Tag: mandati

  • Alidzeri parlamentari – ahurheaști ampârțarea a mandatilor

    Alidzeri parlamentari – ahurheaști ampârțarea a mandatilor

    Năulu Leghislativu bicameralu ali Românie ți inși dupâ alidzerli ditu 1 di Andreu va ș-limbidzascâ structura. Furâ 331 di mandati di deputaț și 136 di senatori.
    Proporționalu cu numirlu di voturi aprucheati, PSD, numirlu unu tu Chivernisea di tora, lipseaști s-aibâ 86 di diputaț și 36 di senatori. AUR (opoziția naționalistâ) – 63 și 28, diplo andicra di mandatili amintati aoa ș-patru añi. PNL, la puteari deadunu cu suțialu-dimucrațlli – 49 și 22. USR (tu opoziție) – 40 și 19.

    Alâncescu, ti prota oarâ, pi bănțâli a Parlamentului alepțâ ditu partea ațiloru dauâ formațiuni populisti, adrati tora, ți tricurâ di praglu electoralu di ținți proțenti: SOS România va s-aibâ 28 di diputaț și 12 senatori, iara Partia a Oamiñilor Tiniri – 24 și 9.
    UDMR, ți fu fârâ dânâseari, ditu 1990, tu Leghislativlu ali Românie post-comunistâ, ari tora 22 di diputaț și 10 senatori. Minoritățli etniți, alti di ațea maghiarâ, armân reprezentati tu Camera a Diputațlor di 19 politițieñi, câti unu ti cathi comunitati etnicâ.

    Detaliu aproapea ti hazi, prezidentul ali Autoritati Electoralâ Permanentâ, Toni Greblă, dzâsi că, maca la ampârțarea a voturloru di duminicâ, Partia a Oamiñilor Tiniri va s-llia unu mandatu, aestu va s-hibâ traptu șcurtița anamisa di tuti alanti formaţiuni ți intrarâ tu Parlamentu. Câțe, că năua partie nu numâsi cabaia candidaţ.

    Ari șapti formațiuni parlamentari, niți unâ nu angreacâ para multu ș-ari ș-multi niuidiseri anamisa di eali. Ari unu Parlamentu ma fragmentatu di cumu s-ari faptâ pânâ tu aeșțâ 20 añi di ma nâpoi, ditu cari easti zori s-iasâ unâ majoritati guvernamentalâ funcționalâ.
    Fârâ s-bagâ multu mengâ la lucurlu ñicu ți li aleadzâ unâ di alantâ, presa adună AUR, SOS și POT sum numa gheneralâ di „polul suveranistu” și prognozeadzâ că nu va s-hibâ aprucheatâ niți unâ di eali tu unâ coaliție guvernamentalâ.
    Armânu, cu unâ ponderi di vârâ 60% tu Parlamentu, partiili spusi pro-ivropeani. Aritmetica elementarâ easti ti unâ largâ coaliție PSD-PNL-USR-UDMR-minorităț. Ma zori easti s-treacâ di inățli ți li au unâ ti alantâ.

    Di cara cumândâsirâ trei añi arada, tu numa a stabilitatillei ș-a dânâsearillei a extremismului, suțial-dimucrațlli și liberalilli s-atacarâ unu alantu, fârâ canâ zori, tu campania electoralâ ș-tora, pari că nu mata sâ strâxescu. Anamisa di userișțâ și pesedișțâ s-adunarâ, tu aproapea unu dețeniu, multâ inati și chicuseari. Iara UDMR easti multu cârtitâ di unu proiectu leghislativu a USR mutrindalui andridzearea diznău administrativâ ali vâsilie, ți va lâ ñicureadzâ a maghiarilor influența politicâ tu teritoriu. Etc…
    Tora di oarâ, tutâ duñeaua pare că așteaptâ turlu ditu soni a alidzeriloru prezidențiali, ți, duminicâ, 8 di andreu, va s-facâ anamisa di independentul Călin Georgescu și șefa USR, Elena Lasconi. Uidisitu cu Constituția, șeflu a statlui easti ațelu ți numâseaști yinitorlu premieru.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Limbidzări dupu alidzeri

    Limbidzări dupu alidzeri

    Social-democraţllii români au furñii di haristuseari după alidzerli locale şi europarlamentari di dumănică di itia că rezultattili alustoru lă da izini s’păzărăpsească di pi ună poziţie favorabilă yinitoarele aranjamente politico-electorale ninti di scrutinlu prezidenţialu ditu yismăciuni şi aţelu legislativ ditu andreu. PSD amintă alumta ti dimarhii, consilii locale si giudeteani a deapoa deadunu cu partenerlu liberal di la guvernare amintă aproapea giumitati ditu voturli ti fotoliile di eurodeputaţ.
    Prezidentulu social-democratu şi premier tru ipotisi, Marcel Ciolacu, spuni că ari căbili ti ună alianţă politică cu liberalii, ama nu acaţă tu isapi varianta ca PSD s-nu aibă candidatu la prezidenţiale. Liberalii sunt tru scădeari di iruşi, kirură ndauă consilii giudeţeane tamam tru favoarea partenerului social-democrat, ama armân, aşi cum cundillea prim-viţeprezidentulu Rareş Bogdan, prota furteaţă di dreapta a Româniillei, cu aproapea 30 di proţenti la votlu politicu.
    Şi di itia că PNL easti un partidu responsabil, nu va s’aducă hauă şi dezechilibre interne işindalui di la guvernari, aşi cum s-ari spusă după rezultatili nu tamamu buni tru alidzeri, deadi asiguripseri Bogdan.
    La votlu ti dimarhii şi consilii easti pi loclu trei UDMR, cu aproapea 7 proţente, haristusită ali praxi ţi u spuni pritu electoratlu maghiaru ditu Transilvania. Sunt nai ma buni rezultati amintati di UDMR tru aeşţă 20 añi ditu soni, spuni prezidentulu Kelemen Hunor. UDMR amintă reprezentare şi tru Parlamentul European.
    Cu aproapea 15 di proţenti amintati la scrutinlu ti leghislativlu comunitar, suveraniştilli ultranaţionalişti di la AUR dimăndă, pritu boaţea a prezidentului George Simion, că suntu prota partie di opoziţie ditu România. Simion spusi că Alianţa tră Unirea Românilor va s’aibă 6 stoali di eurodeputaţ, va s’aibă consilieri tru tuti giudeţili ma pţănu Harghita şi Covasna, iu băneadză tru mari numiru etniţ maghiari, si va s’nkisească cu nădie alumta ti alidzerli preziddenţiale.
    Ma pţănu di 9% cu voturi amintati tru scrutinul europarlamentar, primării importanti kiruti şi, tutu cu tutu, un votu politic multu slabu, easti isapea lăhtăroasă a USR, partidlu hlambură a Dreptăllei Unită, la alidzerli di dumănică. Liderlu a Uniunillei Salvaţi România, Cătălin Drulă, apruke eşeclu şi dimăndă că tradzi măna di la căpia a partidului, cari va s’hibă priloată interimaru di Dominic Fritz, primarlu aleptu diznău ali Timişoara.
    Dreapta Unită armâne, ama, ună furteaţă Bucureşti, iu easti prota la Consiliul muniţipal şi lu andrupă dimarhulu aleptu nica nă oară, Nicuşor Dan.
    Alliumtrea, REPER, formaţiunea centristă thimilliusită di aţelu di ma ninti premier Dacian Cioloş, kiru tuţ scupadzlli pripuşi. Cazurli a aţiloru dauă yilipseaşti că, tra s’aibă hăiri tru politică, nu easti duri s’eşţă ghidatu di prinţipii şi valori. Iarapoi născăntiori easti tamam contraindicat, dimi aestă u spuni si atea că Partidlu S.O.S. România, ună dizidentă AUR pro-rusă şi anti-UE, conspiraţionistă şi fuviroasă, va s’pitreacă Strasbourg doi reprezentanţă.
    Autoru: Stefan Stoica
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Cum va s-aspunâ Parlamentul Evropean 2024-2029

    Cum va s-aspunâ Parlamentul Evropean 2024-2029

    Uidisit cu luyurserli, dupâ alidzerli evroparlamentari dit chirolu 6-9 di cirișar 2024, PPE – Pareia a Partidlui Popular Evropean (Criștin Dimucrat) va s-aibâ cama multili mandati tu Parlamentul Evropean tu yinitor – 186 (cu 10 ma multi di cum ari tora).
    S&D – Gruplu Alianța (Suțata) Progresistâ a Suțialișțâlor și Dimucrațlor dit Parlamentul Evropean – 133 di mandati (cu 6 ma pţâni di cum ari tora), Renew Europe – Pareia Renew Europe – 82 (minus 20 locări), CRE – Pareia a Conservatorlor ș-a Reformișțâlor Evropeañi – 70 locări (plus un loc), ID – Pareia Identitati și Dimucrație – 60 (plus 11 locuri).
    Pareia a Verdzâlor/Alianța Liberâ Evropeanâ – 53 (minus 18 mandati), Pareia a Stângâllei ditu Parlamentul Evropean – GUE/NGL – 36 (minus un loc), NI – Deputaț niafiliaț – 50 (minus 12 locări), deputaț nău-alepțâ ți nu fac parti ditu niți unâ parei politicâ a Parlamentului ți ș-bitiseaști mandatlu – 50 locări.

    Autor: Eugen Cojocariu
    Apriduțeari: Mirela Sma Biolan