Radio România Internațional

Tag: Manfred Weber

  • Pareili europolitiţi s’ndregu ti alidzeri

    Pareili europolitiţi s’ndregu ti alidzeri

    Anlu 2024 easti un anu mplinu ditu videala politicã. Româñilli suntu griţ ta să-și aleagă europarlamentarllii, primarllii, consilierllii locali, parlamentarllii, ama și prezidentulu a vãsiliillei. Va s’aibã, dimi, patru arãdãriki di alidzeri, nica şi ţinţi, cara ti pezidituțiali, va s’hibã ananghi ti doilu turu di scrutinu.


    Di itia aluştui şingiru di alidzeri, aţeali dauã partidi ţi suntu la guvernari, PSD și PNL, acaãţarã tu isapi s’li ţãnã idyea dzuuã alidzerli europarlamentari cu aţeali locale. Liderlu PNL, Nicolae Ciucă, yinea cu giueapea, că aestã minduitã ta s-ţãnã alidzerli tu idyiulu kiro, dişcllidi calea ti alegãtori, ta s’yinã tu numiru mari la votu. Tu arada-a loru, suţialu-dimocraţllii pripsirã ta s’ţãnã tu idyea dzuuã alidzerli trã Parlamentul naţional cu protlu turu icã defturlu a prezidituţialilor, cari s’adavã la protlu sţernariu.


    Prezidentulu PSD şi premierlu, Marcel Ciolacu, cundillearã că nauă stati ditu Uniunea Europeană va s’ţãnã europarlamentarili cu localili, aşi cã urnekea europeanã easti aprukeatã. Ditu tãburea ali opoziţie, cari cutugurseaşti aesti ripuniri, yini cuminduearea că un actu normativ mutrindalui comasarea alidzerilor easti nidemocraticu, neise calcã nica şi Codlu administrativu.


    Partia AUR (naționalistã) ndreapsi protesti la sediile PSD şi PNL ditu ma multi localităţ. Iarapoi, USR dimãndã că ahurhi lucãrlu cu cãftari/ivind sesizarea-a Comisillei di Veneţia trã unã mindditã tu ligãturã cu ţãnearea tu idyiulu kiro a alidzerloru europarlamentari şi locale cu ma pţãnu di şasi meşi ninti di data cãndu s’dizvãrteaşti scrutinlu.


    Tru aestu kiro, tru ligãturã cu ndridzearea-a europarlamentariloru, protili parei politiţi ditu Parlamentul European lucreadză la strateghia pritu cari minduescu s’aibã andruparea-a electoratlui.


    Tru liegătură cu subiectulu ti comas area-a alidzerilor, eurodeputatlu PSD Victor Negrescu spusi că, “ditu videala europeană, nu ari niţi unã problemăˮ cu unã ahtari apofasi, “ahât kiro cãtu s’faţi unã campanie ti Parlamentul European, cari easti altã turlie andicra di atea mutrindalui alidzerli localeˮ.


    Tutunãoarã, el pãrãstisi minduita-a lui ti yinitorlu comisar european pi cari va lu-aleagã România după alidzerile europarlamentari: “voi ta savemu un comisar cari easti andrupãtu ti suţiitatea românească, s’aibã un debate public tu aestã noimã, s’aibã unã consultare a Parlamentului ali Românieˮ, spusi Victor Negrescu.


    Tu arada-a lui, prezidentulu a Partidlui Popular European, ghirmanlu Manfred Weber, spusi cã easti ananghi ca estul ali Europã s’hibã reprezentat tru yinitoarea cumãnduseari a protiloru instituţii europeane.


    “Tru ipotisili clleaie ali Europã lipseaşti s’aibã echilibrulu geografic. Nu himu pi dauã ti aestu lucruˮ, spusi Manfred Weber. S’cundillemu că, tru primveară, Bucureştiul va s’hibã nicukirlu emu a congreslui Partidului Popular European, emu ti andamasea-a liderlor Partidlui Socialiștilor Europeni.


    Autoru: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Grupurile europolitice se pregătesc de alegeri

    Grupurile europolitice se pregătesc de alegeri

    2024 este un an intens din punct de vedere politic.
    Românii sunt chemați să-și aleagă europarlamentarii, primarii, consilierii
    locali, parlamentarii, precum și președintele țării. Vor fi așadar, patru
    rânduri de alegeri, dacă nu chiar cinci, în cazul în care, pentru pezidențiale,
    va fi nevoie de turul doi.

    Dată fiind această densitate, cele două partide aflate
    la guvernare, PSD și PNL, iau în calcul comasarea alegerilor europarlamentare cu
    cele     locale. Liderul PNL, Nicolae
    Ciucă, argumenta, de curând, că ideea comasării alegerilor ar putea însemna o
    prezenţă mai mare a alegătorilor la vot. La rândul lor, social-democraţii au
    propus şi o comasare a alegerilor pentru Parlamentul naţional cu turul întâi
    sau al doilea al prezidenţialelor, care să vină în completarea primului
    scenariu.

    Președinte PSD şi premier, Marcel Ciolacu, a subliniat că nouă
    state din Uniunea Europeană au comasat europarlamentarele cu localele, astfel
    că precedentele europene s-au creat. Din tabăra opusă, opoziţia, care critică
    aceste propuneri, este de părere că un act normativ privind comasarea
    alegerilor este nedemocratic, încalcând inclusiv Codul administrativ.

    AUR
    (naționalist) a organizat proteste la sediile PSD şi PNL din mai multe
    localităţi. Iar, USR a anunţat că a început demersurile privind sesizarea
    Comisiei de la Veneţia pentru un punct de vedere pe tema comasării alegerilor
    europarlamentare şi locale cu mai puţin de şase luni înainte de data
    desfăşurării scrutinului.

    Între timp, în vederea pregătirii
    europarlamentarelor, principalele grupuri politice din Parlamentul European lucrează
    la strategia prin care încearcă să obţină sprijinul electoratului.


    În legătură
    cu subiectul comasării alegerilor, eurodeputatul PSD Victor Negrescu a
    precizat că, din perspectiva europeană, nu există niciun fel de problemăˮ cu o
    astfel de decizie, atât timp cât se face o campanie despre Parlamentul
    European, care este diferită de cea privind alegerile localeˮ.


    De asemenea, el
    a prezentat viziunea sa referitoare la viitorul comisar european pe care îl va
    desemna România după alegerile europarlamentare: mi-aş dori să avem un comisar
    care este susţinut de societatea românească, să existe o dezbatere publică în
    acest sens, să existe o consultare a Parlamentului Românieiˮ    , a afirmat Victor
    Negrescu.


    La rândul său, preşedintele Partidului
    Popular European, germanul Manfred Weber, a vorbit despre necesitatea
    ca estul Europei să fie reprezentat în viitoarea conducere a principalelor
    instituţii europene.


    În poziţiile cheie ale Europei trebuie găsit echilibrul
    geografic. Nu există nicio îndoială în această privinţăˮ    , a spus Manfred Weber.
    Să preciz    ăm că, în primăvară, Bucureştiul
    va fi gazda atât a congresului Partidului Popular European, cât şi a reuniunii
    liderilor Partidului Socialiștilor Europeni.


  • Victor Micula: Va fi o iarnă foarte complicată pentru Ucraina şi pentru prietenii Ucrainei

    Victor Micula: Va fi o iarnă foarte complicată pentru Ucraina şi pentru prietenii Ucrainei

    Ucraina va trece prin cea mai grea iarnă de după Al Doilea Război Mondial, a declarat ambasadorul României în Ucraina, Alexandru Victor Micula.

    Ucraina, cât şi prietenii acesteia, spune oficialul, trebuie să se pregătească pentru această încercare. Potrivit acestuia, nimeni nu trebuie să se lase intimidat de atacurile regimului Putin împotriva infrastructurii civile. Va fi o iarnă foarte complicată, probabil va fi cea mai grea iarnă din Ucraina de după Al Doilea Război Mondial, şi va trebui să ne pregătim, mental şi moral, pentru această încercare, cu toţii, ucrainenii şi prietenii Ucrainei, dar nu ne vom lăsa intimidaţi de atacurile regimului Putin împotriva infrastructurii civile.


    România lucrează, în prezent, împreună cu Comisia Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la mecanismul de finanţare a reconstrucţiei a Ucrainei.

    Foarte multe resurse ale României vor fi dirijate cu ajutorul Comisiei Europene ca parte comună a efortului Uniunii Europene, dar ne dorim să avem şi câteva proiecte de reconstrucţie unde să punem steagul românesc şi de proiecte de reconstrucţie naţionale. Suntem în etapa în care evaluăm potenţiale zone unde am putea să implementăm astfel de proiecte şi să alegem domeniul în care să ne specializăm, ce anume să ne asumăm. Noi avem o oarecare experienţă cu reconstrucţia şi modernizarea de grădiniţe în Republica Moldova. Să zicem că ăsta ar putea să fie un domeniu unde am punea să ne asumăm nişte proiecte sub steag românesc, dar încă trebuie să ne facem propriile evaluări, să discutăm cu instituţiile româneşti care vor fi implicate în acest proiect, precum şi cu autorităţile centrale şi locale ucrainene. Este un exerciţiu foarte complex. Până când ne vom asuma un proiect naţional, vom continua să contribuim prin mecanisme multilaterale în ajutoarea Ucrainei’, a spus Micula.

    Acesta subliniază că nevoile ucrainenilor sunt foarte mari şi cresc exponenţial pe măsură ce ostilităţile continuă.

    Ne străduim să ajutăm, dar nevoile sunt atât de mari încât ceea ce putem să oferim din toată inima este o jumătate de picătură într-un ocean de nevoi. Există mai multe programe guvernamentale, dar şi programe pe care le desfăşurăm alături de alte state membre şi cu Comisia Europeană şi există foarte multe programe ale autorităţilor locale din România, ale unor organizaţii neguvernamentale, fundaţii şi chiar ale unor voluntari. Aş zice că toate aceste proiecte, toate aceste ajutoare oferite Ucrainei sunt importante. Fiecare la nivelul lui. Nu contează atât de mult valoarea şi volumul, contează motivele care stau în spatele demersului de a ajuta Ucraina.

    Există discuţii bilaterale şi multilaterale, dar trebuie să înţelegem că este un proces foarte complex şi care are o dinamică foarte complicată, pentru că, dacă este să mă raportez la momentul Conferinţei din Lugano, de la începutul lunii iulie, la momentul respectiv se vorbea despre aproximativ 40.000 de obiective care au fost distruse parţial sau complet şi care aveau nevoie de ajutor pentru a fi reconstruite. Până să sosesc la post, deja se dublase numărul obiectivelor distruse complet sau parţial şi, pe măsură ce se eliberează teritoriul ucrainean, constatăm că nivelul de distrugere în zonele respective este enorm. Aşa că nevoile cresc exponenţial pe măsură ce ostilităţile continuă, a adăugat ambasadorul României în Ucraina.

    Pentru trei milioane de locuitori din capitala Ucrainei urmează o iarnă grea, din cauza distrugerii de către ruşi a infrastructurii, avertiza primarul Kievului, Vitali Kliciko.

    Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European, a îndemnat statele vest-europene să dea dovadă de mai multă solidaritate în primirea refugiaţilor ucraineni, al căror număr ar putea creşte dacă vor continua atacurilor ruseşti asupra infrastructurilor energetice ucrainene în plină iarnă.

  • Jurnal românesc – 26.09.2022

    Jurnal românesc – 26.09.2022

    Preşedintele Partidul Popular European, Manfred Weber, a declarat că Bulgaria şi România trebuie să devină în sfârşit state membre ale spaţiului Schengen. Aflat într-o vizită la Sofia, şeful formaţiunii politice paneuropene a menţionat că a susţinut mereu lărgirea spaţiului Schengen. Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc condiţiile pentru a adera la zona Schengen şi încă aşteaptă ca decizia finală să fie adoptată de Consiliul UE. Locul lor este în spaţiul Schengen. Aveţi sprijinul total al Partidului Popular European, a mai transmis Weber. Recent, şi preşedintele Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Legislativul European, Iratxe Garcia Perez, şi-a exprimat susţinerea pentru primirea celor trei ţări în Schengen. Să ţii România şi Bulgaria să aştepte 11 ani la uşă, fără niciun motiv obiectiv, nu e demn pentru imaginea Uniunii. (…) Răbdarea are o limită şi prietenii noştri români, bulgari şi croaţi au aşteptat destul, a declarat aceasta la finele săptămânii trecute. Delegaţiile României, Bulgariei şi Croaţiei în Parlamentul European au cerut o dezbatere şi un vot pentru o rezoluţie în plenul Legislativului, care să aibă loc în timpul plenarei europarlamentare programate în perioada 3-6 octombrie. Decizia de aderare la spaţiul european de liberă circulaţie poate fi luată, în Consiliul European, doar cu unanimitatea voturilor reprezentanţilor statelor membre.

    200 de lideri de afaceri români din ţară şi din diaspora se întâlnesc în cadrul Summit-ului RePatriot, care va avea loc la între 6 şi 9 octombrie, la Iaşi şi Chişinău. Ajuns la a 7-a ediţie, evenimentul va aborda cele două provocări majore care au impact asupra românilor de pretutindeni, războiul şi criza, şi va căuta potenţiale soluţii pentru un viitor mai bun, transmit organizatorii. Chiar dacă locul nostru este peste tot în lume (…) este esenţial să fim conectaţi permanent cu patria mamă. (…) Summitul din acest an va fi o ocazie specială de comunicare a soluţiilor noastre, a ceea ce facem noi şi ce ne dorim să realizăm împreună cu administraţia centrală şi locală, cu liderii societăţii româneşti în ansamblu, a declarat iniţiatorul RePatriot, Marius Bostan. Gala Repatriot Top 100 Români de Pretutindeni va avea loc la 7 octombrie şi va aduce în atenţia publicului 100 de conaţionali care au excelat în 10 domenii cheie, precum şi persoane din diaspora care au ales să se implice în dezvoltarea economică, culturală şi socială a României. Creată de Fundația Romanian Business Leaders, comunitatea RePatriot este constituită ca o platformă de consiliere și informare ce își propune să le înlesnească românilor din străinătate accesul la oportunitățile din țară.

    Pelicula Imaculat, regizată de Monica Stan și George Chiper Lillemark, va fi prezentată în cadrul celei de-a 5-a ediții a Zilelor Filmului European, manifestare organizată de clusterul EUNIC Milano. Proiecția va avea loc, la 27 septembrie, la Cineteca Milano Arlecchino. Filmul a avut premiera mondială în secțiunea Zilele Autorilor a celei de-a 78-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, unde a obținut 3 distincţii, şi este propunerea României pentru o nominalizare la Oscar 2023 la categoria Cel mai bun lungmetraj internaţional. Zilele Filmului European de la Milano se desfăşoară în perioada 26 septembrie – 1 octombrie. Manifestarea include proiecția în limba originală cu subtitrări în italiană a 10 filme noi care traversează genuri diferite şi tratează teme precum pacea, emigrația, războiul, diversitatea, singurătatea și puterea legăturilor de familie. La această ediţie participă producţii cinematografice din România, Austria, Franța, Germania, Cehia, Spania, Elveția, Polonia, Ungaria și Belgia.

    Expoziția Introspecţii a artiștilor români Suzana Fântânariu, Anca Szönyi Thomas și Dorin Crețu este deschisă din 26 septembrie la Galeria Macadam a Institutului Cultural Român la Paris. Sunt expuse lucrări de pictură, grafică, instalație, fotografie şi mixed media, ce reflectă procesul de experimentare a emoţiilor generate de actualitate şi influenţa ei asupra comportamentului uman. Expoziţia este susţinută de Ambasada României în Franța, Institutul Cultural Român din Paris şi Casa de Cultură a Municipiului Timișoara. Totodată, proiectul este inclus în cadrul Săptămânii Culturilor Străine, un program al Forumului Institutelor Culturale Străine din capitala Franţei. Expoziția Introspecţii poate fi vizitată până la 14 octombrie.


  • Nachrichten 02.05.2021

    Nachrichten 02.05.2021

    COVID-19 IN RUMÄNIEN – Seit Montag können sich Kinder im Alter von 12-15 Jahren gegen COVID-19 impfen lassen, nachdem die Europäische Arzneimittelagentur den Impfstoff von Pfizer BioNTech als sicher für die Verabreichung an Kinder in dieser Altersgruppe zugelassen hat. Über die Online-Plattform können Eltern, Erziehungsberechtigte oder nächste Angehörige die Kinder anmelden. Seit Dezember 2020 wurden fast 8 Millionen Impfstoffdosen an über 4,3 Millionen Menschen verabreicht. Die meisten Menschen haben beide Impfungen gegen COVID erhalten. In den letzten Tagen ist die Zahl der COVID-Infektionen zurückgegangen. Alle Bezirke bleiben im grünen Bereich, wo die Inzidenzrate unter 1 pro tausend Einwohner bleibt. Am Dienstag traten mehrere Lockerungsmaßnahmen in Kraft. Veranstaltungen im Freien erlauben nun eine größere Teilnehmerzahl. Auch Hallenbäder und Spielplätze haben wieder geöffnet. Am Mittwoch wurden von der Gruppe für strategische Kommunikation 164 Neufälle von COVID-19 in den letzten 24 Stunden gemeldet, zusätzlich zu 26 damit verbundenen Todesfällen. 391 Patienten befinden sich derzeit auf der Intensivstation.



    DEBATTE – Rumäniens Präsident Klaus Iohannis nimmt an einer Online-Konferenz der Europäischen Volkspartei (EVP) im Europäischen Parlament mit dem Titel Lasst uns über die Zukunft Europas sprechen teil. Nach Angaben der Präsidentschaft wird das Staatsoberhaupt Rumäniens Vision über die Zukunft der Europäischen Union vorstellen und betonen, dass unser Land aktiv dazu beitragen wird, Prioritäten und gemeinsame Lösungen zu finden, um die Erwartungen der europäischen Bürger zu erfüllen. An der Debatte nehmen auch der EVP-Vorsitzende Manfred Weber und der rumänische Europaabgeordnete Siegfried Mureşan teil.



    PNRR – Der rumänische Ministerpräsident Florin Cîţu hat am Mittwoch zusammen mit dem Vizepremier Dan Barna, dem Vizepremierminister Kelemen Hunor und dem Minister für Investitionen und europäische Projekte Cristian Ghinea den rumänischen Wiederaufbau- und Resilienzplan (PNRR), der am Montag bei der Europäischen Kommission eingereicht wurde, vorgestellt. Die Kredite, die Rumänien aufnehmen wird, werden nur für Investitionen und nicht für den Konsum verwendet, sagte der Premierminister. Er fügte hinzu, dass es sich um 29,2 Milliarden Euro handelt, Geld, mit dem etwa 450 km Autobahn, Hunderte von Schulen und Kindergärten gebaut werden können. Außerdem werden Dutzende Krankenhäuser gebaut und saniert. Florin Citu erklärte, dass es drei große Sektoren gibt, die Geld erhalten: Verkehr – 6,7 Milliarden Euro, Gesundheit – 2,4 Milliarden Euro und Bildung – 3,6 Milliarden Euro. Der Plan umfasst Maßnahmen zu nachhaltigem Verkehr, Bildung, Gesundheitswesen, Gebäudesanierung und Digitalisierung der öffentlichen Verwaltung. Die Kredite werden zu einem sehr niedrigen Zinssatz aufgenommen und alle Investitionen müssen bis 2026 abgeschlossen sein.



    NATO – Der rumänische Verteidigungsminister Nicolae Ciucă wies am Rande des Treffens der NATO-Verteidigungsminister auf die Bedeutung der Konsolidierung der NATO-Präsenz an der Ostflanke hin und bekräftigte Rumäniens Verpflichtung, 2% des BIP des Landes für Verteidigungsausgaben bereitzustellen. Die NATO-Minister bereiteten den NATO-Gipfel vom 14. Juni vor und diskutierten eine Reihe von Themen wie die Entwicklungen in Afghanistan, Weißrussland, Russland oder China, aber auch die Notwendigkeit, sich an die Ära der wachsenden globalen Wettbewerbsfähigkeit anzupassen. In diesem Zusammenhang befassten sich die NATO-Minister mit der NATO-Agenda 2030 zur Anpassung der NATO an zukünftige Herausforderungen. Wir stehen vor einer Reihe von Herausforderungen für unsere Sicherheit, die wir gemeinsam angehen müssen, denn kein Land und kein Kontinent kann sie alleine bewältigen“, sagte NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg.



    COVID-ZERTIFIKATE – Sieben EU-Mitgliedstaaten (Bulgarien, die Tschechische Republik, Dänemark, Griechenland, Kroatien und Polen) – haben sich an die Schnittstelle zur COVID-Überprüfung angeschlossen und bereits mit der Ausgabe der ersten digitalen COVID-Zertifikate der EU begonnen, schreibt die Europäische Kommission. Die Kommission schlug die Einführung des Zertifikats vor, um den freien Reiseverkehr über den Sommer in voller Sicherheit fortsetzen zu können. Das Zertifikat ist kostenlos, sicher und für alle Bürger in digitaler oder gedruckter Form erhältlich. Das Zertifikat liefert den Nachweis, dass eine Person den Impfstoff gegen COVID-19 genommen hat, ein negatives Testergebnis für COVID-19 hat oder die Krankheit durchgemacht hat. 22 Länder haben das Gateway bereits erfolgreich getestet. Während die Verordnung ab dem 1. Juli angewandt wird, können alle Mitgliedstaaten, die die technischen Tests bestanden haben und bereit sind, Bescheinigungen auszustellen und zu überprüfen, das System ab sofort auf freiwilliger Basis nutzen.

  • Viziunea despre viitor a candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

    Viziunea despre viitor a candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

    Alegerile care vor avea loc în statele membre UE pe 26 mai vor duce la o configurație a Parlamentului European care ar putea conta mult și pentru desemnarea următorului președinte al Comisiei Europene. Principalele grupuri din Parlamentul European au desemnat câte un așa Spitzenkandidat, propunerea lor pentru următorul președinte al Comisiei Europene. Continuăm, în cadrul rubricii de astăzi, prezentarea candidaților.

    Funcția de președinte a Comisiei Europene este deținută, în prezent, de un reprezentant al Partidului Popular European, formațiunea cu cea mai mare pondere în Parlament. Marile familii politice europene speră să reușească să desemneze, în baza rezultatelor alegerilor, viitorul președinte, motiv pentru care au desemnat câte un așa-numit Spitzenkandidat. Nu este obligatoriu ca viitorul președinte al Comisiei să facă parte din familia politică cu cei mai mulți parlamentari, mai ales că statele membre au un cuvânt greu de spus și există semnale că acestea intenționează să joace un rol decisiv. Până atunci, însă, cei șase Spitzenkandidaten sunt în campanie și au participat, recent, la o dezbatere de la Bruxelles unde o absență notabilă a fost cea a grupului extremei drepte și euroscepticilor, care se estimează că va primi un număr semnificativ de voturi la alegeri. Printre temele cele mai importante adoptate în cadrul dezbaterii se numără schimbările climatice, politicile sociale europene, gradul de integrare a statelor membre. Daneza Margarethe Vestager este propunerea ALDE pentru Comisie.

    Europa este cel mai bun loc în care se poate trăi în prezent, în special dacă ești femeie. Am reușit să realizăm foarte multe, ceea ce nu înseamnă că totul este așa cum trebuie. Avem de lucru. Să luptăm împotriva schimbărilor climatice, să gestionăm tehnologia, să creăm societăți în care este respectat statul de drept și cetățenii își pot asigura necesarul.


    Manfred Weber, candidatul Partidului Popular European, își dorește o schimbare de optică la nivelul Comisiei:

    O Europă care este apropiată de oameni, o Europă căreia îi pasă de problemele concrete care-i preocupă pe oameni, o Comisie a oamenilor, pentru asta vreau să lucrez. Actualul președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, și-a numit Comisia, atunci când a format-o, Comisia ultimei șanse. Cred că a făcut o treabă bună. Eu îmi doresc să numesc următoarea Comisie nu Comisia ultimei șanse ci Comisia unui nou început, a unei noi epoci de disponibilitate, deschidere, optimism, în care să arătăm lumii că putem obține atât de multe, ca europeni, împreună.

    Candidatul socialiștilor, Frans Timmermans, consideră că Europa trebuie reformată:

    Cred că pentru a salva și a întări Europa trebuie să o reformăm în mod fundamental. Este timpul ca marile companii să înceapă, în sfârșit, să plătească taxe, e timpul să introducem salariul minim pe economie în fiecare stat membru, e timpul să avem egalitate de plată între femei și bărbați, e timpul să punem capăt violenței împotriva femeilor în Europa, e timpul să impunem statul de drept în fiecare stat de drept așa ca toată lumea să respecte regulile, e timpul să punem criza climatică și sustanebilitatea în vârful listei următoarei Comisii.


    Alegerile pentru Parlamentul European se desfăşoară în intervalul 23 – 26 mai.


  • După Brexit, UE vrea să asigure siguranță și certitudine pentru viețile cetățenilor

    După Brexit, UE vrea să asigure siguranță și certitudine pentru viețile cetățenilor

    Liderii UE au convenit să extindă negocierile din Marea Britanie până la 31 octombrie 2019. Manfred Weber, președintele Grupului PPE din Parlamentul European:

    Parlamentul European are două criterii în ceea ce privește acordul de ieșire a Marii Britanii din UE. Prima dată este vorba despre cetățenie; UE vrea să asigure siguranță și certitudine pentru viețile cetățenilor. Sunt familii din România, din Germania care trăiesc în Marea Britanie și cărora trebuie să le oferim siguranță. Cel de-al doilea aspect este legat de granița irlandeză. Am fost în Irlanda de Nord si am întâlnit primari locali care sunt îngrijorați despre viitorul acord și despre posibilitatea ca un conflict să apară și ca violențele să izbucnească din nou. Este bine să avem o Uniune Europeană a 27 de state care să fie unite când este vorba despre procesul de negociere în ceea ce privește Brexitul cu prietenii britanici. Pentru mine este o lecție despre reformă, UE ar trebui reformată și nu distrusă sau părăsită așa cum au procedat britanicii. Câteodată avem sentimentul că ei nu au un răspuns despre cum să abordeze Brexitul. Cred că este un sfârșit clar pe care îl vom avea în negocierile cu Marea Britanie.

    Cetățenii au observat că Uniunea Europeană este unită, are un plan clar despre viitor, iar Marea Britanie este într-o situație dificilă din punct de vedere politic și economic. Aceste criterii sunt clare și vom vota în favoarea acordului numai dacă cele două sunt îndeplinite.

    La aproape trei ani de când Marea Britanie a votat să părăsească UE, procesul rămâne incomplet. Prelungirile ulterioare ale termenului au împins data de Brexit până la 31 octombrie 2019.


  • 16.02.2019 (mise à jour)

    16.02.2019 (mise à jour)

    Conférence – Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, a déclaré samedi que le système international multilatéral subit une pression croissante. La réponse à cela est la cohésion et l’objectif principal devrait être un Engagement européen accru, a-t-il précisé. Et lui d’ajouter que ce message d’unité et de cohésion définit de manière fondamentale les priorités de la présidence roumaine du Conseil de l’UE. Présent en tant qu’invité d’honneur à la 55e Conférence internationale de sécurité de Munich, en Allemagne, le président Iohannis a par ailleurs affirmé que les efforts devraient viser surtout une démarche harmonisée de l’OTAN et de l’UE. Selon lui, ce but peut être atteint en combinant le rôle unique que l’OTAN joue en matière de défense collective avec l’approche intégratrice de l’UE dans la gestion des crises et sa capacité à rassembler les ressources et les moyens les plus divers. Les défis qui se posent devant l’Alliance sur son flanc oriental ne sauraient être ignorés et l’Alliance se doit de continuer à renforcer sa posture de défense et de dissuasion sur ce flanc, a souligné le chef de l’Etat roumain. A son tour, la chancelière allemande Angela Merkel a appelé samedi à des efforts de désarmement incluant Russes, Américains, Européens mais aussi Chinois, suite à la suspension du traité russo-américain sur les forces nucléaires intermédiaires. Elle a également mis en garde contre le fait que les structures politiques internationales étaient en train de s’effondrer et à appelé à une coopération globale renforcée sur des sujets variés, depuis la relation avec l’Iran jusqu’à la prévention d’une une nouvelle crise migratoire.



    Rencontres — Le président Klaus Iohannis a réaffirmé samedi, lors d’un entretien avec le vice-président américain Mike Pence, l’engagement de la Roumanie à renforcer le Partenariat stratégique avec les Etats-Unis et la relation transatlantique. Selon l’Administration présidentielle de Bucarest, les deux hauts responsables ont évoqué l’excellent stade de ce Partenariat et les possibilités de l’approfondir, un accent particulier étant mis sur les volets économie et défense. En marge de la Conférence internationale de sécurité de Munich, le chef de l’Etat roumain a également rencontré le leader du groupe PPE du Parlement européen, Manfred Weber, avec qui il s’est entretenu des principaux dossiers à l’agenda de la présidence roumaine du Conseil de l’UE et des futures élections européennes, prévues pour le mois de mai. Le chef de l’Etat roumain a également eu des rencontres bilatérales avec le négociateur en chef de l’UE, Michel Barnier, et avec le président du Comité juif américain, David Harris.



    Grippe — En Roumanie, le nombre des décès dus à la grippe est monté à 128. Selon le Centre national de surveillance et de contrôle des maladies transmissibles, la dernière victime est une jeune femme de 27 ans, qui souffrait d’autres maladies aussi et qui n’avait pas été vaccinée contre la grippe.



    Berlin — Le film « Monstres », premier long-métrage du réalisateur roumain Marius Olteanu, a remporté le prix des lecteurs du Tagesspiegel, lors de 69e Berlinale. Retenu dans la section « Forum » du festival, le film raconte une journée de la vie de deux jeunes Dana et Arthur, mariés, que la famille, les amis et la société semblent aimer, mais qu’ils jugent et qu’ils rejettent en même temps à cause de leurs convictions et de leurs choix de vie. Les deux finissent par se séparer au bout de 8 ans de vie de couple.



    Rugby — La sélection de rugby de Roumanie a vaincu samedi l’équipe allemande, sur le score de 38 à 10, lors du deuxième match de la nouvelle édition du Championnat dEurope, accueilli par la ville roumaine de Botosani (nord-est). Au premier match de la compétition, les Roumains s’étaient inclinés devant la Géorgie (score 19-8), tandis que l’Allemagne avait perdu face à la Belgique. Le Championnat dEurope de rugby est la deuxième grande compétition continentale après le célèbre tournoi des Six nations. Dans la hiérarchie internationale, la Roumanie occupe la 18e place, alors que l’Allemagne se trouve en 27e position.



    Météo — Il fera généralement beau et les températures maximales s’étaleront entre 2° et 16.

  • November 8, 2018 UPDATE

    November 8, 2018 UPDATE

    MEETING – The Romanian Interior Minister Carmen Dan is attending in Washington the EU-US Justice and Home Affairs Ministerial Meeting. At the meeting, Carmen Dan will present Romanias priorities in the field during its presidency of the EU Council in the first half of next year. The EU is represented in Washington by the Austrian ministers of the interior and justice, on behalf of the current Presidency of the Council of the European Union, the members of the delegation representing Romania, the country that is to take over the Presidency in January 2019, and the European Commissioners for migration, home affairs and security.



    ACCUSATION – The National Anticorruption Directorate claims that the Speaker of the Romanian Senate, Calin Popescu-Tariceanu, indirectly received 800,000 USD dollars worth of material benefits from an Austrian company while he was Romanias Prime Minister, in 2007-2008. The amount accounted for a 10% commission from the value of addenda and was used for the benefit of the dignitary. The case was opened in 2018, by bringing together three criminal cases, of which one was taken over by the anticorruption prosecutors, at the request of the Austrian judicial authorities. In a communiqué issued at the request of Agerpress News Agency, the Directorate also mentions the fact that, in keeping with the legal and constitutional provisions in force, prosecuting Tariceanu for bribe-taking is possible only if endorsed by the Senate. Previously, Calin Popescu-Tariceanu had stated the Government made no payment in relation to the Microsoft licenses during his term as prime-minister. We recall that several people, including ministers, have been prosecuted in the so-called Microsoft case, for acts of corruption in relation to license agreements concluded for schools, worth hundreds of millions of dollars.



    EC – On Thursday, the European Commission decided to send Romania a formal letter calling on the Romanian authorities to stop using the split VAT payment mechanism. According to the Commission, the mechanism runs counter to both the EU regulations in the field and the freedom to provide services. In another move, also on Thursday, the Commission noted that an energy producer in Romania – the Hunedoara Energy Complex – has received incompatible state aid amounting to 60 million Euros. According to the EC Representation in Romania, the state must recover the illegal aid and the related interests.



    JUDGE PANELS – On Friday, the High Court of Cassation and Justice will designate, by drawing lots, the members of the five-judge panels for 2018. There are four panels consisting of five judges, two for criminal and two for civil matters. On Wednesday, the Constitutional Court admitted the notification filed by prime-minister Viorica Dancila regarding the formation of the 5-judge panels and decided there was a constitutional conflict between Parliament and the High court of Cassation and Justice. The Constitutional Court has decided that the latter should urgently take measures to form the 5-judge panels.



    EPP – On Thursday, the German politician Manfred Weber was elected candidate of the European Peoples Party (EPP) for the seat of president of the future European Commission (2019-2024). Weber, who got 80% of the votes, defeated the Finish Alexander Stubb. The Romanian parties members of EPP, the National Liberal Party, the Democratic Union of Ethnic Hungarians and Peoples Movement Party supported Weber. On Wednesday, the first day of the Congress, EPP adopted a resolution calling for the observance of the EUs fundamental values. The document reads that nationalist and populist extremism, disinformation, discrimination and failure to observe the rule of law are the biggest threats against freedom and democracy in Europe, after the fall of the Iron Curtain. We recall that the next EC is to be formed after next years elections for the European Parliament, due in spring.



    AIR BASE – On Friday, the Romanian Defense Minister Mihai Fifor and his Canadian counterpart Harjit Singh Sajjan pay a visit to the Mihail Kogalniceanu air-base in south-eastern Romania. According to the Romanian Defense Ministry, the two officials will meet with the Canadian detachment deployed in Romania. The 135 Canadian soldiers are taking part in air policing missions, under NATO command.



    HANDBALL – The Romanian mens handball team Dinamo Bucharest defeated Ademar Leon of Spain on home turf on Thursday, in a match part of Champions Leagues Group D. The victory brought Dinamo 10 points and made it top of the group. The main contenders for the qualification to the play-offs, are Ademar Leon, with 9 points, and Wisla Plock (Poland) and Elverum (Norway) with 8 points each. This is the third season for Dinamo Bucharest in the most important inter-club competition in the world.

  • Die Woche 24.09.-28.09. im Überblick

    Die Woche 24.09.-28.09. im Überblick

    Klaus Iohannis präsent bei der UNO



    Am Mittwoch hat der rumänische Staatschef Klaus Iohannis in New York seine Hoffnung geäußert, dass die Entwicklung Rumäniens in den Vereinten Nationen die anderen Mitglieder davon überzeugen wird, die Kandidatur des Landes als nichtständiges Mitglied des UN-Sicherheitsrates im Zeitraum 2020-2021 zu unterstützen. In seiner Rede vor der UN-Generalversammlung betonte Klaus Iohannis, dass der Frieden, die nachhaltige Entwicklung und die Justiz die Grundlage der vielseitigen Strategie des Landes bilde. Laut dem rumänischen Staatschef könnte zudem der Sicherheitsrat eine stärkere Rolle in der internationalen Sicherheit sowie in Bereichen wie der Klimawandel spielen. Der letztere stelle laut Klaus Iohannis eine der größten Herausforderungen in der Welt dar. Neben den bisherigen Anstrengungen der Vereinten Nationen in der Bekämpfung des Klimawandels, könnte der Sicherheitsrat eine neue Herangehensweise an dieses Problem festlegen, um die mit dem Klimawandel einhergehenden Risiken erfolgreich zu bekämpfen. “Ich habe die Organisierung einer Debatte beim Sicherheitsrat zum Frieden und Sicherheit im direkten Verhältnis mit dem Klimawandel begrüßt. Diese fand Monat Juli statt. Wir sind bereit, uns mit diesem Problem auseinanderzusetzen, sollten wir als nichtständiges Mitglied des Sicherheitsrates gewählt werden, sagte Iohannis. Rumänien, das ab Januar 2019 den EU-Ratsvorsitz übernehmen wird, setzt sich zum Ziel, die Partnerschaft mit den Vereinten Nationen zu verstärken, fügte Klaus Iohannis hinzu.



    Rumänische Ministerpräsidentin zu Besuch in Brüssel



    Die rumänische Ministerpräsidentin Viorica Dăncilă hat diese Woche einen Arbeitsbesuch in Brüssel unternommen. Die rumänische Vertreterin hat am Mittwoch Maria Franziska Keller und Philippe Lamberts, Ko-Vorsitzende der Grünen / Freien Europäische Allianz im Europäischen Parlament getroffen. Diesen stellte sie die innenpolitische Situation und die von der Regierung eingeleiteten Reformen dar. Am Dienstag diskutierte Viorica Dăncilă mit Präsidenten der Gruppe der Progressistischen Allianz der Sozialisten und Demokraten im Europäischen Parlament Udo Bullmann und dem Präsidenten der EVP-Fraktion, Manfred Weber. Die Premierministerin stellte die von der Regierung in vorrangigen Bereichen für Rumänien eingeleiteten Reformen vor und zeigte, dass sie das Ergebnis einer transparenten interinstitutionellen Zusammenarbeit seien und dass bei deren Entwicklung die europäischen Partner ebenfalls konsultiert worden seien. Das Treffen in Brüssel findet vor dem Plenum des EP in Straßburg nächste Woche statt, wo die Premierministerin zu einer Debatte über die Proteste gegen die Regierung vom 10. August in Bukarest eingeladen wurde, Proteste, die durch den Eingriff der Gendarmen beendet wurden.



    Regierung in Bukarest ändert Insolvenzgesetz



    Die Regierung in Bukarest hat das Insolvenzrecht per Eilverordnung geändert. Die Änderungen in der Gesetzgebung sollen einige missbräuchliche Praktiken stoppen, wie etwa die wiederholten Insolvenzen, um sich der Zahlung von Verpflichtungen gegenüber den Partnern und dem Staatshaushalt zu entziehen, erklärte Premierministerin Viorica Dăncilă. In Rumänien sind derzeit mehr als sechstausend Unternehmen mit mehr als 64.000 Beschäftigten insolvent. Die Eilverordnung sieht die Umwandlung von Unternehmensschulden in Aktien vor. Verschuldete Firmen sollen also in Staatsbesitz übergehen, wobei das Finanzamt diesbezüglich ein klares Verfahren festlegen werde, sagt Finanzminister Eugen Teodorovici.


    Laut Pressberichten kritisiert die Wirtschaft die Maßnahme mit der Begründung, dass der Staat in einer privaten Firma nicht zu suchen habe, während Insolvenzexperten von einer heimlichen Verstaatlichung sprechen. Eugen Teodorovici erklärte, dass die Änderungen des Insolvenzgesetzes auf Fehlfunktionen zurückzuführen seien, die sich aus der Anwendung der früheren Rechtsformen ergaben. Der Finanzminister sagte ferner, dass die vorgeschlagenen Verordnungen die notwendigen Bedingungen für die Sanierung und den Erhalt der Unternehmen im wirtschaftlichen Kreislauf, sowie den Schutz öffentlicher Gelder durch die Rückführung der Mittel in den Staatshaushalt gewährleisten sollen. Zu den wichtigsten Änderungen des Insolvenzrechts gehören die Stärkung der Rechenschaftspflicht des Insolvenzverwalters und die erhöhte Verantwortung des Schuldners bei der Verwaltung der Tätigkeit. Die Änderungsanträge sehen auch die Ablehnung des Antrags auf ein Insolvenzverfahren vor, wenn das Finanzamt darüber nicht in Kenntnis gesetzt wird.


    Laut den Angaben des nationalen Handelsregisteramts ist die Zahl der insolventen Handelsgesellschaften und Einzelunternehmen in den ersten acht Monaten dieses Jahres um fast 2,5% gegenüber dem Vergleichszeitraum 2017 gesunken. Die meisten zahlungsunfähigen Unternehmen und PFAs (authorisierte natürliche Personen) stammen aus Bukarest. Nach Tätigkeitsbereichen traten die meisten Insolvenzen im Groß- und Einzelhandel, bei der Reparatur von Kraftfahrzeugen und Motorrädern auf.

  • Bruxelles – discuţii politice privind România

    Bruxelles – discuţii politice privind România

    Situaţia
    politică din România a fost prezentată la Bruxelles de premierul Viorica
    Dăncilă liderilor principalelor grupuri din Parlamentul European. Întâlnirile
    au avut loc în contextul dezbaterilor din legislativul european, de săptămâna
    viitoare, privind protestul antiguvernamental din 10 august de la Bucureşti,
    marcat de intervenţia violentă a jandarmilor     – dezbateri la care a fost
    invitată să participe şi Viorica Dăncilă.


    Primul-ministru a vorbit despre
    măsurile luate în plan economic şi social, care au urmărit realizarea justiţiei
    sociale, apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi echilibrarea
    balanţei puterilor în stat, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.
    Referitor la reformele din domeniul justiţiei, premierul a arătat că acestea au
    urmărit o mai bună calibrare a sistemului judiciar românesc la practicile
    europene şi la recomandările Comisiei de la Veneţia    .


    Prezenţa premierului
    României în Parlamentul European şi modalitatea în care a prezentat poziţia
    executivului, în mod concret, cu fapte şi argumente, au fost de natură de a
    lămuri partenerii noştri europeni că guvernul PSD ia decizii justificate, în
    concordanţă cu legislaţia internă şi valorile europene    , a declarat
    eurodeputatul Gabriela Zoană după dezbaterile din Parlamentul European.


    Euractiv
    aminteşte, însă, că social-democraţii europeni i-au reproşat premierului
    Dăncilă că PSD, aflat la guvernare în România, se îndepărtează de linia
    progresistă europeană. Conform sursei citate, europarlamentarii socialişti au
    cerut claritate într-o serie de chestiuni, de la cazurile majore de corupţie
    şi până la referendumul din 6 şi 7 octombrie, la care românii sunt chemaţi să
    spună dacă sunt de acord cu redefinirea familiei în Constituţie ca fiind
    întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Euractiv citează un
    europarlamentar socialist, care aminteşte că, în Carta drepturilor fundamentale
    a UE, se spune explicit că oamenii au dreptul să se căsătorească fără
    discriminare pe baza orientării sexuale.


    Partidul Social Democrat nu va face
    campanie. Este obligaţia tuturor să facă acţiuni în care să arate ce înseamnă
    acest referendum, dar nu vom face campanie pentru a se lua o decizie sau alta    ,
    a declarat Dăncilă, la Bruxelles.


    Limbaj dublu, consideră europarlamentarul ex-
    PSD Cătălin Ivan, la Bucureşti altfel stând lucrurile. Într-o postare pe contul
    său de twitter după discuţiile cu premierul român, liderul Popularilor Europeni,
    Manfred Weber, s-a declarat îngrijorat de situaţia din România, considerând că
    independenţa sistemului judiciar este sub presiune.

  • Priorități propuse pentru bugetul UE pe 2018

    Priorități propuse pentru bugetul UE pe 2018

    Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PMP), negociator-șef (raportor) din partea Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene din 2018, a prezentat vineri prioritățile bugetare ale Parlamentului pentru anul viitor. El a declarat că se angajează ca, în bugetul din 2018, să existe suficiente fonduri pentru a deconta creditele de plată pentru programele de finanțare europeană din statele membre, inclusiv România, dar trebuie ca și țara noastră să înceapă să absoarbă fondurile europene alocate din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020.



    Este important ca, anul următor, Uniunea Europeană să aibă suficienți bani în buget pentru a deconta facturile cu programele de finanțare europeană din statele membre deoarece mă aștept ca, în 2018, programele operaționale legate de fondurilor structurale și de coeziune din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 să ajungă la un ritm maxim de funcționare. În această situație, mă angajez, în calitate de negociator-șef al Parlamentului pe buget, să alocăm suficienți bani pentru aceste credite de plată către toate statele membre, inclusiv România. Dar trebuie ca și țara noastră să înceapă să absoarbă serios fondurile alocate acestui cadru financiar. În primii trei ani, 2014-2016, România a început să absoarbă bani extrem de lent. Până în prezent, am absorbit doar 528 de milioane de euro, din banii destinați exercițiului 2014-2020 (în valoare totală de 31 de miliarde de euro – n.n). Această situație este cauzată și de faptul că nu avem acreditate autoritățile de management esențiale pentru procesul de plăți. România trebuie să acrediteze 10 autorități și avem acreditate doar 2 autorități. Ca o comparație, Polonia are acreditate 24 de autorități de management din 25”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.



    Eurodeputatul a adăugat că își asumă, din partea Parlamentului European, două priorități politice pentru Bugetul UE 2018: crearea de locuri de muncă și siguranța cetățeanului.



    Propun alocarea unor sume cât mai mari pentru infrastructură, în primul rând, și pentru cercetare și inovare, în al doilea rând, fiindcă acestea sunt domeniile care duc la îmbunătățirea competitivității economiei Uniunii Europene. De asemenea, propun sporirea alocărilor programelor pentru IMM-uri și, evident, susțin politica de coeziune a Uniunii Europene ca principală politică de investiții. Dar, fiindcă economia nu se poate dezvolta dacă oamenii nu se simt în siguranțaă, a doua prioritate bugetară este siguranța cetățeanului. Astfel, trebuie, în primul rând, să securizăm bine frontierele externe ale Uniunii Europene și, totodată, să creștem sumele pe care le vom aloca pentru Vecinătatea sudică și Orientul Mijlociu. Este mai ieftin și mai sigur să sprijinim persoanele care au nevoie de ajutor acolo în regiune decât să le ajutăm de abia după ce au ajuns în Europa”, a mai spus Siegfried Mureșan.



    Totodată, europarlamentarul român a transmis jurnaliștilor că va susține, în negocierile pentru bugetul de anul viitor, finanțarea Programului Discover EU” de acordare a unui abonament gratuit de tren de o lună pentru fiecare tânăr din UE care împlinește 18 ani și care dorește să viziteze Europa (valabil pe liniile feroviare din 30 de țări europene). Programul, inițiat de eurodeputatul Manfred Weber (PPE), a fost introdus de eurodeputatul Siegfried Mureșan pe lista priorităților de negociere pe care le va purta, în calitate de negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018, cu reprezentanții Consiliului UE și ai Comisiei Europene.



    Vrem să oferim aceste bilete de tren tinerilor care împlinesc 18 ani ca să poată călători gratuit 30 de zile în Europa pentru a cunoaște alte state europene, dar și pentru a acumula experiență internațională. Statisticile ne arată că 64% din angajatori apreciază experiența internațională a noilor angajați și consider că această experiență trebuie acumulată cât mai devreme”, a mai spus eurodeputatul Siegfried Mureșan.