Partidul Popular European a adoptat în unanimitate, miercuri, în prima zi a Congresului său de la Bucureşti, un manifest electoral în care cere ca România şi Bulgaria să adere complet la spaţiul Schengen. Este vorba despre un document aprobat de cei peste 2 mii de participanţi la Congres. Cu alte cuvinte, manifestul a primit, surprinzător, şi votul popularilor din Austria, țară al cărei cancelar, Karl Nehammer, și el din aceeași familie politică, s-a opus, până acum, vehement acestei perspective, în ciuda faptului că românii și bulgarii sunt, de ani buni, pregătiți tehnic să intre pe deplin în zona de liberă circulaţie a persoanelor și mărfurilor, dar și în ciuda apelurilor repetate venite din partea oficialilor comunitari la cel mai înalt nivel.
De altfel, la București, însuși preşedintele Partidului Popular European, Manfred Weber, a reiterat, miercuri, că România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile, neuitând să amintească, însă, de provocarea venită din partea Vienei.
“Vreau să le cer şi socialiştilor din Austria să îşi reconsidere poziţia, pentru că şi ei se opun ca România şi Bulgaria să aibă acces total în Schengen, aşa că avem o provocare austriacă în faţa noastră şi trebuie să convingem toate partidele de acolo să dea undă verde.” – a spus Manfred Weber.
Românii care trăiesc şi lucrează în străinătate aşteaptă intrarea şi cu graniţele terestre în Schengen – a declarat preşedintele PNL, la co-guvernare în România, Nicolae Ciucă. Iar liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că amânarea aderării complete a României va dăuna Europei:
Kelemen Hunor: “Tangoul politic din jurul aderării la spaţiul Schengen nu poate fi nici asumat, nici continuat. Trebuie să spunem acest lucru clar şi răspicat şi aici, în familia noastră politică. Putem şi vom proteja frontierele externe ale Uniunii. Suntem pregătiţi să facem acest lucru. Pot fi inventate tot felul de scuze şi pretexte pentru a amâna aderarea integrală totală la spaţiul Schengen, dar acest lucru va dăuna enorm de mult pe termen scurt. Îi rog pe toţi cei care au avut rezerve faţă de aderarea României la spaţiul Schengen să pună pe primul loc interesele noastre comune pe termen mediu şi pe termen lung, nu câştigul politic imediat.”
În decembrie anul trecut, Consiliul Uniunii Europene a votat intrarea României și Bulgariei doar aerian și maritim, din martie 2024, în Schengen. Pentru a accepta aderarea lor completă la spațiul de liberă circulație, deci și cu frontiera terestră – de altfel, cea mai importantă componentă, Viena a pus condiții. Vor păli ele în fața nevoii obținerii unui scor bun la scrutinul electoral din luna iunie pentru Parlamentul European sau dimpotrivă, îl vor potența?
