Grija autorităţilor pentru
copiii din România s-a dovedit, în timp, invers proporţională cu nivelul învăţământului. Mai
precis, nu a existat ministru al Educaţiei care, de 30 de ani încoace, să nu
încerce să inoveze odată ajuns în acest fotoliu. Şi nu puţini sunt cei care s-au aşezat în el!
Schimbări în bine au existat, dar şi numeroase bulversări uneori majore, care s-au
reflectat în rezultatele dezastroase la evaluările sau examenele de sfârşit de
semestru şi de an. Cauzele sunt multiple: cadre didactice tot mai puţine şi,
unele, slab pregătite, manuale de o calitate îndoielnică, investiţii
insuficiente în infrastructura şcolară sau elevi tot mai interesaţi, de pildă,
mai degrabă să folosească noile tehnologii decât să deschidă o carte.
Cel mai
recent studiu, dat publicităţii marţi, de Organizaţia Salvaţi Copiii arată că
mai mult de un sfert dintre copiii din România (27,3%) petrec peste 6 ore
online într-o zi de şcoală, iar procentul se apropie de 50% la sfârşit de
săptămână sau în timpul vacanţelor. Copiii încep să acceseze informaţii din
mediul online la 9 ani. Folosesc în primul rând telefoane inteligente, dar şi
alte tipuri de dispozitive. Şapte din 10 elevi utilizează internetul la şcoală,
dar nu în scop educativ, ci în pauze sau pe ascuns, la ore. Adesea, internetul este sursă exclusivă de informare pentru teme. Or,
în aceste condiţii, actualul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, vrea
să transforme în interesul copiilor, la şcoală, această apetenţă a lor pentru mediul
online. Mai precis, doreşte să cumpere table inteligente pentru fiecare sală de
clasă din ţară, iar elevii de gimnaziu
şi liceu să primească tablete în cadrul unui proiect
estimat la 400 de milioane de euro, din fonduri europene.
Ecaterina Andronescu: Tratarea internetului ca o resursă educaţională ne obligă la foarte
multe lucruri: ne obligă să revedem programa şcolară, ne obligă să aducem în
şcoală instrumentul necesar profesorului, încât să poată folosi această resursă
şi de aceea am tot vorbit în ultima vreme de încercarea noastră, împreună cu
Ministerul Comunicaţiilor, de a construi un proiect în care fiecare clasă să
aibă o tablă inteligentă, profesorul să-şi construiască lecţia aducând din
internet informaţia care este necesară pentru ca lecţia să fie înţeleasă, nu
învăţată pe dinafară, să spunem, memorând-o.
În paralel, ministerul
Educaţiei renunţă la manualul unic. Decizia, publicată în Monitorul Oficial,
vine la un an după ce fostul ministru, Liviu Pop, a impus ca manualele sa fie
elaborate şi tipărite doar de editura statului. Va avea loc o licitaţie
deschisă, iar pentru fiecare disciplină vor fi declarate câştigătoare cele mai
bune trei oferte, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute, în urma
unei evaluări realizate de Consiliul Naţional pentru Evaluare şi Acreditare.
Vor fi cooptaţi experţi care ar urma să remedieze posibilele erori ştiinţifice
ce ar putea să apară în cărţi. Astfel, accentul va cădea pe calitate, abia apoi
pe preţ. Rămâne de văzut şi dacă o astfel de măsură va atrage după sine
rezultate şcolare mai bune ale copiilor.