Radio România Internațional

Tag: Maramures

  • Sighetu Marmației

    Sighetu Marmației

    Astăzi vă invităm în nordul ţării, la Sighetu Marmaţiei, în oraşul unde se spune glumeţ că “se agaţă harta în cui”, motiv pentru care pe strada pietonală din centru, strada Libertății, se şi găseşte monumentul “Cuiul”. Este un cui imens, înfipt în stradă, iar la baza acestuia se poate vedea mesajul: “Bine aţi venit la Sighetu Marmaţiei!”.

    Cuiul din Sighetul Marmatiei (foto: Mariana Chirita/ RRI)

     

    Municipiul Sighet este considerat centrul cultural și economic al Maramureșului istoric. Până în 1919, acesta a fost reședința comitatului Maramureș, iar în perioada interbelică a fost reședința județului Maramureș (interbelic). Cu formă triunghiulară, numele orașului provine din cuvântul maghiar sziget, pronunțat identic în română, care înseamnă „insulă”, denumire datorată faptului că e încadrat de râurile Iza, Tisa și Ronișoara. Deşi este un oraş mic, obiectivele turistice sunt numeroase. Aici pot fi vizitate: Muzeul Etnografic al Maramureșului, Muzeul Culturii Evreiești, cu o expoziție dedicată sigheteanului laureat al premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel, Casa-Muzeu „Dr. Ioan Mihalyi de Apșa”, Biserica reformată, Biserica ortodoxă şi Sinagoga.

    Cel mai reprezentativ obiectiv din oraş este Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, deschis în fosta închisoare Sighet, temuta închisoare folosită de regimul comunist pentru exterminarea elitelor României. Începând din 1994, clădirea a fost amenajată ca muzeu, cunoscut şi sub numele de Memorialul Durerii din Sighet. Memorialul a fost inițiat și realizat de către Fundația Academia Civică (președinte fondator Ana Blandiana).

    Dincolo de oglindirea pe larg a suferinţei îndurate de români în timpurile comunismului, prin exponate ce recreează condiţiile de viaţă inumane din închisoare, vizitatorii pot afla poveştile rezistenţei anticomuniste a preoţilor din toate cultele, a intelectualilor, dar şi a oamenilor simpli, care au fost deportaţi în Bărăgan. Fosta închisoare are trei nivele, la fiecare găsindu-se mai multe săli de muzeu amenajate în fostele celule. Dintre acestea, unele au fost păstrate ca atare pentru autenticitate. E vorba de încăperile unde au murit politicieni de prim rang, precum Iuliu Maniu şi Gh. I. Brătianu. În curtea muzeului, întâmpină grupul statuar creat de sculptorul Aurel Vlad, ilustrând într-o manieră zguduitoare suferinţa trăită de cei ajunşi aici.

    Un obiectiv relaxant, dar şi plin de informaţii este Muzeul Satului Maramureșean. Muzeul este constituit în aer liber, şi recrează imaginea Maramureșului istoric. Ana Maria Pop, educator muzeal la Muzeul Satului Maramureșan din Sighetu Marmației, ne-a lansat o invitaţie:

    “Vă invităm să vizitați un muzeu al satului, care prezintă o reconfigurare a unui sat autentic, cu specific zonal. Este vorba despre Maramureșul istoric. Turiștii care vin au posibilitatea să viziteze cele 34 de case pe care le avem disponibile, plus anexele. Toate casele au fost aduse din sub-zonele Maramureșului istoric. Avem plăcuță de la intrare în fiecare casă cu cod QR. Turiștii au posibilitatea să scaneze acest cod și să asculte povestea fiecarei case. Și pe această plăcuță este scrisă și zona de unde este adusă fiecare casă.

    Avem case de pe Valea Cosăului, Valea Marei, Valea Izei, Valea Tisei. Interioarele sunt amenajate pe specificul secolelor 17-18. La intrare, pe partea dreaptă, este vatra, cuptorul, urmează apoi patul, pe partea cealaltă avem lăzile, lavițele, lădoaiele care încadrează masa, iar pe pereți avem o alternanță de icoane pictate și succesiune cu blide de ceramică și deasupra, bineînțeles, împodobite cu ștergare. Avem biserica adusă din Oncești. De altfel toate ulicioarele satului duc spre acest deal unde este amplasată, ca în orice sat, biserica. Biserica este a 2-a ca vechime din muzeu, din 1621.”

    Invitaţia a fost lansată! Până data viitoare, vă dorim drum bun şi vreme frumoasă!

  • Românii de lângă noi – 30.01.2025

    Românii de lângă noi – 30.01.2025

    Proiecte prioritare pentru 2025 în Maramureșul din dreapta Tisei – deschiderea bibliotecii românești în cadrul Muzeului de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia.

    Interviu cu dr. Ion M. Botoş, preşedinte fondator al Uniunii Regionale „Dacia” a Românilor din Transcarpatia și director fondator al Muzeului de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia, Ucraina.

  • Retrospectiva turistică

    Retrospectiva turistică

    Destinațiile au fost dintre cele mai diverse, pentru a acoperi o gamă cât mai largă de gusturi. Ne-am plimbat pe cei mai înalți munți din România, am vorbit despre meșteri și meșteșugari, sate străvechi, dar am vizitat și castele renumite. Nu am uitat nici de tratamentul balnear în centre de tradiție din România, dar nici de stațiunile de la malul românesc al Mării Negre.

    Am deschis seria călătoriilor din 2024 la doar 161 de kilometri de București, unde se întinde orașul de la poalele Tâmpei, Brașov. Cunoscut pentru Biserica Neagră, cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei, pentru străduțele cu aer medieval și pentru numeroasele sale restaurante și cluburi, orașul poate fi destinația ideală de city-break. Ne-am îndreptat, apoi, spre Iași, fost capitală a provinciei Moldova timp de aproape 300 de ani.

    Tot în estul României, am descoperit frumusețile de pe Valea Trotușului, printre care Palatul Ghika de la Comănești, construit în 1890 sub semnătura arhitectului Albert Galleron, cel care a construit Ateneul Român și clădirea Băncii Naționale a României. Castelele Peleș și Pelișor au intrat și ele în atenția noastră, într-o rubrică specială dedicată orașului Sinaia, locul reședinței de vară a familiei regale a României din 1887 și până în 1947.

    Ne-am oprit, apoi, pe pârtiile de schi și de snowboard din stațiunea montană Bușteni. Am vorbit despre oferta dedicată iubitorilor sporturilor de iarnă, dar și despre cel mai mare și mai valoros monument al stațiunii, unic in țară: Crucea Eroilor Neamului, construită între anii 1926-1927, prin grija Majestății Sale, Regina Maria. Am încheiat sezonul de iarnă cu Ruta cultural-turistică a muzeelor în aer liber din România, dezvoltată la nivel național și recunoscută de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, lansată în România având în vedere numărul mare al turiștilor care au manifestat interes pentru aceste obiective.

    În prima săptămână a primăverii, am aflat că județul Buzău și-a câștigat denumirea de „mica Românie”, datorită diversității formelor de relief întâlnite aici. Am cunoscut mai bine această zonă pitorească, dar și plină de legende. Apoi, am călătorit cu mocănița, pe o cale ferată îngustă, îngrijită de voluntari, care unește polul turistic Sibiu de comunitățile rurale de pe Valea Hârtibaciului.

    Din centrul României, ne-am îndreptat spre una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din Europa, atestată în jurul anului 150. Situată în sud-vestul României, stațiunea Băile Herculane oferă o gamă variată de proceduri de tratament. Pe lângă calitatea terapeutică deosebită a apelor minerale, aerul puternic ionizat echilibrează sistemul nervos și asigură un somn odihnitor. De aici, ne-am îndreptat spre cetatea Alba Carolina. În Alba-Iulia, turiștii sunt fascinați de istoria celei mai mari fortificații Vauban din România. Aspectul său stelar, cu șapte colțuri, înseamnă totodată șapte bastioane uriașe, care pot fi observate și azi așa cum erau la început.

    N-am uitat nici de Harghita, județul prietenos cu familiile. Aici există un parc pentru mângâierea animalelor. Contactul cu animalele poate avea un caracter terapeutic, iar, în acest parc, găsiți căprioare, cai islandezi sau iepuri. Din centrul României, am pornit pe Ruta cultural-turistica „Porțile Transilvaniei”. Aceasta are o lungime de 1.141 de km, iar cele peste 100 de obiective turistice cu valoare culturală, incluse în acest program, pot fi vizitate pe cale rutieră, în decurs de 16 zile. Nu în ultimul rând, invitația pentru a sărbători Paștele a fost în nordul României, în Bucovina și în Maramureș.

    Castelul Corvinilor, monumentul de arhitectură gotică, civilă și militară cel mai bine păstrat din centrul și din sud-estul Europei, a fost propunerea noastră la început de mai. Situată în vestul României, construcția impunătoare este una dintre principalele atracții turistice din zonă. Am revenit, apoi, în București unde am aflat despre trei tururi inedite: Comunism versus monarhie, Centrul vechi și Dracula, Centrul Vechi și comunismul.

    La începutul verii, aflam că litoralul românesc al Mării Negre se schimbă în bine de la an la an. V-am prezentat câteva dintre cele mai noi hoteluri și investiții, care să vă asigure o vacanță cât mai plăcută. Am dedicat o rubrică și unicei stațiuni maritime din România cu izvoare minerale, sulfuroase și mezotermale: Mangalia. De aici, ne-am îndreptat spre Delta Dunării, unde v-am prezentat o formă de turism prietenoasă cu mediul înconjurător: turismul sustenabil sau ecologic.

    Pe de altă parte, Delta Dunării face parte și din Ruta cultural-turistică „Merele de Aur”, după cum am aflat dintr-o altă rubrică. Aceasta cuprinde destinații precum Bucovina, Mărginimea Sibiului, Târgu Jiu și Oradea. Destinațiile sunt premiate de Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism cu trofeul „Mărul de aur”.

    Povestea Vinului și turismul speologic în Munții Aninei au fost următoarele propuneri, după care ne-am oprit pe șoseaua situată la cea mai mare înălțime din România: Transalpina.

    Spre finalul anului am vorbit despre turismul activ. Această formă de turism atrage tot mai mulți vizitatori în România datorită peisajelor spectaculoase și a diversității activităților în aer liber. Munții Carpați sunt o destinație preferată pentru drumeții, alpinism și escaladă, cu trasee de toate gradele de dificultate. Nu în ultimul rând, sărbătorile de iarnă le-am petrecut, pe rând, în Banatul Montan, dar și în Maramureș.

    Anul 2025 se anunță cel puțin la fel de interesant și de plin de călătorii. Vă așteptăm alături de noi pentru a cunoaște destinații de vacanță, proiecte interesante, locuri inedite și oameni primitori.

    La mulți ani!

  • Crăciun în România

    Crăciun în România

    Sărbătoarea Crăciunului este una dintre cele mai iubite și mai așteptate din an. Este o perioadă a tradițiilor și a obiceiurilor transmise din generație în generație. Colindul, bradul împodobit, scenetele cu motive religioase și mesele bogate sunt nelipsite în toate colțurile României, în special la sat, acolo unde obiceiurile se păstrează cel mai bine.

    Situat în nordul României, Maramureșul este una dintre cele mai căutate zone pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă. Ne oprim azi într-o zonă formată din 12 sate autentice, așezate pe văile râurilor Mara și Cosău, îmbrățișate, oarecum, de Munții Gutâi. Acestea formează Destinația Eco Maramureș. Aici suntem întâmpinați de Edit Pop, manager.

    „Aceste sate autentice le propun vizitatorilor să-și petreacă sărbătorile de iarnă acolo. Ce înseamnă asta? Pur și simplu să facă parte din viața satului. Turiștii sunt așteptați de Crăciun și de sărbătorile de iarnă să afle mai multe despre obiceiurile locale. Sunt foarte multe tradiții care sunt păstrate. Sunt acele preparate specifice sărbătorilor de iarnă, pe care gazdele le pregătesc cu mare grijă. Pentru că ne aflăm într-o destinație de ecoturism, iar activitățile în natură sunt cele pe care le oferim cu precădere turiștilor, îi invităm ca, în momentul în care ei vin în vacanță de sărbători în satele Maramureșului, să pornească la pas pe ulițele satelor. Îi invităm să descopere unicitatea locului, să descopere civilizația lemnului, arhitectura locală în interiorul satului și să descopere civilizația fânului în vecinătatea satelor. Vom găsi aceste fânețe care sunt presărate cu sute de clăi de fân, iar, în momentul iernii, ele creează un peisaj de poveste.”

    De Crăciun, vechile biserici din lemn, devin atracția principală a satului maramureșean. Și localnicii, și turiștii se îndreaptă spre frumoasele edificii religioase cu turle înalte.

    „Este, practic, activitatea sau atracția principală pentru turiști. Sunt invitați să ia parte, alături de localnici, la tot ce înseamnă orânduire de sărbători. Ei, dacă vin un pic mai repede de Crăciun în destinație, pot să participe la sacrificarea porcilor în 20 decembrie, de Ignat. Cele mai interesante sunt Crăciunul și Ajunul Crăciunului, pentru că, în Ajun, toate casele sunt iluminate, toate porțile sunt deschise, copiii și tinerii colindă din casă în casă și anunță nașterea Domnului. Ei sunt răsplătiți de gazde cu colaci, nuci și mere, pentru că, până la apariția Luceafărului pe cer, satul maramureșean este încă în postul Crăciunului. Abia după aceea începe sărbătoarea de Crăciun. Tot satul cu mic cu mare se îmbracă în portul popular. Turiștii care sunt în vacanță în destinație sunt îmbrăcați de localnici în straie tradiționale şi sunt rugați să participe alături de ei la această slujbă a celebrării nașterii Domnului. Sunt foarte multe activități pe care turiștii pot să le desfășoare la final de an. Dacă suntem norocoși și avem zăpadă, la modă sunt săniile trase de cai. Dacă nu avem zăpadă, sunt înlocuite de căruțele care transportă turiștii în locurile de poveste. Maramureșul este frumos cu zăpadă, dar este frumos și fără zăpadă.”

    Iar, în tot acest peisaj de vis, se remarcă porțile frumos sculptate, gardurile caselor, toate din lemn, spune Edit Pop, managerul destinației Eco Maramureș.

    „Civilizația lemnului sau povestea lemnului, cum am îmbrăcat-o noi într-o ofertă turistică, este oarecum coloana vertebrală culturală a destinației. Lemnul a fost materie primă la îndemână, sigur, în satele de mai demult. Pădurile întinse ale Maramureșului au furnizat acest lemn localnicilor. Din lemn, au fost făcute atât casele și acareturile, din lemn, au fost făcute și porțile sculptate. Din lemn, a fost făcut și gardul împletit și din lemn au fost făcute și bisericile, care sunt atracția culturală a satelor din destinație. Fiecare sat are o biserică din lemn sau sunt câteva sate care au și două. Avem foarte mulți turiști din țările nordice, din Statele Unite, Australia, Israel. Nu știu cum se face, dar sunt mulți care vin să cunoască Europa, iar Maramureșul nu rămâne pe dinafară niciodată. Sunt fascinați de viața satului, nu poți să spui un singur lucru care ne place. Este acest spirit al locului. Este un fel de a fi, felul de viață a satului maramureșean care încă își păstrează unicitatea.”

    Despre atmosfera caldă a sărbătorilor de iarnă în Maramureș am aflat și de la părintele Valeriu Mircea Vana.

    „Există și diverse evenimente specifice. Festivalul de Datini și Obiceiuri de la Sighetu Marmației este la ediția a 55-a. Va fi în a treia zi de Crăciun. De asemenea, fiecare pensiune, dar și autoritate publică, fiindcă există o colaborare, încearcă să ofere bucurie pentru că este o sărbătoare a familiei și a bucuriei, o atmosferă intimă în care se participă și la tradiții, iar lumea se bucură de delicatese gastronomice. Pe lângă acestea, mai există o parte rezervată sufleului, partea autentică, partea curată. Aceasta, pe lângă vizitarea obiectivelor, pentru că sunt și obiectivele culturale, muzeele, bisericile din lemn, cele opt biserici patrimoniul mondial UNESCO, mănăstirile, iar Maramureșul se îmbracă într-o haină de sărbătoare. Cu siguranță, cei care vor veni nu vor regreta, dar pentru asta trebuie să intre în contact cu persoane avizate, cu specialiști, pentru a fi experiența unică în mod pozitiv.”

    Aflăm de la părintele Valeriu Mircea Vana și despre importanța meșteșugarilor în aceste zile de sărbătoare.

    „Meșteșugarii sunt prezenți în cadrul pachetelor turistice de sărbători. Este foarte important nu doar să participăm la un spectacol, ci să și experimentăm, să sculptăm noi o farfurie. Avem arta țesutului, arta cioplitului, arta picturii pe sticlă, ceramica dacică. Se poate participa la ateliere în diverse zone, de exemplu, la ateliere de olărit, nu la nivel profesionist, însă experimentăm. Ceea ce facem noi, fiecare, ni se pare interesant, frumos și ducem acasă acest dar. După ce facem o vizită la o biserică din patrimoniul mondial UNESCO, trecem la partea interactivă, indiferent de vârstă. Și copiii, și adulții, și vârstnicii pot să participe la un atelier de pictură de icoane pe sticlă. După aceea, cunoaștem și gastronomia, portul popular, pentru că relația omului cu divinitate este dintotdeauna. Astfel, găsim motivele, culorile, care au o simbolistică.”

    În Maramureș, puteți alege inclusiv o cazare în case tradiționale, păstrate așa cum erau acum peste 100 de ani. Interioarele sunt specifice, cu pereți albaștri, iar ferestrele mici, din lemn. Sunt decorate cu obiecte de interior lucrate de meșteri din localitate. Ele pot fi vizitate, dar pot găzdui și turiști și sunt inițiative locale.

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    afis romanii megiesi foto facebookMuzeulTaranului

     

     

    „Călătorii identitare: românii megieși”, vol. II – sinteză documentară dedicată comunităţilor istorice româneşti din vecinătatea României. Interviu cu autorul, avocat dr. Mihai Nicolae, preşedinte fondator al Institutului “Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinătate.

     

     

  • Vacanță de Paște în Maramureș și Bucovina

    Vacanță de Paște în Maramureș și Bucovina

    Există două zone în care această sărbătoare adună cei mai mulți turiști: Bucovina și Maramureș. Pensiunile s-au pregătit deja cu programe speciale în așteptarea oaspeților. Pe lângă un meniu cu bucate tradiționale și o prezentare a tradițiilor, turiștii sunt invitați și la mișcare, întrucât în ambele zone se pot face drumeții, traseele fiind destinate întregii familii.

    Edit Pop, manager de destinație la Eco Maramureș, ne invită în satele de pe Valea Marei și Valea Cosăului. Toate sunt cu foarte multe tradiții și, bineînțeles, și cu multe pensiuni care își așteaptă turiștii, acum, în prag de Paște.

    „Pentru Paște, în general, oferta este de sejur de aproximativ patru nopți și cinci zile, cu regim de demipensiune și masă festivă de Paști și cu un program cu multe activități, în fiecare zi, câte ceva. Cunoașterea Maramureșului începe chiar în satul autentic, acolo unde turiștii, vizitatorii pot să descopere tradiția, pot să descopere partea culinară, care este una ancestrală și cu bucate cu rețete venite din bătrâni. Este o mâncare sănătoasă și foarte consistentă, dar, bineînțeles, trebuie să experimenteze și natura, să plece în drumeție. Avem trasee de drumeție atât pentru cei experimentați cu traseele mai lungi, dar avem și trase mai scurte care explorează zona din împrejurimile statului, pentru turiștii care sunt poate mai în vârstă, poate familii cu copii mai mici și care își doresc o plimbare într-un cadru minunat, dar poate un pic mai puțin extenuantă.”

     

    Cum decurge, însă, un sejur de Paște?  „Turiștii sunt așteptați să ajungă undeva joi, dacă nu chiar în Vinerea Mare. În Vinerea Mare se vopsesc ouăle. Aici totul se face natural. Se merge în grădină, se culeg frunzulițele cele mai frumoase și mai arătoase, după care ele sunt legate strâns de ouă și vopsite, fierte bine în coji de ceapă. În Sâmbăta Mare turiștii pot să participe la pregătirea preparatelor. Preparatul de bază sau vedeta, să spunem așa, este umplerea mielului și pregătirea coșurilor cu bucate, care urmează să fie sfințite în ziua de Paști.

    Avem și evenimente în această perioadă. De exemplu, în Breb, se organizează un târg în sat, în ajun de Paște. Sunt obiecte de artizanat și produse locale care le sunt oferite turiștilor sub sloganul „Facem fain și bine la Breb. În toate satele, turiștii sunt invitați la Noaptea de Înviere, ca să participe la slujba de la miezul nopții. Cine nu dorește să iasă noaptea poate să meargă în ziua de Paște la sfințirea bucatelor la biserică și apoi la o masă festivă pe cinste. A doua zi de Paște sunt diverse activități oferite turiștilor: program artistic cu ceterași și plimbări cu căruța prin sat sau prin împrejurimi, sesiuni foto. Turiștii se pot îmbrăca haine tradiționale și să se fotografieze, că tot se poate să fim cu toții pe internet. Apoi, seara, foc de tabără, cu un balmuș la ceaun și cu multe, multe povești.”

     

    Maramureșul e o zonă în care creșterea animalelor este o activitate de bază, iar fânul este necesar pentru aceste animale iarna. De aici, se naște peisajul specific Maramureșului, acel peisaj cu pajiști pline de clăi de fân, care încă mai sunt cosite manual. Încet, toată zona se transformă. Sunt din ce în ce mai mult utilizate, în zonele de șes, mașinile de cosit care ajută și fac munca mai ușoară. Totuși, frumusețea, parfumul și povestea cositului autentic este cel cu coasa, spune Edit Pop, manager de destinație la Eco Maramureș, de la care aflăm și câteva pachete turistice interesante.

    „Noi avem și niște pachete, niște programe gata gândite în formă de povești: Povestea Fânului, Povestea Lemnului, Povestea Lânii, iar, în două zile, turiștii pot să experimenteze întreaga conexiune cu natura a acestor povești. Povestea lemnului, de exemplu, începe în pădure. În prima zi, e o excursie într-o pădure virgină, cu descoperirea tuturor speciilor care trăiesc acolo. A doua zi, descoperim viața lemnului în sat, după ce coboară din pădure. Vom vedea lemnul transformat în tot ce înseamnă civilizația lemnului în Maramureș: porți de lemn sculptate, case, gospodării din lemn, unelte din lemn, instalații de tehnică populară. Este o întreagă poveste încă de trăit în Maramureș.”

     

    Tot în nordul României, de data aceasta în Bucovina, suntem invitați de Paște de Maricica Cazimirciuc, managerul destinației de turism Țara Dornelor.

    „E o sărbătoare care amintește de tradiție, credință, iubire și care te inspiră să te gândești la lucrurile cu adevărat importante, la familie, la cei plecați prin toate colțurile lumii și care se gândesc la noi cu drag și dor. Și pentru că vorbeam de tradiție, a avut loc recent, la Ciocănești, cea de-a 19-a ediție a Festivalului Național al Ouălor Încondeiate, cu o expoziție impresionantă de ouă încondeiate, o expoziție de coșuri pascale, programe folclorice, expoziții de pictură și un simpozion pe tema ouălor încondeiate. Este o manifestare unică în țară, care pune în valoare această frumoasă tradiție a zonei și face totodată cunoscută lumii comuna-muzeu în aer liber Ciocănești, cu sute de case pictate la exterior, cu modele inspirate de pe cămășile populare.”

     

    În Bucovina, se îmbină relaxarea cu aventura în natură și, nu în ultimul rând, cu gastronomia locală.

    „Bucovina este supranumită și își merită titulatura de Patria Smântânii, datorită laptelui cu un gust și de o calitate deosebită, care se datorează florei din zonă. Știm foarte bine că doar aici se prepară renumitul șvaițer și brânzeturile proaspete și maturate. Oferta este completată de mișcare în aer liber pe traseele de drumeție, pe traseele de bicicletă. Sunt numeroase trase amenajate în toată destinația. Avem peste 420 de km de trasee de drumeție, peste 180 de trasee de cicloturism. Putem admira peisaje absolut fabuloase și interacționa cu localnicii în astfel de plimbări, putem face vizite la Centrul de Vizitare, de exemplu, al Parcului Național Călimani. Recomandăm și o vizită la Cazinoul Băilor din Vatra Dornei, recent redeschis după o pauză de 35 de ani. Sunt doar câteva dintre obiectivele pe care îi invităm pe toți să le descopere în destinație.”

     

    În cazul în care v-am trezit interesul, accesând paginile de internet ale celor două destinații de turism, veți găsi informații complete, experiențe și pachete și oferte de servicii. Pe ecomaramureș.com și țaradornelor.ro veți găsi și un calendar al evenimentelor care au loc pe parcursul întregului an.

  • Oferte la Târgul de Turism al României

    Oferte la Târgul de Turism al României

    Ediția de primăvară a Târgului de Turism al României a avut loc în perioada 15 – 18 februarie, la Centrul Expozițional Romexpo din București. Timp de patru zile, au fost prezentate oferte cu reduceri exclusive, pachete all-inclusive și promoții de neratat, astfel încât visurile de călătorie să poată fi transformate realitate.

    Ne oprim prima dată în Maramureș. Destinația a avut un stand deosebit, amplasat într-un cort de 400 de metri pătrați, în afara spațiului expozițional. Aici ne-a întâmpinat Paul Habina, de la Organizația de Management a Destinației.

    “Este primul stand care sare în fața vizitatorilor târgului de turism. Am auzit că unii au spus chiar că Maramureșul și-a făcut propriul târg de turism și nu este departe de adevăr, pentru că anul acesta am venit cu foarte mulți meșteri și producători locali, peste 12 la număr. 

    Sunt producători atât pe partea gastronomică, dar și pe partea de artizanat. Având în vedere că urmează sezonul cald, am decis să promovăm anumiți operatori din turism care propun oferte pentru vară, dar și mulți hotelieri din Maramureș sunt alături de noi. 

    Bineînțeles că vrem să promovăm pe toată lumea, dar nu toată lumea reușește să ajungă fizic la București. De asta, am pregătit un set de ecrane LED, unul foarte mare și patru mai mici, pe care îi promovăm pe toți operatorii din turism care ne trimit filmulețe sau imagini.”

    Daniel Leș este unul dintre meșterii populari maramureșeni prezenți la târg. Le spune tuturor că făurește lutul de 50 de ani, un lut care este contopit cu strămoșii români și care, prin obiectele de artizanat, vorbește despre aceștia.

    “Cu mare sfințenie și cu responsabilitate mă gândesc atunci când scrijelesc în vasele mele acele semne care ne duc mai departe istoria. Există o poveste care însoțește vasul. Oamenii au nevoie de povești. Oamenii au nevoie să fie într-un duși, într-o lume mirifică. 

    Maramureșul este o taină, iar taina aceasta nu poți s-o descoperi și să o simți decât cu sufletul și cu inima. Mai sunt și femei care încă mai țes la război cămăși frumoase. Pe acele cămăși sunt niște semne țesute cusute. Este istoria noastră. 

    Opriți-vă, oameni buni, și gustați cu adevărat tradiția și duceți-vă din nou la rânduială, la tihnă! Mergeți în Maramureș, descălțați-vă vara și călcați iarba sub tălpi, pentru că încă mai avem iarbă cu plante medicinale. Avem mâncare tradițională, organică și avem tradiție. Nu-ți trebuie prea mult ca să fii fericit, doar trebuie să vezi fericirea în lucrurile simple.”

    Standul județului Mureș a ieșit, cu siguranță, în evidență anul acesta. Principalele destinații turistice au fost înrămate, expuse și iluminate întocmai ca într-o galerie de artă. Conceptul a fost creat de secția de artă a Muzeului Județean Mureș, spune Dana Matic, reprezentanta Asociației Visit Mureș și a biroului de informare turistică din Târgu Mureș.

    “Anul acesta ne-am propus să sprijinim și să promovăm turismul cultural datorită faptului că, din toamnă, au început să se redeschidă muzee sau galerii care au fost în renovare timp de mai mulți ani. 

    De exemplu, Muzeul de Științe ale Naturii și-a redeschis porțile după cinci ani de renovare și regândire a expoziției permanente. Palatul Culturii se redeschide după 2 ani de renovare, la începutul lui martie. Oferta culturală în orașul Târgu Mureș și în județul Mureș crește și am simțit că ar fi momentul oportun să promovăm acest tip de turism. 

    De anul trecut, am demarat o strategie de promovare a culturii, pentru că am considerat că acestea sunt punctele forte ale județului. Anul trecut am început cu castelele, continuăm cu promovarea castelelor, iar anul acesta promovăm și muzee, case muzeale de la sate, galerii de artă și îi invităm pe toți să vină să le viziteze.”

    La standul județului Tulcea suntem întâmpinați de Ștefan Marian Gheorghe, consilier la Consiliul Județean Tulcea.

    “Standul a fost gândit astfel încât să încercăm să transpunem efectiv imaginea județului Tulcea și a Deltei cu tot ce avem noi: tradiție, multiculturalitate, gastronomie, case tradițional lipovenești. Anul acesta ne-am axat pe formele de turism lent, pe acele forme de turism cu bărci cu vâsle, fără motoare, cu caiace, cu canoe. În total, avem 19 momente artistice pe parcursul celor patru zile de târg. 

    Am încercat să le grupăm astfel încât să reprezentăm fiecare minoritate a județului: greci, ruși lipoveni, români, aromâni, meglenoromâni etc. 14 minorități are județul Tulcea. I-am invitat și pe toți și ne bucurăm că au răspuns pozitiv invitației noastre, astfel încât sunt zile în care avem șapte momente, zile în care avem cinci, până la 19 în total, prin care veți descoperi portul popular, muzica, glasul, tot ce avem noi mai frumos de prezentat și de arătat lumii întregi.”

    O ofertă inedită vine din partea Bucovinei, care ne invită la vânătoare de trufe prin intermediul lui Ioan Mihail Robu.

    “Să vă spun cum se întâmplă magia! Este foarte simplu! Eu o consider o profesie liberală și, în același timp, un hobby. Personal, o duc în partea de hobby, adică am o relație cu câinii mei, cu care merg în pădure. Acolo se întâmplă o magie, pentru că este vorba de legătura dintre mine și acei câini. Suntem la muncă, în același timp ne distrăm și ne simțim bine, pentru că, la urma urmei, rămâne o plimbare în natură. 

    Am dezvoltat un festival al trufelor tocmai pentru a face trufa mai accesibilă oamenilor, ca să spargem acest mit care spune că trufa este un produs de lux, pe care omul de rând nu și-l permite. 

    La Festivalul Trufelor, oricine poate să își permită să guste trufa. Credeți-mă, trufa, când o scoți din pământ, are un miros divin. Nu se compară cu trufa pe care o iei din în magazin sau din restaurant. Încurajez pe toată lumea, când vrea să vină să viziteze Bucovina, să vină ca să facem un tur și în pădure, o plimbare lejeră de o zi.”

     

    Standul Buzăului a prezentat un “laborator umblător”. Copiii au putut analiza bucăți de chihlimbar, sare sau rășină. Pe de altă parte, la standul Companiei Naționale a Sării, Salrom, au fost prezentate bazele de tratament ale salinelor din România și a fost propus un traseu al acestora, numit “Drumul Sării”.

     

    Banatul Montan a venit cu oferte de turism activ și rural, iar Alba Iulia ne-a invitat în Palatul Principilor, reședința principilor Transilvaniei. Vom descoperi aceste destinații și în edițiile viitoare ale rubricii noastre.