Radio România Internațional

Tag: manipulare

  • MApN avertizează asupra unor dezinformări în mediul online

    MApN avertizează asupra unor dezinformări în mediul online

    Ministerul Apărării Naţionale a avertizat duminică seară, pentru a doua oară într-o singură zi, că românii sunt bombardați pe TikTok și alte rețele cu false imagini, menite să inducă panică, ce pretind că s-ar închide granițele, iar războiul ar fi iminent.

     

    Într-un al doilea comunicat emis duminică, Ministerul Apărării avertizează că “aceste forme grosolane de manipulare și mistificare a adevărului se încadrează în mod evident în tiparul campaniilor de dezinformare susținute, în ultima vreme, de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, având rolul de a întreține o stare de incertitudine și de a induce panica în rândul opiniei publice”.

     

     

    De această dată sunt vizate frontierele României și infrastructura portuară, a anunţat MapN. Prima dintre cele două postări identificate acreditează în mod fals ideea că granițele României vor fi închise și securizate cu efective militare, iar a doua prezintă, de asemenea fără nicio legătură cu realitatea,  tehnică militară, care nu se află în dotarea Armatei României, ca fiind concentrată în Portul Constanța – locația filmării neavând nicio legătură cu acest port, aceasta fiind o „dovadă”, pretind autorii dezinformării, a unor pregătiri de război. Toate aceste informații sunt false, reiterează Ministerul.

     

    Anterior, Ministerul Apărării Naționale atrăsese atenția asupra unor noi încercări de dezinformare în mediul online, în special pe platforma TikTok, referitoare la așa-zisele pregătiri iminente pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani sau mobilizarea rezerviștilor în vederea trimiterii acestora pe frontul din Ucraina. MApN subliniază că aceste informații sunt complet false și nu reflectă realitatea.

     

    De asemenea, MApN semnalează că diverse înregistrări ale deplasărilor de tehnică militară, realizate în zile anterioare, sunt prezentate în mod fals ca fiind actuale, respectiv din 7 decembrie. Un exemplu în acest sens sunt imaginile surprinse în dimineața zilei de 1 decembrie, în București, care arată deplasarea unor tancuri și mașini blindate din dotarea Armatei României și a unor trupe aliate. Aceste imagini, filmate cu ocazia Paradei Militare, sunt distribuite ca fiind actuale și induc în eroare utilizatorii platformei.

     

    MApN a precizat că va continua să monitorizeze și semnaleze campaniile de dezinformare în mediul online.

  • AEP solicită platformelor de social media să combată manipularea electorală prin “ferme de troli”

    AEP solicită platformelor de social media să combată manipularea electorală prin “ferme de troli”

    Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a anunţat joi că instituţia a cerut platformelor principale de social media – TikTok, Facebook şi Instagram – să verifice dacă există fluxuri de comunicare intensă în contextul campaniei electorale şi, în cazul depistării unor indicii de manipulare prin “ferme de troli,” să ia măsurile necesare şi să informeze Autoritatea, conform Agerpres.

    “Noi colaborăm de mai multă vreme pe acest subiect, nu neapărat pe subiectul trolilor, ci pe subiectul necesităţii de a combate fake news-urile, dezinformarea şi defăimarea, care au început să devină specifice companiilor electorale, campaniilor media, de altfel. Şi sigur că şi în cursul zilei de ieri şi astăzi am avut discuţii, atât cu conducerea ANCOM, cât şi cu conducerea Ministerului Digitalizării. Şi în acest sens, Autoritatea Electorală Permanentă, astăzi, în cursul dimineţii, a solicitat principalelor platforme – Tiktok, Facebook şi Instagram – să verifice dacă există fluxuri semnificative de comunicaţii, dacă există indicii că anumiţi candidaţi la alegerile prezidenţiale, în general, dacă în contextul campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui au identificat astfel de posibilităţi şi dacă le-au identificat, să ia măsurile corespunzătoare şi să ne informeze şi pe noi în acest sens”, a afirmat Greblă, la o conferinţă de presă, întrebat dacă a avut discuţii cu ANCOM în legătură cu folosirea ‘fermelor de troli’ la alegeri.

    Chestionat dacă a avut discuţii cu MAI, Greblă a spus că AEP nu a primit nicio sesizare oficială din partea unui organism al statului român şi nici de la persoane fizice sau alte persoane juridice şi nu discutat cu reprezentanţii Ministerului de Interne. Greblă a mai subliniat că platformele social-media u obligaţia de a elimina astfel de postări, precizează Agerpres.

    “În ceea ce priveşte Autoritatea Electorală Permanentă, eu pot să vă spun că dacă vom sesiza, dacă vom descoperi astfel de situaţii, vom vedea sursele de finanţare şi modul în care au fost plătite aceste activităţi, pentru că nimeni nu face ceva gratis în această privinţă. Şi avem posibilitatea să confiscăm sumele astfel cheltuite, să aplicăm sancţiuni contravenţionale şi, dacă considerăm că s-a săvârşit o faptă penală, avem obligaţia să sesizăm autorităţile competente”, a explicat Toni Greblă.

    Despre verificări ale AEP cu privire la modul în care candidaţii îşi fac campanie în online, Greblă a spus:

    “Nu, pentru că nu avem atribuţii în acest sens, nu avem nici structura şi dotarea corespunzătoare, sunt alte instituţii care au această misiune”.

    “Noi verificăm numai legalitatea veniturilor, legalitatea efectuării cheltuielilor şi a conţinutului mesajelor atunci când le avem. Nu am fost sesizaţi în legătură cu mesaje transmise în sistemul de care vorbeaţi dumneavoastră sau în alt sistem. Când vom fi sesizaţi, vom verifica dacă ceea ce s-a folosit ca propagandă electorală îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi vom lua măsurile corespunzătoare”, a adăugat şeful AEP, potrivit Agerpres.

    Toni Greblă a arătat că nu are informaţii dacă toate partidele folosesc o asemenea promovare online sau dacă rivalii politici au angajat astfel de servicii.

    “Sigur că ar trebui definit mai întâi ce înseamnă ‘ferme de troli’, pentru că o ‘fermă de troli’ înseamnă o serie de calculatoare aşezate într-o anume configuraţie, care să permită o multiplicare în mii, zeci de mii de exemplare, să zic cu ghilimele de rigoare, ale mesajelor pe care aceştia le transmit. Aceasta este o chestie tehnică, vă rog să-i întrebaţi pe cei care autorizează astfel de activităţi, care verifică. Autoritatea Electorală Permanentă nu are competenţă în acest caz, decât la sesizare, vedem conţinutul acelor mesaje şi dispunem îndepărtarea şi, evident, contravaloarea acestora se confiscă”, a mai explicat Greblă.

    În legătură cu legalitatea unor astfel de ‘ferme’ de troli, a adăugat că reglementarea acestui domeniu necesită timp, relatează Agerpres.

    “Întotdeauna, între progresul tehnologic şi reglementarea legală există o diferenţă de timp, pentru că progresul tehnologic este mult mai rapid, mai uşor de implementat decât o reglementare care să combată eventualele efecte negative ale progresului tehnic şi tehnologic. După cum ştiţi, la nivel mondial, la nivelul Comisiei Europene există preocupări pentru a încerca să combată efectele fake news-urilor, dezinformării, defăimării şi aşa mai departe a unei propagande care este în afara regulilor democratice ale competiţiei politice. Până în prezent, inclusiv la nivelul Comisiei Europene, la nivelul platformelor social media, există progrese nesemnificative în acest sens şi până la conturarea unei legislaţii foarte precise în acest domeniu, după părerea mea, va mai dura ceva timp”, a mai spus şeful AEP.

  • Comisia suspectează Microsoft că furnizează servicii digitale care ar putea manipula opinia publică

    Comisia suspectează Microsoft că furnizează servicii digitale care ar putea manipula opinia publică

    Comisia Europeană își intensifică acțiunile de asigurare a respectării legislației împotriva Microsoft. Practic, Comisia are suspiciuni potrivit cărora compania Microsoft furnizează servicii digitale care ar putea manipula opinia publică şi solicită informaţii suplimentare în legătură cu aplicaţiile companiei. Este vorba despre faptul că aceste aplicaţii ar putea fi utilizate inclusiv pentru a influenţa alegerile europarlamentare, programate între 6 si 9 iunie.

    Astfel, în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, Comisia Europeană solicită date şi documente interne ale companiei pentru a vedea dacă aceste aplicaţii, care includ programe de inteligenţă artificială, ar putea fi utilizate pentru a manipula opinia publică.

    Potrivit Comisiei Europene, prin intermediul motorului de căutare Bing, compania Microsoft dă posibilitatea utilizării programelor de inteligenţă artificială pentru crearea de conținut sau imagini falsificate. Acestea se pot răspândi foarte repede în mediul online, iar utilizatorii nu pot identifica acest conţinut ca atare.

    Aceleaşi programe ar putea fi utilizate pentru a genera conţinut care să influenţeze inclusiv alegerile europarlamentare, punând în pericol integritatea proceselor electorale, în contextul apropierii alegerilor pentru Parlamentul European.

    Până acum, Comisia nu a primit răspuns nici la cererea sa de informații din 14 martie, așa că acum compania Microsoft este somată să prezinte informaţiile cerute până pe 27 mai, deci înaintea alegerilor europene.

    În cazul în care Bing nu răspunde în termenul stabilit, Comisia poate impune amenzi de până la 1% din venitul anual total sau din cifra de afaceri anuală la nivel mondial a furnizorului, precum și penalități de până la 5% din venitul zilnic mediu sau din cifra de afaceri anuală a companiei Microsoft.

    Instituțiile europene au pornit în ultimele luni verificări legate de modul în care cele mai cunoscute platforme de social media – Facebook, Instagram, TikTok și X (fosta Twitter) – combat discursul urii, manipularea și publicitatea înșelătoare.

     

  • Regulamentul legislativ privind serviciile digitale

    Regulamentul legislativ privind serviciile digitale

    Thiery Breton (foto: Copyright European Union, 2023 Source: EC - Audiovisual Service / Photographer: Lukasz Kobus)
    Thiery Breton (foto: Copyright European Union, 2023 Source: EC – Audiovisual Service / Photographer: Lukasz Kobus)

     

    Începând din 17 februarie 2024, prevederile Regulamentului privind serviciile digitale se aplică tuturor platformelor. De la sfârșitul lunii august 2023, aceste prevederi se aplică deja platformelor desemnate cu peste 45 de milioane de utilizatori în UE (10 % din populația Uniunii), așa-numitelor platforme online foarte mari (VLOP) sau motoarelor de căutare online foarte mari (VLOSE).

    Serviciile digitale includ o mare categorie de servicii online, de la site-uri web simple la servicii de infrastructură de internet și platforme online. Regulamentul privind serviciile digitale vizează intermediarii și platformele online, cum ar fi piețele, rețelele sociale, platformele de partajare de conținut, magazinele de aplicații și platformele online de călătorie și cazare.

    Principalul său obiectiv este să prevină activitățile ilegale și dăunătoare din mediul online și răspândirea dezinformării. Astfel, regulamentul garantează siguranța utilizatorilor, protejează drepturile fundamentale și creează un mediu echitabil și deschis pentru platformele online.

    Regulamentul privind serviciile digitale include norme pentru serviciile de intermediere online, pe care milioane de europeni le utilizează în fiecare zi. Obligațiile diferiților actori online corespund rolului, dimensiunii și impactului lor în ecosistemul online. Toți intermediarii online care își oferă serviciile pe piața unică, indiferent dacă sunt stabiliți în UE sau în afara acesteia, vor trebui să respecte noile norme. Microîntreprinderile și întreprinderile mici vor avea obligații proporționale cu capacitatea și dimensiunea lor, dar își vor asuma responsabilitatea pentru acțiunile respective.

    Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat:

    “Comisia se organizează pentru a se asigura că platformele respectă obligațiile care le revin acum. Pentru că din acest moment avem instrumentele pentru a forța platformele să respecte legea. Este vorba despre responsabilitate și despre păstrarea sistemelor și procedurilor noastre democratice într-un moment în care ne amintim cu toții că Europa este atacată. De aceea nu ne putem permite să avem ezitări. Dar este vorba de o responsabilitate comună, care cere statelor membre să acționeze iar platformelor, desigur, să își asume responsabilitățile respective.

    Platformele nu mai pot obține profit din dezinformare, fake news și conținut de ură. Această problemă se află chiar în centrul Regulamentului privind serviciile digitale. În primul rând, vorbim de transparență. Aceste reglementări solicită platformelor să pună capăt amplificării și viralizării unui conținut nepotrivit. Prevăd, de asemenea, implementarea sistemelor de contextualizare cu verificarea faptelor sau etichete specifice pentru a evita manipularea. Și nu este vorba de cenzură, este vorba de transparență.”

     

  • Dosarele istoriei 22.02.2022

    Propaganda din nou în actualitate. O incursiune în trecutul şi prezentul manipulării. Invitat istoricul Călin Hentea, doctor magna cum laude în științe militare, cu o teză despre propagandă și operații informaționale, participant la mai multe misiuni NATO în Kosovo, Albania şi Afganistan:



  • Fake news, ca tehnică de manipulare

    Fake news, ca tehnică de manipulare

    Conținuturile lor îmbracă forma știrilor, informațiile pe care le conțin nu sunt, însă, în totalitate sau chiar deloc adevărate. Vorbim despre fake news, o tehnică de dezinformare sau în unele cazuri chiar de manipulare intens folosită – un fenomen amplu studiat de către comunitatea științifică. Ele se pot propaga cu rapiditate, în special în mediul online, ceea ce le face și mai periculoase. Mai ales că știrile acestea false sunt foarte ușor de confundat pentru publicul neavizat, a explicat la Radio România, expertul în comunicare Bogdan Oprea, autor al unei lucrări despre fake news și dezinformare online.

    Neavizat în primul rând în a înțelege că nu orice are formă de știre are și conținutul plin de acuratețe jurnalistică. Lucru pe care publicul larg începe să-l înțeleagă în ultimii ani. Fake news-ul este o tehnică de dezinformare. Și aici sunt mai multe concepte, dar trebuie să înțelegem că două sunt importante: dezinformările intenționate și dezinformările neintenționate. Limba engleză are chiar concepte diferite disinformation, deci dezinformare, pentru ceea ce e făcut în mod intenționat, cu reaua intenție de a dezinforma pe cineva, iar misinformation este dezinformarea făcută din greșeală, practic, am putea să-i spunem o eroare jurnalistică.

    Se mai poate vorbi, de asemenea, despre malinformation, atunci când transmiți o informație adevărată despre cineva dar care nu e sortită să fie făcută publică, e ceva din viața privată a persoanei respective, informație care îi aduce prejudicii persoanei la care face referire. Și aici se încadrează scurgerile acestea de informații. Am văzut scandalurile acelea legate de mail-urile de lucru, dar nesortite a fi făcute publice ale secretarului de stat la acea vreme Hillary Clinton din Statele Unite ale Americii, am văzut informațiile legate de președintele francez, președintele Macron, deci informații care odată cu revelarea lor, cu scoaterea lor publică, aduc deservicii. Acestea sunt poate tehnicile cel mai des întâlnite în spațiul acesta al dezinformării online. Dar trebuie să înțelegem că pe lângă dezinformare mai există și manipulare, în spațiul online și nu numai, iar tehnicile acestea de manipulare sunt nenumărate.


    Expertul în comunicare Bogdan Oprea atrage atenția că există o piață de fabricare a știrilor false întocmai cum există o piață pentru like-uri false sau cum există o piață pentru semnături la petiții online: vrei să cumperi semnături, o simplă verificare pe un motor de căutare îți indică companii dispuse să-ți vândă acele semnături de care ai nevoie. La succesul știrilor fabricate contribuie faptul că în elaborarea lor se mizează foarte mult pe partea emoțională, un lucru exploatat de cei care au interesul de a manipula. Actualul ecosistem informaţional nu a fost creat pentru dezinformare, dar platformele sociale permit contabilizarea răspunsurilor emoționale. Astfel, pot fi create modele predictive de personalitate prin care pot fi aflate opțiunile electorale, de exemplu, și poate fi influențat comportamentul la urne prin fake news. Câștigă teren ideea ca în viitor mai mult decât ideile candidaților diferența la alegeri să fie făcută de precizia profilurilor psihometrice și de nivelul la care sunt elaborate fake news-urile, altfel spus o competiție informațională cu un rol foarte important al inteligenței artificiale. Cine are de câștigat în urma fabricării acestor fake news?

    Bogdan Oprea: De multe ori, știrile false sunt construite strict pentru vizualizări, așa-numitul ‘clickbite’ – titlurile acelea spectaculoase. Este suficient să dai click pe ele, se înregistrează ca o afișare și se indexează în anunțul de publicitate care însoțește paginile de internet. Și multă lume creează grupuri de interese, putem să le denumim fie persoane fizice, fie companii, crează astfel de știri false pur și simplu pentru a obține bani din publicitate. În cazurile poate cele mai dramatice, cele mai dure, în spate sunt alte interese, nu se stă pentru câștigurile acestea financiare simple, ci se urmăresc interese politice, geopolitice, agende care încearcă să manipuleze într-un fel sau altul mase mari de oameni, modul în care persoanele respective se poziționează vis-a-vis de anumite subiecte, să destabilizeze în unele cazuri societăți democratice și vedem exemple ‘de succes’ unde fake news-ul și dezinformarea au avut câștig de cauză și au reușit să producă prejudicii.

    Ne uităm la Brexit, vedem campanii de fake news și de dezinformare care se lasă cu proteste de stradă și cu victime umane, deci fake news-ul are efecte foarte mari. În spate sunt tot soiul de grupuri de interese. Ca să nu se mai întâmple acest lucru trebuie ca noi să înțelegem că există și să ne baricadăm cu acei anticorpi de care avem nevoie ca să știm să distingem o știre falsă de o știre adevărată.


    Cum facem asta? În primul rând, e important să ne luăm informațiile din surse sigure, tradiționale, care în timp s-au dovedit de încredere. Apoi, gândirea critică este un antidot împotriva știrilor false, adaugă Bogdan Oprea, în opinia căruia rețelele de social media, creatorii de conținut care nu pot fi încadrați într-o categorie anume, explozia de fake news și dezinformare care vine pe tot ecosistemul de informare sunt provocări cărora presa tradițională trebuie să le facă față prin evoluție.


  • Pericolele fake news

    Pericolele fake news

    Dincolo
    de performanța de a bulversa mapamondul, cel mai recent
    coronavirus joacă și alte roluri importante, unul dintre acestea fiind acela că
    testează societatea și vulnerabilitatea acesteia la fake news.


    Încă de
    la începutul pandemiei au fost transmise mesaje oficiale cu privire la faptul
    că aceasta este însoţită, pas cu pas, de infodemie, adică, de un adevărat
    bombardament informaţional sau mai degrabă dezinformaţional, care amplifică,
    schimbă contururile. Sunt multe motivațiile care pot
    sta în spate atunci când vorbim de fake news. Poate fi vorba de interese
    politice sau ale activiștilor anti-vaccin, de exemplu, se poate urmări
    discreditarea sau, dimpotrivă, construirea unui profil favorizant pentru o
    persoană în detrimentul alteia. Fenomenul în sine nu este nou, a căpătat, însă,
    o amploare deosebită odată cu ascensiunea extraordinară a platformelor
    digitale. Ceea ce trebuie înțeles este că termenul de fake news nu este
    echivalent cu o știre falsă.


    Dezinformarea digitală nu are de-a face cu
    jurnalismul, a explicat la Radio România profesorul
    universitar doctor Alina Bârgăoanu, expert în Grupul la nivel înalt pentru
    combaterea știrilor false și a dezinformării, din cadrul Comisiei Europene. Ecosistemul
    de comunicare, de informare, s-a schimbat în mod fundamental în ultimii ani, digitalul
    a produs o mare dislocare a acestui sistem, iar presa mainstream este chiar o
    victimă colaterală a acestei ascensiuni uluitoare din partea platformelor
    digitale, atrage atenția d-na Bârgăoanu:


    Utilizarea termenului de fake news este înșelătoare, pentru că, dacă
    folosim termenul de fake news, ne duce la ideea de distincție dintre adevăr și
    fals, iar, de fapt, megafenomenul de dezinformare digitală nu are de-a face cu
    o fraudă neapărat cu adevărul, ci este o fraudă cu utilizarea profilului
    nostru personal, a datelor personale, targetarea noastră în calitatea de
    utilizatori de platforme digitale.


    Pericolul ține de manipulare,
    favorizată de algoritmizare – adică fake news sunt construite în funcție de
    interese și sunt livrate țintit, în funcție de comportamentul din social media
    înregistrat. De aici, lucrurile devin relativ simple – nu este complicat să
    influențezi o persoană căreia îi cunoști foarte bine profilul, să o faci să
    rezoneze și să distribuie mai departe o informație care pare să-i confirme
    temerile sau prejudecățile. În această ecuație, binomul format de Facebook și
    Google joacă un rol major, prin adunarea de date și prin diseminarea rapidă și
    facilă a informațiilor către un număr fantastic de utilizatori, foarte bine
    targetați tocmai pentru că profilul lor poate fi făcut ușor.     Există articole
    publicate de serviciile de Intelligence din Israel care spuneau că ele pot
    estima disponibilitatea unor oameni de a se arunca în aer pe baza ciocolatei pe
    care o consumă, a exemplificat d-na Alina Bârgăoanu, care a explicat pe larg
    fenomenul fake news:

    Fake news
    nu sunt nici știri și nu sunt nici false. Evident că putem vorbi și de această
    specie jurnalistică, adică despre erori de informare, despre dezinformări care
    sunt în mod asumat aruncate pe piață, dar vestea proastă este că nu vorbim de
    știri, ci putem vorbi despre emoții, depre meme-uri, despre filmulețe, despre
    caricaturi, putem vorbi despre hashtag-uri și nu vorbim despre ceva fals. O
    informație poate să fie foarte adevărată, dar dacă ea este amplificată prin
    algoritmi, prin motoare de căutare devine fake din cauză că intră într-o
    competiție inegală cu o informație la fel de adevărată care nu este promovată.
    Avem de-a facem cu un fenomen pe care eu l-am denumit dezinformarea 2.0 pentru
    a atrage atenția asupra faptului că avem de-a face cu un fenomen total nou,
    care are de-a face cu explozia platformelor digitale și nu are legătură cu
    jurnalismul.


    Noi, în România, am căzut în capcana de a discuta despre fake
    news în termeni de adevărat și fals, atrage atenția profesorul universitar
    Alina Bârgăoanu:

    Eu cred că distincția fundamentală este
    între ceea ce este viral și ceea ce nu este viral, ceea ce poate ajunge pe
    motoarele de căutare și ceea ce nu ajunge pe motoarele de căutare, ceea ce este
    promovat pe Facebook sau ceea ce este scos de pe Facebook. Există mecanisme de
    deplatformizare, există mecanisme prin care Google îți poate pune numele pe
    primul loc sau ți-l poate pune pe al 100-lea loc, nu înseamnă că tu nu exiști,
    dar printr-o manevră a Google ești o personalitate, prin altă manevră practic
    nu exiști în spațiul public. Eu cred că atunci când vorbim despre amplul
    fenomen al dezinformării digitale să nu-l discutăm în termeni de adevărat sau
    fals, ci să discutăm schimbările fundamentale pe care le-au produs platformele
    digitale în ceea ce privește ecosistemul de informare.


    De cele mai multe
    ori, regăsim în fake news exagerări panicarde, iar răspândirea lor este ajutată
    de caracterul lor preponderent alarmist, de faptul că beneficiază, de cele mai
    multe ori, de o infuzie de informații care intrigă sau stârnesc furia. Pot
    genera tensiuni, pot vulnerabiliza persoane, instituții sau coeziunea socială.
    La fel de îngrijorător este faptul că ele continuă, în mare măsură, să facă
    jocurile celor care le-au generat chiar și după ce sunt dezmințite. Foarte
    plastic spus, fake news afectează judecata, iar un creier agresat este mult mai
    vulnerabil la manipulare. Manipulare pe care o identificăm drept o verigă
    importantă inclusiv a războiului hibrid, dacă în spatele ei de află actori
    statali. Scopul este acela de a genera schimbări în mentalul colectiv, astfel
    încât, prin stimularea nemulţumirii, a frustrării sau a urii, să se obțină
    un rezultat politic, de exemplu, apariţia unor partide antieuropene,
    antioccidentale, care să ducă la o modificare dramatică de paradigmă
    geopolitică şi de securitate.



  • România 43

    România 43

    Senatorul Viorel Badea, secretarul Comisiei pentru comunitățile de
    români din afara țării, despre nevoia creării Spațiului Informațional Comun
    România – R. Moldova, în contextul în care Federaţia Rusa, potrivit studiilor,
    continua manipularea directa a mijloacelor mass media din Republica Moldova.


  • Libertatea presei

    Libertatea presei

    Libertatea presei la nivel mondial a
    atins în 2014 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, releva raportul anual
    publicat de organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Freedom House, în
    apropierea Zilei Mondiale a
    Libertăţii Presei, marcată anual pe 3 mai. In document se arată că anul trecut jurnaliştii s-au confruntat cu o
    intensificare a presiunilor venite din toate părţile.

    Potrivit Freedom House,
    guvernele folosesc legile în domeniul securităţii şi al luptei anticorupţie ca
    pretext pentru a face să tacă vocile critice, grupurile de presiune şi
    grupările delincvente recurg la tactici din ce în ce mai scandaloase pentru a-i
    intimida pe ziaristi, iar proprietarii de media încearcă să manipuleze
    conţinutul informaţiilor pentru a le servi intereselor lor politice sau
    economice. Dintre cele 199 de ţări şi teritorii incluse în raport, 63 au fost
    calificate drept ‘libere’ pentru media de informaţii, în timp ce 71 au fost
    descrise ca ‘parţial libere’, iar 65 ‘private de libertate’. România continuă
    să rămână printre statele cu presă parţial liberă şi ocupă poziţia 84.

    În mesajul său, preşedintele român Klaus Iohannis a scris că
    rolul mass-media este esenţial în apărarea interesului public. El a subliniat că o presă liberă contribuie la
    consolidarea democraţiei şi la dezvoltarea unei societăţi prospere. Si şeful
    diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a afirmat că o presă liberă este ‘cheia’ pentru o societate
    democratică funcţională. Ministrul consideră ca în data de 3 mai ar trebui să
    fie adus un omagiu jurnaliştilor care dovedesc că ‘stiloul este o armă mai
    puternică decât cenzura sau intimidarea’.

    El a amintit de jurnaliştii,
    bloggerii, ziariştii de publicaţii satirice care au ajuns într-un mod
    inacceptabil ţinte şi chiar victime pentru că şi-au exercitat dreptul
    democratic la liberă exprimare.

    În unele state ale lumii, jurnaliştii sunt
    supuşi intimidării, cenzurii sau riscă închisoarea pentru curajul de a se
    exprima. Însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, afirma că
    libertatea presei este ‘sub asediu’, iar meseria de jurnalist poate fi una
    ‘periculoasă’. Potrivit diplomatului american, în 2014, cel puţin 60 de
    jurnalişti au fost omorâţi şi mulţi alţii răniţi, hărţuiţi, arestaţi sau
    ameninţaţi.

    Pe de altă parte, Clubul Român de Presă a atras atenţia că media din România se
    confruntă şi în acest an cu agravarea problemelor interne şi cu efectele
    existenţei într-un mediu economic ostil, context care nu permite redresarea în
    2015. In opinia CRP, dincolo de problemele economice, liderii editoriali
    trebuie să reflecteze la soluţii pentru rezolvarea crizei de identitate pe care
    o traversează majoritatea redacţiilor, iar una dintre aceste soluţii este
    redescoperirea şi susţinerea fără rezerve a jurnalismului de calitate, creativ
    şi de substanţă.