Radio România Internațional

Tag: manifestari comemorare

  • Aoa şi 33 di añi, Revoluția Română

    Aoa şi 33 di añi, Revoluția Română

    S-umplură 33 di ani di când românii işiră pi geadei tra s’grească niifharistusearea andicra di regimlu comunist cumăndusitu di dictatorlu Nicolae Ceaușescu și tră s’vaftă s’hibă alăxitu aestu. Protilii protesti alănciră tu ascăpitata ali României, tru căsăbălu Timișoara, iu oamiñilli s-aadunară, dinintea a casăllei al Laszlo Tokes, pastorul a Bisericăllei Reformate Maghiare, cari lipsea s’hibă evacuat. Tru dzuua di 16 andreu 1989, timișorenii griră “Mpadi Ceaușescu!ˮ, cu căftarea ti ndreptulu la libirtate, iara, pi 20 andreu, Timişoara fu proclamată protlu căsăbă libiru di comunismu ditu România.



    Ciuşuitu, Nicolae Ceauşescu gri ti dzuua di 21 di andreu, tra s’ţănă tru Capitală, ună mare adunare naţională, cu nădia că va s’isihăsească populaţia şi va s’armănă la cumănduseari. Adunarea s-alăxi ama, tru revoluţie, cari s’teasi tu ma mulţă căsăbadz a văsiliillei. Tru prişcăviili cari s’feaţiră, ș-kirură bana cama di 1.000 di oamiñi şi aproapea trei ñilli fură pliguiţ. Dimi, România fu goala văsilie ditu Europa di Est iu alăxearea di regim s-feaţi cu virsari di săndzu.



    Manifestări di comemorare s’facu aesti dzăli tru tută văsilia ti aduţeari aminti tuţ atelli cari muriră tră libirtati. Eara organizate ceremonii, andamasi di omagiere şi dipuneri di căruñi cu lilici tru locurli semnificative tră momentul istoric ditu 1989. Martori ali Revoluţie şi clirunomlli a victimilor feaţiră arigeai şi dipusiră lilici tu căsăbadzlli iu s-dusiră nai ma greali alumti. Să u ţănemu yie memoria a eroilor Revoluţiillei ditu andreu 1989 şi s’duţemu ma largu idealurli tră cari alumtară”, dimăndă prezidentulu Klaus Iohannis, cari dipusi, ñiercuri, la troiţa ditu Piaţa Universitatillei ditu misuhorea a Bucureştiului – loc simbolic ali Revoluție, ună cărună di lilici tru memoria a victimilor şi ţănu şi ună minută di tiñie.



    A Martirilor Revoluţiei Române şi a tutăloru aţiloru cari trapsiră tru perioada di dictatură comunistă avemu borgea şi lă pricunuştemu ti libirtatea di cari nă hărsimu adză şi s’cadi s’lă haristusimu pritu tiñia ţi u avemu ti România şi tră anvărtuşearea a proceslui democraticˮ, spusi, tru un mesaj, şi primlu ministru Nicolae Ciucă. Tu arada a lui, senatorlli ţănură ñiercuri, ună minută di tiñie tră victimili a Revoluțiillei. “Himu tru 33-lu anu di LIBERTATE. Tru andreu 1989, româñilli ş-căfta, cu curbani pănu di mardzină, comate di libertate, di tiñiseari a ndrepturlor a cetăţenilor, di libiră urdinari nafoara a văsiliillei.



    Tru dzălili a bitisităllei di anu 1989, românii avea nădia că bana a loru va s’alăxească, tru un şcurtu kiro.”, adusiră aminti social-democraţlli. Prezentă la manifestaţiile di Timişoara ahărdziti ti Revoluţia Române, prezidentulu a Senatlui, libearala Alina Gorghiu, cundille căţe căsăbălu fu, cadealihea, un exemplu tră tută văsilia, aoa şi 33 di ani, la Revoluţie ahurhindalui imnaticlu proeuropean şi pro-NATO ali Românie. Alina Gorgiu lă dimăndă a revoluţionarilor ditu Andreu 1989 di la Timişoara ta ş-aducă aminti că agiutară cabaia multu văsilia cu efortul şi cu curayilu a lor şi s’llia parti activ la eforturile a societatillei româneşti, tră atea că perioada easti multu ndilicată şi easti ananghi di cathi omu tru anlu 2023, cari va s’hibă unu multu greu.




    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Acum 33 de ani, Revoluția Română

    Acum 33 de ani, Revoluția Română

    S-au împlinit 33 de ani de când românii au ieșit în stradă pentru a-și striga nemulțumirea față de regimul comunist condus de dictatorul Nicolae Ceaușescu și pentru a cere înlocuirea acestuia. Primele proteste au apărut în vestul României, în orașul Timișoara, unde oamenii s-au adunat, în fața casei lui Laszlo Tokes, pastorul Bisericii Reformate Maghiare, care urma să fie evacuat. În ziua de 16 decembrie 1989, timișorenii au strigat Jos Ceaușescu!ˮ, cerându-și dreptul la libertate, iar, pe 20 decembrie, Timişoara a fost proclamată primul oraş liber de comunism din România.



    Alarmat, Nicolae Ceauşescu a convocat, pe 21 decembrie, în Capitală, o mare adunare naţională, în speranţa că va putea linişti populaţia şi va rămâne la conducere. Adunarea s-a transformat, însă, în revoluţie, care a cuprins mai multe orașe ale țării. În violențele care au avut loc, și-au pierdut viața peste 1.000 de oameni şi circa trei mii au fost răniţi. De altfel, România a fost singura ţară din Europa de Est unde schimbarea de regim s-a făcut cu vărsare de sânge.



    Manifestări de comemorare au loc aceste zile în întreaga tară în memoria celor care au murit pentru libertate. Au fost organizate ceremonii, reuniuni de omagiere şi depuneri de coroane în locurile semnificative pentru momentul istoric din 1989. Martori ai Revoluţiei şi urmaşii victimelor s-au rugat şi au depus flori în orașele unde s-au dus cele mai grele lupte. Să păstrăm vie memoria eroilor Revoluţiei din decembrie 1989 şi să ducem mai departe idealurile pentru care au luptat”, a transmis președintele Klaus Iohannis, care a depus, miercuri, la troiţa din Piaţa Universităţii din centrul Bucureştiului – loc simbolic al Revoluției, o coroană de flori în memoria victimelor şi a ţinut şi un moment de reculegere.



    Martirilor Revoluţiei Române şi tuturor celor care au avut de suferit în perioada de dictatură comunistă le datorăm libertatea de care ne bucurăm astăzi şi se cuvine să le mulţumim prin grija pe care o avem pentru România şi pentru consolidarea procesului democraticˮ, a afirmat, într-un mesaj, şi primul ministru Nicolae Ciucă. La rândul lor, senatorii au ținut, miercuri, un moment de reculegere pentru victimele Revoluției. “Suntem în cel de-al 33-lea an de LIBERTATE. În decembrie 1989, românii îşi cereau, cu sacrificii imense, porţia de libertate, de respectare a drepturilor cetăţenilor, de liberă circulaţie în afara ţării.



    În zilele finalului anului 1989, românii sperau ca viaţa lor să se schimbe radical, într-un timp cât mai scurt.”, au amintit social-democraţii. Prezentă la manifestaţiile de la Timişoara dedicate Revoluţiei Române, preşedintele Senatului, liberala Alina Gorghiu, a subliniat faptul că orașul a fost, în mod cert, un exemplu pentru toată ţara, în urmă cu 33 de ani, la Revoluţie începând parcursul proeuropean şi pro-NATO al României. Alina Gorgiu le-a transmis revoluţionarilor din Decembrie 1989 de la Timişoara să îşi aducă aminte că au ajutat enorm de mult țara cu efortul şi cu curajul lor şi să participe activ la eforturile societăţii româneşti, pentru că perioada este foarte complicată şi este nevoie de fiecare om în anul 2023, care va fi unul dificil.