| Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Franța în numeroase oraşe sunt prevăzute pentru vineri manifestaţii şi acţiuni de protest.
Potrivit unui comunicat transmis joi de MAE, SNCF (compania naţională de căi ferate) şi RATP (Regia autonomă a transporturilor pariziene) anunţă că sunt posibile perturbări în transporturile publice. Direcţia Generală a Aviaţiei Civile (DGAC) aminteşte pasagerilor să se informeze pe lângă companiile aeriene despre situaţia zborurilor, fiind posibile perturbări ale zborurilor. Pentru zborurile operate Air France, informaţiile pot fi consultate pe site-ul companiei: https://www.airfrance.fr/FR/fr/common/faq/preparation-voyage/ou-puis-je-trouver-des-informations-sur-les-greves.htm şi https://www.airfrance.fr/FR/fr/common/page_flottante/hp/infos-trafic-aerien-air-france.htm. Federaţia sindicală din porturi şi docuri anunţă că transporturile maritime de mărfuri şi pasageri vor fi afectate în următoarele zile. Orarul poate fi consultat pe site-ul companiilor maritime. Cetăţenii români se pot informa în legătură cu situaţia din transporturile pariziene şi zona Ile-de-France pe site-ul RATP: https://www.ratp.fr/travaux-manifestations/manifestations, iar pentru programul trenurilor pe site-ul SNCF: https://www.sncf.com/fr/itineraire-reservation/itineraire, https://www.oui.sncf/ şi https://www.oui.sncf/aide/informations-situation-perturbee-etat-du-trafic-echange-et-remboursement. Informaţii referitoare la mersul trenurilor sunt disponibile pe site-ul SNCF – https://www.sncf.com/fr, fiind actualizate în fiecare zi la ora 17,00. Asistenţă consulară ppoate fi solicitată la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris: +33147052966 şi +33147052755, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. În cazul unei situații speciale speciale, pot fi apelate telefoanele de permanenţă: Ambasada României în Republica Franceză: +33680713729, Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164, Consulatul General al României la Lyon: +33643627736 şi Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022, la care pot apela, în funcţie de zona în care se află. Este recomandată, de asemenea, și consultarea paginilor de Internet http://paris.mae.ro, http://lyon.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro, http://marsilia.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia ‘Călătoreşte în siguranţă ‘ (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie. |
Tag: manifestatii
-
Franţa – Manifestaţii şi acţiuni de protest
-
Turcia – posibile manifestații la Istanbul cu ocazia zilei de 1 mai 2018
Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Turcia, la Istanbul, că, în contextul celebrării zilei de 1 mai 2018, există posibilitatea organizării unor demonstraţii în Piaţa Taksim. Din motive de siguranţă, autorităţile din Istanbul nu aprobă desfăşurarea de manifestaţii cu ocazia acestei zile. Totodată, există posibilitatea ca poliția turcă să restricționeze accesul în zona Pieţei Taksim la data de 1 mai 2018.
Se recomandă cetăţenilor români care călătoresc în Istanbul la data de 1 mai 2018 în zona bd. Istiklal şi a Pieţei Taksim să manifeste prudenţă pe fondul posibilităţii apariţiei de manifestări spontane şi să se delimiteze de orice acţiune de protest. Zonele cu risc sporit de apariţie a unor manifestaţii sunt Piaţa Taksim şi străzile adiacente, precum şi bd. Istiklal.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Istanbul: +902123583541, +902123580516 şi +902123583537, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al oficiului consular al României la Istanbul: +905335420695.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://istanbul.mae.ro,www.mae.ro
-
Venezuela – factori de risc confirmaţi pentru călătorii
Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Venezuela că, urmare a manifestațiilor din capitala Caracas şi multe alte localităţi din această ţară, există factori de risc confirmați şi se recomandă evitarea deplasărilor, până la calmarea situației caracterizată de elemente de violenţă (soldate cu morți şi răniți), precum şi a existenţei unor bande înarmate, care atacă şi jefuiesc magazine, instituții şi persoane fizice.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară, în măsura în care sunt afectați de evenimentele din Venezuela, la numerele de telefon ale Ambasadei României la Caracas: 004241597927 / 004241597928, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.
De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al Ambasadei României în Venezuela: 002122619480.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://caracas.mae.ro şi www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.
-
Revoluția română și revirimentul democrației
De la jumătatea
secolului al 19-lea, vocabularul politic a încărcat cuvântul revoluție în
principal cu sensul de răsturnare a vechilor idei și practici, de înnoire,
a societății în întregul ei. Mai ales politica trebuia înnoită, atât la nivelul
celor care făceau politică, a ideilor politice, cât și la promovarea schimbării
cât mai dese. Revoluția era considerată motorul istoriei, iar marxismul a fost
ideologia catre a influențat cel mai mult modul de a privi revoluția. Marxsimul
afirma că lupta de clasă era cea care făcea ca omenirea să meargă înainte. Iar
revoluția era atât un proces insurecțional, prin care capitalismul trebuia
înlăturat și distrus, cât și un proces în continuă desfășurare, după ce
proletariatul ar fi cucerit puterea și ar fi transformat societatea.
După ce marxismul
a cucerit puterea în Rusia în 1917 în forma sa leninistă și s-a instalat prin
ocupația sovietică a Europei Centrale și de Est, revoluția trebuia să continue
până la victoria ei peste tot în lume. Dar regimul sovietic și conceptul de
revoluție ca răsturnare socială au eșuat în proiectele sale de a fi formele
superioare ale vieții umane. Comunismul a însemnat reprimarea drepturilor celor
mai elementare ale omului și a adus pauperitate economică generalizată. Revoluțiile
anului 1989 în Europa Centrală au venit ca efecte logice ale degradării
dramatice ale condițiilor de viață. Ele au fost privite de istorici și
politologi drept întoarceri la democrație pe care fără voia lor o părăsiseră
între anii 1945-1947. Revoluțiile anului 1989 nu mai sunt acum momente
fondatoare ale răsturnărilor sociale, ci ale construirii democrației. Odată cu
anul 1989, și înțelegerea revoluției s-a întors la sensul său originar, acela
de revenire la un punct de pornire, semnificație pe care a avut-o revoluția
glorioasă din Anglia anului 1688. Revoluțiile din 1989 sunt revoluții glorioase
deoarece au pus capăt tiraniilor și au redat omului politic demnitatea.
În fiecare an, în
decembrie, românii comemorează căderea comunismului și întoarcerea la
normalitate. Plătită cu morți și răniți, întoarcerea la democrație va fi mereu
valoarea politică cea mai importantă, din ce în ce mai importantă pe măsură ce
trecerea timpului tinde s-o estompeze. Începutul manifestațiilor anticomuniste din
România a avut loc la Timișoara, pe 16 decembrie 1989, și ele au fost
continuate la București pe 21-22 decembrie când dictatorul Nicolae Ceaușescu a
fost înlăturat. Politologul Ioan Stanomir crede că data de 22 decembrie 1989
are toate atributele unui moment fondator, în acest caz, refondator: 22 decembrie reprezintă
indiscutabil punctul final al intervalului comunist. Este bine să subliniem
acest fapt fiindcă unii dintre oamenii politici care s-au afirmat după
decembrie 1989 au încercat să minimalizeze dimensiunea anticomunist-democratică
a manifestațiilor populare care au dus la căderea regimului Ceaușescu. Insist
asupra acestei dimensiuni. Nu a fost vorba doar despre înlăturarea unui dictator
care a dezonorat această țară, ci și despre afirmarea unor valori care, deși nu
erau foarte clar precizate, erau subsumate unei dorințe de a elimina regimul
comunist cu tot cortegiul său de privațiuni materiale și de restrângeri
politice dramatice ale libertăților.
Dar debarasarea oamenilor
de moștenirea și automatismele comunismului s-a dovedit a fi un proces de
durată pe care puțini l-au înțeles corect atunci: ca pe un efort dureros de
separare a binelui public de răul public, de a avea o privire către trecut și
una ațintită către viitor. Ioan Stanomir:
22 decembrie este asemenea lui Ianus, un eveniment cu două fețe. Pe de o parte
este momentul de celebrare a libertății, pe de alta este momentul în care
începe aventura teroriștilor. Dacă nu ar fi fost teroriștii și dacă nu ar fi
fost morții surveniţi în circumstanțe extrem de dificil de elucidat până
astăzi, probabil că 22 decembrie ar fi avut o altă posteritate. Nu trebuie să
uităm că există un cimitir al Eroilor Revoluției și că persoanele înmormântate
acolo sunt în cea mai mare măsură rezultatul acțiunii misterioșilor teroriști
de după 22 decembrie 1989.
Democrația română
renăștea iar pluralismul opiniilor era un semn de însănătoșire societală.
Renășteau partidele istorice desființate de regimul comunist, oamenii erau
liberi să propună idei și să treacă la acțiune. Vocile lor erau din ce în ce
mai mult ascultate și comportamentul politicienilor se adecva pe cererea
electoratului. Ioan Stanomir:
22 decembrie 1989 a fost într-adevăr un moment de fraternitate și de
fraternizare după care a urmat destul de repede o dezunire profundă a corpului
politic. Cetățenii din România au fost împărțiți iar factorii care i-au
împărțit au fost Frontul Salvării Naționale și Ion Iliescu, odată cu asumarea
partizană a moștenirii lui 22 decembrie și prin confiscarea acestei moșteniri
în beneficiul unui partid-stat. A fost începutul sfârșitului pentru acest vis,
această iluzie a fraternității. 22 decembrie a rămas o simplă zi, ceea ce a
urmat a fost în serie istorică tragedia teroriștilor, luna inauarie 1990 cu
manifestațiile partidelor democratice și reprimarea lor violentă, luna
februarie 1990, martie 1990 și incindetele de la Târgu Mureș, Piața
Universității și, în cele din urmă, mineriada din iunie 1990.
Revoluția română
din 1989, cea mai sângeroasă revenire la democrație, a fost plătită cu
aproximativ 1200 de morți. Trecerea timpului aduce obișnuința în viața
oamenilor cu anumite standarde, iar libertățile sunt considerate norme de bază
ale existenței și valori indispensabile. Dar memoria istorică le aduce aminte
oamenilor că nu întotdeauna a fost așa. Iar anul 1989 este exemplul cel mai
aproape de noi.
-
Clasa politică şi Unirea
Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza, ales domn al Moldovei pe 5 ianuarie în acelaşi an, a fost numit domnitor şi în Ţara Românească. A fost semnată astfel, de facto, unirea celor două ţări locuite de români. Trei ani mai târziu, pe 24 ianuarie 1862, unirea a fost recunoscută internaţional, iar statul a primit numele de România. După 59 de ani, în 1918, România s-a întregit în urma unirii cu Basarabia, Bucovina şi Transilvania – locuite şi ele preponderent de români. În urma celui de-al Doilea Război Mondial, România a pierdut, însă, Basarabia şi Bucovina.
Actul de la 24 ianuarie 1859, al Unirii Principatelor Române, înfăptuit la Bucureşti de Adunarea Deputaţilor, este considerat .primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Acum, împlinirea a 157 de ani de la acele momente a fost sărbătorită de românii de pretutindeni. În ţară, au fost organizate concerte folclorice, defilări de detaşamente militare, au avut loc slujbe religioase, iar autorităţile locale au pregătit mese populare.
Prezent la evenimentele aniversare organizate la Iaşi, presedintele Klaus Iohannis a adresat un mesaj în care a vorbit despre lecţiile acelui eveniment istoric şi despre actualitatea lor şi a îndemnat clasa politică să se reconecteze la aşteptările cetăţenilor, să reconstruiască încrederea ştirbită în timp şi să-şi asume responsabilităţi:
Dorinţa românilor, pe de o parte şi de alta a Milcovului, de a fi împreună a fost înţeleasă de elitele vremii, care au reuşit să transpună această nevoie a locuitorilor din două state într-un act de înaltă abilitate politică şi solidaritate. Practic, nu există mare entitate sau personalitate a vremii care să nu fi pus umărul la acest proiect. Şi atunci politica era plină de scandaluri, de divergenţe, de crize ascunse sau la vedere. Actul unirii a avut de înfruntat nu doar vechile boli ale politicii, ci şi interesele din afara graniţelor celor două state. Însă, cu maturitate şi iscusinţă, elitele vremii au trecut peste toate aceste obstacole şi au reuşit.”
La manifestările organizate la Iaşi, unde invitat special a fost primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, premierul Dacian Cioloş a făcut o paralelă între proiectul de ţară de atunci şi cel de acum, subliniind că executivul pe care îl conduce îşi propune să valorifice generoasa idee a Unirii în jurul unor principii generale şi obiective larg împărtăşite.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a amintit în mesajul său că data de 24 ianuarie 1859 reprezintă piatra de temelie a procesului de formare a statului român modern. Unirea Principatelor Române a fost un amestec de inteligenţă politică şi patriotism, un moment în care elita s-a contopit în idealuri cu populaţia” — a apreciat şi liderul PSD, Liviu Dragnea. Iar co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu, a declarat că generaţia de români de astăzi este chemată să îmbunătăţească proiectul de ţară început acum 157 de ani.