Senatorii şi deputaţii din noul Parlament bicameral al României s-au reunit în şedinţe separate, pentru validarea mandatelor noilor aleşi şi pentru a depune jurământul. Șapte formațiuni politice au trecut pragul electoral de 5 procente. Doi senatori şi patru deputaţi vor reprezenta românii din diaspora în Parlament, potrivit distribuirii mandatelor de către Biroul Electoral Central. În Senat – George Cătălin Bochileanu (USR) şi Ştefan Geamănu (AUR). La Camera Deputaţilor – Ştefan Iulian Lorincz (USR), Ramona Lovin (AUR), Andreea Cîmpianu (SOS România) şi Dumitriţa Albu (POT).
* * *
Fostul exilat anticomunist Emil Hurezeanu, devenit celebru ca jurnalist la postul de radio Europa Liberă, este propunerea PNL pentru funcția de ministru de Externe în viitorul guvern al României – a anunțat șeful interimar al partidului, Ilie Bolojan. Anterior, Hurezeanu a declarat că i s-a propus să candideze și la Preşedinţie, dar a declinat propunerea, motivând că nu poartă ‘pălării mult mai mari’ decât îi permite capul. Plecat din România ceaușistă, în 1982, la Viena, cu o bursă pentru care l-a recomandat respectata poetă Ana Blandiana, Hurezeanu a lucrat, mai bine de un deceniu, la radioul finanțat de Congresul american. Contondența și farmecul lui la microfon l-au transformat, rapid, într-una dintre cele mai iubite voci printre ascultătorii din țară și-ntr-una dintre marotele poliției politice a dictaturii comuniste, Securitatea, care ar fi încercat să-l elimine fizic. După Revoluția anticomunistă din 1989, Hurezeanu a revenit în țară. De aproape un deceniu, e ambasador al României, mai întâi în Germania, apoi în Austria.
* * *
Liderii comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi, din actuala Ucraină, îşi manifestă îngrijorarea faţă de întreruperea plăţii de către statul român a burselor pentru elevii şi profesorii de la şcolile şi liceele româneşti – transmite trimisul special al agenției de presă de stat AGERPRES. Bursa, în valoare de 400 de euro, se acorda anual de către Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cu scopul de a încuraja învăţarea în limba română. Anul trecut, peste 5.500 de elevi şi peste 1.200 de cadre didactice de la şcolile româneşti din regiunea Cernăuţi au beneficiat de aceste sume, a căror plată a fost, însă, suspendată în 2024. Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea în nordul Bucovinei, în nordul și sudul Basarabiei și în Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor.
* * *
Bilanţul primelor şase luni ale Sezonului Cultural România-Polonia este impunător: aproape 100 de activităţi derulate în nouă oraşe poloneze, reflectate în peste 370 de articole şi preluări în mass-media poloneze – susțin ministerul Culturii de la București şi Institutul Cultural Român, prin reprezentanţa sa de la Varşovia, principalii organizatori ai sezonului românesc în Polonia. Cele două instituții îşi propun să actualizeze cunoştinţele polonezilor despre România, să ofere o cât mai mare vizibilitate culturii româneşti în mass-media locale şi să construiască legături durabile între scenele artistice din cele două ţări.
* * *
În perioada iunie – decembrie 2024, Asociaţia Românilor din Republica Croaţia a derulat cu succes a treia ediţie a proiectului ‘Patrimoniul cultural românesc la viitor’. Evenimentele de la Zagreb, Rijeka şi Split au fost organizate în parteneriat cu Ambasada României în Republica Croaţia, Facultatea de Filosofie Zagreb, Muzeul Ţăranului Român şi Forumul Minorităţilor Naţionale din Croaţia. Peste 450 de participanţi, membri ai comunităţii româneşti din Croaţia, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai altor minorităţi naţionale, precum şi reprezentanţi ai mass-media au luat parte la evenimente dedicate Zilei Universale a Iei, Zilei Limbii Române şi Zilei Naţionale a României – afirmă un comunicat oficial. Asociaţia Românilor din Republica Croaţia este un ONG care protejează interesele sociale ale românilor de acolo şi ajută la promovarea, dezvoltarea şi îmbunătăţirea cooperării croato-române. Comunitatea românească din Croaţia este formată, în marea majoritate, din cetăţeni români care s-au stabilit acolo după anul 1990. Românii sunt una dintre cele 21 de minorităţi naţionale recunoscute în fosta republică iugoslavă.
