largă de oferte pentru turişti. Dacă
    îşi doresc aventură, avem peşteri celebre cum ar fi Polovragi sau Peştera
    Muierii. Avem trasee montane, iar la noi se poate practica raftingul pe râul
    Jiu, se poate practica escalada în diferite zone ale judeţului nostru. Ca
    alternativă, putem vizita în linişte mănăstirile, unde putem gusta din bucatele
    tradiţionale, mare parte inspirate şi din bucătăria gorjenească.



    Cele mai vizitate
    mănăstiri din Gorj sunt Tismana, Polovragi şi Lainici. Iar dintre acestea,
    poate că cea mai cunoscută este Tismana, situată la circa 30 de km vest faţă de
    municipiul Târgu Jiu. Construită între anii 1375 şi 1378, mănăstirea Tismana
    este considerată una dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de
    arhitectură feudală românească. Toate aceste informaţii le puteţi însă obţine
    chiar din Târgu Jiu, de la unul dintre consilierii Centrului Naţional de
    Informare Turistică. Acesta vă poate ajuta să vă construiţi sejurul perfect în
    judeţul Gorj, spune Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu Jiu: Este un proiect în care s-a implicat şi pe care îl coordonează
    primăria. Avem acolo o echipă de oameni tineri, de la diferite agenţii de
    turism, care au lucrat în domeniu. Pe lângă informaţiile necesare pe care le
    doresc turiştii, putem pune la dispoziţie şi ghid de limbă engleză sau
    franceză, gratuit, pentru grupurile organizate şi nu numai. Le stăm la
    dispoziţie cu toate informaţiile de care au nevoie. Există şi materiale
    imprimate în diferite limbi străine, în special despre Constantin Brâncuşi şi
    despre ansamblul de la Târgu Jiu. Avem, de asemenea, parteneri cu care ne mândrim.
    De exemplu, Serviciul Salvamont Gorj, care este foarte bine organizat, ai cărui
    angajaţi au, de asemenea, pregătire în domeniu.



    Dacă doriţi să
    descoperiţi tradiţii vechi, atunci, aţi fost foarte inspiraţi să alegeţi
    Gorjul. Aici veţi găsi ansambluri profesioniste de muzică şi de dansuri, dar şi
    un muzeu care le promovează. Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu Jiu: De exemplu, la Curtişoara poate fi organizată o replică a unei nunţi
    gorjeneşti. Acolo există un muzeu al satului, foarte bine organizat şi
    conservat de către Muzeul Judeţean de Istorie. Suntem acum la începutul unui
    proiect prin care vor avea un magazin în centrul de informare turistică. Acolo
    îşi vor vinde produsele artizanale, foarte căutate, autentice. Le vom pune
    gratuit la dispoziţie acest spaţiu. Vorbim despre ţesătorie, despre costume
    populare autentice, despre sculptură în lemn. Cioplitorii realizează replici
    după stâlpii de case la diferite dimensiuni sau la scară de 1:1 chiar. Acestea
    sunt foarte apreciate şi văd că din ce în ce mai multe corporaţii îşi doresc în
    birou un stâlp autentic de casă gorjenească, cioplit. Există, de asemenea
    producători de diferite siropuri, de miere în diferite combinaţii, adevărate
    medicamente naturale. De asemenea, roata olarului nu lipseşte de nicăieri, atât
    de la diversele târguri de promovare turistică cât şi de la diversele
    manifestări. Am organizat de-a lungul timpului câteva târguri pentru meşterii
    populari. Ele au fost foarte bine primite de către turiştii care au ajuns în
    acea perioadă aici.


    Iar dacă
    sunteţi în căutarea unei staţiuni balneare, o veţi găsi tot în Gorj. Aici se
    tratează afecţiuni ale aparatului locomotor, neurologice periferice, ale
    sistemului nervos central, ale aparatului respirator, ORL sau afecţiuni
    digestive. Un fenomen interesant pe care îl prezintă apa bazinelor de la Săcelu este
    culoarea diferită pe care o capătă în funcţie de anotimp. Studii de
    specialitate au evidenţiat faptul că microorganismele care trăiesc în aceste
    bazine şi dinamica lor pe parcursul anului sunt principalele cauze care
    provoacă colorarea diferită a apei de la verde-deschis la roz. Oana Paloş,
    purtătoare de cuvânt al Consiliului Judeţean Gorj. Este singura staţiune
    balneară a judeţului şi aici poţi să-ţi găseşti câteva momente de răgaz, pentru
    suflet, în acelaşi timp având grijă de sănătate. Localitatea Săcelu este
    atestată documentar încă de pe vremea romanilor. Ea este foarte cunoscută însă
    pe plan local. Merită să fie vizitată, fiindcă aici te poţi reface atât
    trupeşte cât şi sufleteşte. Este un loc aparte tocmai prin băile romane, care
    concurează cu foarte multe zone de tratament din România.


    Şi tot
    în Gorj veţi descoperi multe evenimente, spune Adrian Tudor, viceprimarul
    municipiului Târgu Jiu. Cam în fiecare lună în judeţul Gorj se
    întâmplă ceva deosebit. Prin parteneriatele cu Radio România şi televiziunea
    publică reuşim să promovăm evenimente culturale, conferinţe dedicate lui
    Brâncuşi, târguri de meşteri populari, festivaluri. Avem Festivalul
    Internaţional de Folclor, Festivalul Iei, Transalpina Bike Fest. În luna
    august, încercăm să prezentăm turiştilor prima ediţie din Brâncuşi Art
    Festival, prin care dorim să promovăm autenticul gorjenesc. Vom avea secţiuni
    de film, muzică jazz, muzică clasică, la care vor participa artişti de renume.
    În perioada respectivă, organizăm la Târgu Jiu, începând din acest an, şi
    atelierele Brâncuşi: pictură, sculptură, ceramică. Vor fi artişti de mare
    valoare din diferite colţuri ale lumii, care vor veni la Târgu Jiu să se
    inspire din locurile din care s-a inspirat şi Brâncuşi.

    Chiar săptămâna
    trecută, viceprimarul municipiului Târgu Jiu, Adrian Tudor, a primit un grup de
    tineri din insulele Reunion. Au plecat încântaţi de ceea ce au văzut în Gorj.
    Aşa cum au plecat şi ceilalţi turişti ajunşi aici din toate colţurile lumii.