Radio România Internațional

Tag: mancare

  • Mâncăruri din vinete

    Mâncăruri din vinete

    Printre legumele folosite intens la sfârşitul verii şi în perioada toamnei figurează şi vinetele. Vinetele coapte se transformă uşor în salată sau umplutură pentru diferite alte legume. Tăiate în felii şi rumenite în tigaie, împănate sau umplute şi introduse în cuptor, cu diferite sosuri, acestea sunt modalităţile prin care vinetele se transformă în delicioase preparate gastronomice.



    Să începem cu salata de vinete. Trebuie alese câteva vinete de mărime potrivită şi cu o formă regulată pentru a fi mai uşor de copt pe plită. Trebuie să fie şi proaspete, adică să aibă o culoare închisă, şi lucioase pentru că, dacă sunt îmbătrânite, pot deveni amare. Bine spălate şi şterse de apă, vinetele se pun pe plită şi rotite periodic pentru a se coace uniform. Când coaja s-a înnegrit, iar interiorul s-a înmuiat, vinetele trebuie luate de pe plită şi lăsate să se răcească, atât cât să putem să le curăţăm de coajă.



    După ce au fost curăţate, vinetele sunt lăsate pe un fund de lemn înclinat sau într-o strecurătoare pentru a se scurge zeama din ele. Apoi, vinetele sunt mărunţite cu un tocător de lemn sau chiar în mixer până când se transformă într-o pastă. Sunt puse apoi în vasul în care vor fi servite, se adaugă sare după gust, se freacă cu puţin ulei, se adaugă o ceapă tocată mărunt, iar la final, se decorează cu felii de roşii şi se pune la frigider. Salata de vinete poate fi servită împreună cu ardei copţi. Vinetele coapte pot fi amestecate şi cu pastă din dovlecei fierţi sau cu maioneză şi cu puţin mujdei de usturoi şi servite tot ca salată. De asemenea, această pastă de vinete poate fi utilizată pentru diferite aperitive: roşii umplute cu vinete, ardei umpluţi cu vinete etc.



    Vinetele pane reprezintă un aperitiv care necesită un timp redus de pregătire. Avem nevoie de vinete tinere, cu coajă lucioasă. Se spală, se curăţă de coajă şi se taie rondele. Feliile trebuie sărate şi lăsate puţin pentru ca să se scurgă sucul din ele. Feliile de vinete sunt trecute apoi prin făină şi se prăjesc în ulei. Separat, curăţăm usturoi, îl pisăm şi facem un mujdei pe care-l turnăm peste feliile prăjite de vinete. Adăugăm şi puţin busuioc, proaspăt sau conservat şi obţinem astfel acest aperitiv.



    Există o mulţime de mâncăruri de vinete de origine balcanică, dacă ar fi se luăm după denumirea lor: vinete bulgăreşti, vinete greceşti, musaca de vinete (musacaua fiind un cuvânt de origine turcească — musakka). Musacaua este o mâncare făcută din vinete şi carne, la care se adaugă, în cantităţi mici, roşii, ceapă şi usturoi. Tot în bucătăriile româneşti întâlnim şi vinetele împănate, acest preparat fiind cunoscut şi sub numele de “imam bayaldî”, care ar însemna “imamul a leşinat”. Bănuim că de plăcere după ce a consumat acea mâncare de vinete, umplută cu un amestec de legume călite: roşii, ceapă, ardei gras şi usturoi.

  • Mâncăruri cu fasole păstăi

    Mâncăruri cu fasole păstăi


    Una dintre legumele frecvent întâlnite în acestă perioadă în pieţele agroalimentare (din România) este fasolea păstăi. Fie că are culoarea verde sau galbenă, secţiune rotundă sau aplatizată, fasolea păstăi este un ingredient excelent, fiind utilizat de cele mai multe ori în combinaţie cu alte legume. Fasolea păstăi poate deveni însă şi ingredient de bază în anumite preparate, unul dintre ele fiind un aperitiv, fasolea păstăi cu maioneză. Avem nevoie de un kg de fasole păstăi, un borcan mic de maioneză şi de o căpătână de usturoi. Este foarte uşor de preparat. Fasolea curăţată şi spălată se fierbe în apă cu puţină sare. Dacă tecile de fasole sunt lungi, le putem tăia în bucăţi mai mici. După ce a fiert, adunăm fasolea cu o spumieră, şi o lăsăm să se răcească. După ce am scurs-o de apă, amestecăm fasolea cu maioneza şi cu usturoiul pisat şi, eventual, mai adăugăm puţină sare şi o servim ca un aperitiv. Se mai poate adăuga în acest amestec o roşie curăţată de pieliţă şi tăiată mărunt şi puţin mărar proaspăt, tocat.



    Cel mai frecvent preparat este mâncarea de fasole păstăi cu carne. Poate fi folosită şi carnea de vită, şi cea de porc, însă de cele mai multe ori este folosită carnea de pui, fie piept, fie pulpe de pui. Avem nevoie de un kg … un kg şi jumătate de fasole păstăi şi de 3 pulpe de pui. Mai întâi, se pune la fiert carnea de pui, având grijă să adunăm spuma care se formează la suprafaţă. Adăugăm fasolea păstăi după ce în prealabil am spălat-o şi am curăţat-o şi lăsăm să fiarbă la foc mic. Pentru un plus de aromă, adăugăm câţiva căţei de usturoi, tăiaţi mărunt. Când considerăm că a fiert de ajuns, adăugăm puţin bulion sau suc de roşii, mărar proaspăt tăiat mărunt şi sare după gust. O mai lăsăm puţin pe foc şi apoi o putem servi imediat.


    Poftă bună!

  • Mâncăruri cu fasole păstăi

    Mâncăruri cu fasole păstăi


    Una dintre legumele frecvent întâlnite în acestă perioadă în pieţele agroalimentare (din România) este fasolea păstăi. Fie că are culoarea verde sau galbenă, secţiune rotundă sau aplatizată, fasolea păstăi este un ingredient excelent, fiind utilizat de cele mai multe ori în combinaţie cu alte legume. Fasolea păstăi poate deveni însă şi ingredient de bază în anumite preparate, unul dintre ele fiind un aperitiv, fasolea păstăi cu maioneză. Avem nevoie de un kg de fasole păstăi, un borcan mic de maioneză şi de o căpătână de usturoi. Este foarte uşor de preparat. Fasolea curăţată şi spălată se fierbe în apă cu puţină sare. Dacă tecile de fasole sunt lungi, le putem tăia în bucăţi mai mici. După ce a fiert, adunăm fasolea cu o spumieră, şi o lăsăm să se răcească. După ce am scurs-o de apă, amestecăm fasolea cu maioneza şi cu usturoiul pisat şi, eventual, mai adăugăm puţină sare şi o servim ca un aperitiv. Se mai poate adăuga în acest amestec o roşie curăţată de pieliţă şi tăiată mărunt şi puţin mărar proaspăt, tocat.



    Cel mai frecvent preparat este mâncarea de fasole păstăi cu carne. Poate fi folosită şi carnea de vită, şi cea de porc, însă de cele mai multe ori este folosită carnea de pui, fie piept, fie pulpe de pui. Avem nevoie de un kg … un kg şi jumătate de fasole păstăi şi de 3 pulpe de pui. Mai întâi, se pune la fiert carnea de pui, având grijă să adunăm spuma care se formează la suprafaţă. Adăugăm fasolea păstăi după ce în prealabil am spălat-o şi am curăţat-o şi lăsăm să fiarbă la foc mic. Pentru un plus de aromă, adăugăm câţiva căţei de usturoi, tăiaţi mărunt. Când considerăm că a fiert de ajuns, adăugăm puţin bulion sau suc de roşii, mărar proaspăt tăiat mărunt şi sare după gust. O mai lăsăm puţin pe foc şi apoi o putem servi imediat.


    Poftă bună!

  • Mâncăruri din Bucovina

    Mâncăruri din Bucovina


    Provincie istorică (românească) situată în nord-estul Carpaţilor Orientali, Bucovina este cunoscută, în primul rând pentru bisericile şi mănăstirile fortificate, ridicate în urmă cu peste 5 secole. Valoarea unora dintre ele este sporită de picturile murale interioare şi exterioare ale bisericilor, picturi care au rezistat timpului şi care le-au făcut cunoscute în întreaga lume. Este vorba de Arbore, Humor, Suceviţa, Moldoviţa şi Voroneţ, adevărate bijuterii ale Evului Mediu. Bucovina rămâne o amintire plăcută deoarece, pe lângă valorile culturale de patrimoniu şi frumuseţile naturii, vizitatorii vor observa în pensiunile turistice şi varietatea ofertei gastronomice.




    Gastronomia bucovineană este apropiată de cea moldovenească, însă poartă şi influenţa austriacă deoarece această provincie istorică românească s-a aflat, între anii 1775 şi 1918, sub administraţia imperială de la Viena. Se foloseşte destul de mult smântâna pentru a drege ciorbele de legume şi cu carne de vită sau supă de pui cu tăiţei de casă. Păstrăvul cu smântână este o altă delicatesă a Bucovinei, la fel ca şi ciupercile cu smântână şi cu mămăligă. Prăjiturile în foetaj au intrat în gastronomia bucovineană tot pe filiera austriacă. Fructele de padure reprezintă, de asemenea, un important ingredient al bucătăriei bucovinene, fie că acestea sunt utilizate pentru prepararea unor băuturi alcoolice dulci, fie că acestea sunt transformate în dulceţuri.




    Astăzi vă prezentăm o inovaţie a gastronomiei bucovinene, ciorba rădăuţeană. Prin anii ’70, o bucătăreasă din oraşul Rădăuţi a dorit să modifice ceva la ciorba de burtă, un preparat întâlnit oriunde în România, dar care în acest oraş nu prea se afla printre preferinţele consumatorilor. Aceasta ciorbă a prins, cum se spune, astfel încât o putem întâlni în oferta pensiunilor şi restaurantelor din Bucovina.




    Pentru prepararea acestei ciorbe avem nevoie de 4 pulpe de pui sau bucăţi de piept de pui. Alte ingrediente: 2 rădăcini de pătrunjel, câţiva morcovi, un ardei capia sau un ardei gras, 3-4 gălbenuşuri de ou, oţet, usturoi, puţină verdeaţă şi, bineînţeles, smântână. Se pun la fiert, într-un vas de maxim 3 litri, legumele, în prealabil curăţate, şi carnea de pui. Se lasă la fiert până ce carnea începe să se desprindă de pe oase. Apoi trebuie strecurată zeama. Carnea dezosată şi legumele trebuie tăiate în bucăţi mici şi puse la fiert în zeama pe care am strecurat-o. Se amestecă gălbenuşurile şi smântâna, şi se toarnă peste zeamă atunci când aceasta începe să dea în clocot, amestecând continuu pentru omogenizare. Ciorba rădăuţeană trebuie acrită cu oţet, după gust, şi i se adaugă, tot după gust, usturoiul zdrobit, puţin piper şi puţină verdeaţă tocată mărunt.

  • Mâncăruri din Bucovina

    Mâncăruri din Bucovina


    Provincie istorică (românească) situată în nord-estul Carpaţilor Orientali, Bucovina este cunoscută, în primul rând pentru bisericile şi mănăstirile fortificate, ridicate în urmă cu peste 5 secole. Valoarea unora dintre ele este sporită de picturile murale interioare şi exterioare ale bisericilor, picturi care au rezistat timpului şi care le-au făcut cunoscute în întreaga lume. Este vorba de Arbore, Humor, Suceviţa, Moldoviţa şi Voroneţ, adevărate bijuterii ale Evului Mediu. Bucovina rămâne o amintire plăcută deoarece, pe lângă valorile culturale de patrimoniu şi frumuseţile naturii, vizitatorii vor observa în pensiunile turistice şi varietatea ofertei gastronomice.




    Gastronomia bucovineană este apropiată de cea moldovenească, însă poartă şi influenţa austriacă deoarece această provincie istorică românească s-a aflat, între anii 1775 şi 1918, sub administraţia imperială de la Viena. Se foloseşte destul de mult smântâna pentru a drege ciorbele de legume şi cu carne de vită sau supă de pui cu tăiţei de casă. Păstrăvul cu smântână este o altă delicatesă a Bucovinei, la fel ca şi ciupercile cu smântână şi cu mămăligă. Prăjiturile în foetaj au intrat în gastronomia bucovineană tot pe filiera austriacă. Fructele de padure reprezintă, de asemenea, un important ingredient al bucătăriei bucovinene, fie că acestea sunt utilizate pentru prepararea unor băuturi alcoolice dulci, fie că acestea sunt transformate în dulceţuri.




    Astăzi vă prezentăm o inovaţie a gastronomiei bucovinene, ciorba rădăuţeană. Prin anii ’70, o bucătăreasă din oraşul Rădăuţi a dorit să modifice ceva la ciorba de burtă, un preparat întâlnit oriunde în România, dar care în acest oraş nu prea se afla printre preferinţele consumatorilor. Aceasta ciorbă a prins, cum se spune, astfel încât o putem întâlni în oferta pensiunilor şi restaurantelor din Bucovina.




    Pentru prepararea acestei ciorbe avem nevoie de 4 pulpe de pui sau bucăţi de piept de pui. Alte ingrediente: 2 rădăcini de pătrunjel, câţiva morcovi, un ardei capia sau un ardei gras, 3-4 gălbenuşuri de ou, oţet, usturoi, puţină verdeaţă şi, bineînţeles, smântână. Se pun la fiert, într-un vas de maxim 3 litri, legumele, în prealabil curăţate, şi carnea de pui. Se lasă la fiert până ce carnea începe să se desprindă de pe oase. Apoi trebuie strecurată zeama. Carnea dezosată şi legumele trebuie tăiate în bucăţi mici şi puse la fiert în zeama pe care am strecurat-o. Se amestecă gălbenuşurile şi smântâna, şi se toarnă peste zeamă atunci când aceasta începe să dea în clocot, amestecând continuu pentru omogenizare. Ciorba rădăuţeană trebuie acrită cu oţet, după gust, şi i se adaugă, tot după gust, usturoiul zdrobit, puţin piper şi puţină verdeaţă tocată mărunt.

  • Mâncăruri din fasole boabe

    Mâncăruri din fasole boabe

    Tradiţia ca, de Ziua Naţională a României, autorităţile din multe oraşe să ofere participanţilor la festivităţi mâncare de fasole s-a păstrat şi la 24 ianuarie cu ocazia Unirii Principatelor Române. De aici şi ideea de a menţiona câteva mâncăruri la care ingredientul principal este fasolea boabe.

     

    Fasolea boabe, fiartă în apă cu sare şi amestecată cu ceapă tăiată solzişori şi cu puţin oţet este o salată în toată regula, ce poate fi consumată ca un aperitiv. Fasolea boabe, fiartă şi pasată până devine cremă, deasupra căreia se întinde un strat de ceapă călită în ulei şi stinsă în suc de roşii, poate fi o excelentă garnitură pentru un preparat la grătar.

    Mâncarea de fasole boabe este cel mai des întâlnită pentru că este şi uşor de pregătit. Fasolea boabe trebuie lăsatăla înmuiat cu câteva ore înainte de a fi pusă la fiert. După ce am schimbat apa din vasul în care am pus fasolea, o punem la fiert. După ce apa ajunge la fierbere, o schimbăm, punem din nou vasul pe foc şi, după ce ajunge la fierbere, repetăm operaţiunea. Adăugăm în vas unul sau doi morcovi tăiaţi rondele, două cepe de mărime medie, tăiate solzişori, suc sau pastă de roşii, câteva boabe de piper negru, două foi de dafin, iar la final, după ce boabele sunt fierte, adăugăm şi sare, după gust. Aceasta este mâncarea servită, de obicei, la festivităţi alături de cârnaţi sau de costiţă de porc.

    În meniurile multor restaurante din România şi-a făcut loc ciorba de fasole în pită. Pare incredibil să ţi se aducă o chiflă uriaşă umplută cu ciorbă de fasole, o chiflă din care nu curge zeama. Pentru a o pregăti, avem nevoie de un sfert de kg de fasole boabe, de 3 morcovi, de o ceapă, de foi de dafin şi puţin cimbru, de suc de roşii sau de bulion, dar şi de puţină afumătură de porc, costiţă sau ciolan. La fel ca şi la celelalte mâncăruri, cu o zi înainte punem fasolea la înmuiat şi schimbăm apa de două ori după ce am pus-o la fiert. După aceea, adăugăm morcovii, tăiaţi rondele, ceapa, tăiată mărunt, două foi de dafin şi bucăţi mici de afumătură şi lăsăm să fiarbă, la foc mic, vreo 45 de minute. Turnăm puţin suc de roşii sau o lingură de bulion, presărăm puţin cimbru şi mai lăsăm să fiarbă un sfert de oră. Se poate acri cu borş, cu puţin oţet sau, specific Transilvaniei, cu tarhon pus la borcan în oţet, iar în final adăugăm sare după gust.

    Şi chifla în care este servită ciorba este mai deosebită pentru că, pe lângă făină, în compoziţie se pun şi cartofi astfel încât este ceva mai densă. Facem un capac în pâine şi scoatem miezul, lăsând un perete cu grosimea de circa 2 cm, după care introducem chiflele în cuptor pentru un sfert de oră, până se întăreşte puţin coaja. Turnăm apoi ciorba în interior, pe care o putem servi alături de o ceapă. Poftă bună!

     

  • Mâncăruri din fasole boabe

    Mâncăruri din fasole boabe


    Tradiţia ca, de Ziua Naţională a României, autorităţile din multe oraşe să ofere participanţilor la festivităţi mâncare de fasole s-a păstrat şi la 24 ianuarie cu ocazia Unirii Principatelor Române. De aici şi ideea de a menţiona câteva mâncăruri la care ingredientul principal este fasolea boabe.


    Fasolea boabe, fiartă în apă cu sare şi amestecată cu ceapă tăiată solzişori şi cu puţin oţet este o salată în toată regula, ce poate fi consumată ca un aperitiv. Fasolea boabe, fiartă şi pasată până devine cremă, deasupra căreia se întinde un strat de ceapă călită în ulei şi stinsă în suc de roşii, poate fi o excelentă garnitură pentru un preparat la grătar.


    Mâncarea de fasole boabe este cel mai des întâlnită pentru că este şi uşor de pregătit. Fasolea boabe trebuie lăsatăla înmuiat cu câteva ore înainte de a fi pusă la fiert. După ce am schimbat apa din vasul în care am pus fasolea, o punem la fiert. După ce apa ajunge la fierbere, o schimbăm, punem din nou vasul pe foc şi, după ce ajunge la fierbere, repetăm operaţiunea. Adăugăm în vas unul sau doi morcovi tăiaţi rondele, două cepe de mărime medie, tăiate solzişori, suc sau pastă de roşii, câteva boabe de piper negru, două foi de dafin, iar la final, după ce boabele sunt fierte, adăugăm şi sare, după gust. Aceasta este mâncarea servită, de obicei, la festivităţi alături de cârnaţi sau de costiţă de porc.


    În meniurile multor restaurante din România şi-a făcut loc ciorba de fasole în pită. Pare incredibil să ţi se aducă o chiflă uriaşă umplută cu ciorbă de fasole, o chiflă din care nu curge zeama. Pentru a o pregăti, avem nevoie de un sfert de kg de fasole boabe, de 3 morcovi, de o ceapă, de foi de dafin şi puţin cimbru, de suc de roşii sau de bulion, dar şi de puţină afumătură de porc, costiţă sau ciolan. La fel ca şi la celelalte mâncăruri, cu o zi înainte punem fasolea la înmuiat şi schimbăm apa de două ori după ce am pus-o la fiert. După aceea, adăugăm morcovii, tăiaţi rondele, ceapa, tăiată mărunt, două foi de dafin şi bucăţi mici de afumătură şi lăsăm să fiarbă, la foc mic, vreo 45 de minute. Turnăm puţin suc de roşii sau o lingură de bulion, presărăm puţin cimbru şi mai lăsăm să fiarbă un sfert de oră. Se poate acri cu borş, cu puţin oţet sau, specific Transilvaniei, cu tarhon pus la borcan în oţet, iar în final adăugăm sare după gust.


    Şi chifla în care este servită ciorba este mai deosebită pentru că, pe lângă făină, în compoziţie se pun şi cartofi astfel încât este ceva mai densă. Facem un capac în pâine şi scoatem miezul, lăsând un perete cu grosimea de circa 2 cm, după care introducem chiflele în cuptor pentru un sfert de oră, până se întăreşte puţin coaja. Turnăm apoi ciorba în interior, pe care o putem servi alături de o ceapă. Poftă bună!