Tag: Manastirea Voronet

  • Gura Humorului

    Gura Humorului


    Astăzi vă invităm să vă bucuraţi de sport, natură şi cultură la Gura Humorului. Ne găsim în partea centrală a judeţului Suceava, la limita estică a Obcinilor Bucovinei, în depresiunea Humorului. Localitatea este poziţionată la o altitudine de aproximativ 470 de metri, într-un climat cu proprietăţi sedative. Locul a fost căutat, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca staţiune climaterică.



    Cu o atestare documentară datând de pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare (26 februarie 1490) Gura Humorului vă aşteaptă să descoperiţi câteva lăcaşuri de cult de valoare. Puteţi vizita Biserica romano-catolică Preasfânta Treime- construită în anul 1811 şi considerată cea mai veche biserică romano-catolică în funcţiune din Bucovina, dar şi Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena – construită în anul 1862, care a fost pe rând, biserică armenească, biserică luterană şi apoi, după al Doilea Război Mondial, biserică ortodoxă. De asemenea, poate fi vizitată şi Sinagoga Mare din Gura Humorului – lăcaş de cult evreiesc construit în anul 1871 şi refăcut la începutul secolului al XX-lea. Foarte aproape se află şi mănăstirea Humor unde puteţi admira una dintre bisericile cu picturi murale din Bucovina.



    Dar cum în ultimii ani, la Gura Humorului au fost amenajate şi pârtii de schi, iar sezonul este potrivit, l-am invitat pe Cezar Catargiu, instructor de schi, să ne spună de ce merită să venim aici: “Sunt o mie de motive pentru a veni aici. Gura Humorului se află într-o depresiune şi aduce foarte mult cu un orăşel austriac. Aşa că eu recomand tuturor celor care nu au mai fost în Bucovina, să vină cu încredere la schi, să se bucure de tot ce înseamnă inima Bucovinei. Ambele pârtii se află în condiţii foarte bune pentru schiat. S-a muncit foarte mult şi s-a făcut zăpadă artificială, care este mult mai bună pentru alunecare decât cea naturală. Turiştii vin la Gura Humorului în primul rând pentru condiţiile bune de schiat, avem pârtie de schi şi pentru avansaţi, avem posibilităţi şi pentru amatori, precum şi pârtia de începători, pe care şi copiii pot să se bucure de alunecatul pe zăpadă. Avem instructori buni de schi. Avem la baza pârtiei centre comerciale, centre de închiriere echipament sportiv, inclusiv sănii, pentru că avem şi o pârtie de sanie. Avem şi restaurante foarte bune, cu mâncăruri tradiţionale.”



    Pârtia Şoimul are 1478 de metri lungime şi beneficiază şi de nocturnă. Iar pârtia pentru copii are 550 de metri, ambele fiind deservite de teleschi. Tot în Gura Humorului vă puteţi bucura de facilităţile unui centru acvativ deosebit: Parcul acvatic Ariniş, care îşi aşteaptă vizitatorii indiferent de sezon.



    La 4 km de centrul oraşului Gura Humorului, se găseşte Mănăstirea Voroneţ – ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare, din anul 1488, supranumită “Capela Sixtină a Estului”, cunoscută pentru celebrul “albastru de Voroneţ”, culoare ale cărei taine sunt încă ascunse în istoria timpurilor.



    Pensiunile din zonă îşi aşteaptă vizitatorii cu cine tradiţionale, cu berbecuţ la proţap, însoţit de balmoş (mămăligă fiartă în zer de oaie), foc de tabără şi tururi cu sănii trase de cai împodobiţi cu ciucuri roşii, ca să nu le fie de deochi, după obiceiul zonei.


  • Gura Humorului

    Gura Humorului

    Astăzi vă
    invităm să vă bucuraţi de schi şi cultură la Gura Humorului, oraş situat în
    partea centrală a judeţului Suceava, la limita estică a Obcinilor Bucovinei, în
    depresiunea Humorului. Vatra oraşului se află la confluenţa râului Humor cu
    râul Moldova, de la acest fapt provenind numele oraşului. Localitatea este
    poziţionată la o altitudine de aproximativ 470 de metri, având un climat cu
    proprietăţi sedative. Locul a fost căutat, încă din a doua jumătate a secolului
    al XIX-lea, ca staţiune climaterică.


    Cu o atestare
    documentară datând încă de pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare (26 februarie
    1490) Gura Humorului întâmpină cu câteva lăcaşuri de cult de valoare. Astfel
    aici puteţi vizita Biserica romano-catolică Preasfânta Treime- construită în
    anul 1811 şi considerată cea mai veche biserică romano-catolică în funcţiune
    din Bucovina. Tot aici se găseşte şi Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi
    Elena – construită în anul 1862, fiind pe rând, biserică armenească, biserică
    luterană şi apoi, după al Doilea Război Mondial, biserică ortodoxă. De
    asemenea, poate fi vizitată şi Sinagoga Mare din Gura Humorului – lăcaş de cult
    evreiesc construit în anul 1871 şi refăcut la începutul secolului al XX-lea.


    Şi cum în
    ultimii ani, la Gura Humorului au fost amenajate şi pârtii de schi, la-am
    invitat pe Cezar Catargiu, instructor de schi, să ne spună de ce merită să venim aici în acest
    sezon: Avem minus şapte grade în momentul acesta, ambele pârtii se află în
    condiţii foarte bune pentru schiat. Chiar dacă nu ar fi nins, în luna decembrie
    s-a muncit foarte mult şi s-a făcut zăpadă artificială, care este mult mai bună
    pentru alunecare decât cea naturală. După Anul Nou s-a pus zăpadă şi pe pârtia
    mică, de începători, care are o lungime de aproximativ 550 de metri şi e dotată
    cu teleschi. Turiştii vin la Gura Humorului în primul rând pentru condiţiile
    bune de schiat, avem pârtie de schi şi pentru avansaţi, avem posibilităţi şi
    pentru amatori, precum şi pârtia de începători, pe care şi copiii pot să se
    bucure de alunecatul pe zăpadă. Avem instructori buni de schi. Avem la baza
    pârtiei centre comerciale, centre de închiriere echipament sportiv, inclusiv
    sănii, pentru că avem şi o pârtie de sanie. Avem şi restaurante foarte bune, cu
    mâncăruri tradiţionale. Sunt o mie de motive pentru a veni aici. Gura Humorului
    se află într-o depresiune şi aduce foarte mult cu un orăşel austriac. Aşa că eu
    recomand tuturor celor care nu au mai fost în Bucovina, să vină cu încredere la
    schi, să se bucure de tot ce înseamnă inima Bucovinei.



    La 4 km de
    centrul oraşului Gura Humorului, se găseşte Mănăstirea Voroneţ – ctitorie a
    domnitorului Ştefan cel Mare, din anul 1488, supranumită Capela Sixtină a
    Estului, cunoscută pentru celebrul albastru de Voroneţ, culoare ale cărei
    taine sunt încă ascunse în istoria timpurilor.



    Pensiunile din zonă îşi aşteaptă vizitatorii cu
    cine tradiţionale, cu berbecuţ la proţap, însoţit de balmoş (mămăligă fiartă în
    zer de oaie), foc de tabără şi tururi cu sănii trase de cai împodobiţi cu
    ciucuri roşii, după obiceiul zonei.